Vocea Covurluiului, iunie 1885 (Anul 13, nr. 2760-2783)
1885-06-11 / nr. 2768
ANUL Xin. — Nr. 2,768. 10 BANI EXEMPLARUL. /iSONAMENT pentru România Pe un an ... 20 lei , 6 luni . . .io « VeST pag. IV premiul oferit abonaţilor pentru străinătate Pe un an . . . 34 lei , 6 luni ... 17 ‘ Abonamentele fac in Galaţi la Administraţiunea Statu- I lui, în distincte la birourile postale. Redacţiunea : 22 MARŢI, 11 IUNIE 1885, linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , I N S ER~TI U N 1 51 RECLAME Pagina III : 86 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. lL£ DE LUCRU. I. Administraţiunea : 22, str. Mare, Telegrame Serviciul partie, al Vocii Covurluiului, AGENŢIA HAVAS, LONDRA, 20 iunie. — Standard 1rice or negociările urmeazâ între toți și liberali prin mijlocirea reginei, dar că este probabil că conservatorii I vor cădea în acest casă. Gladstone va reveni la afaceri cu un cabinet modificat. VIENA, 20 iunie. — Guvernul ron11 a invitat consiliul de administraţiune a drumului de fer Lemberg Cernăuţi-Iaşi să trimită din nou delegaţi la Bucureşci pentru a relua negocierile privitoare la separarea reţelei române. ROMA, 20 iunie. — Osservatore romano publică o scrisoare adresată de papa archiepiscopului din Paris, și prin care deplânge apreciările emise de cardinalul Pitra, bibliotecar al Sfintei Biserici, în scrisoarea sea asupra oarecarorfiare catolice Leon XIII reamintesce ca este datoria tuturor credinciosilor de a se inclina înaintea autorității papei. LONDRA, 20 Junie. — Situațiunea nu s’a schimbat. Intoarcerea lui Gladstone la afaceri este probabila. BRONN, 20 Junie. — Greva pare terminata. Lucratorii vor relua lucrul Luul. KIEL, 20 Junie. — Vaporul pentru Kamtron, pus pe mare astăzi, a primit de la amiralul Wickede, după ordinul imperatorului, numele de huchtigal, spre amintirea celebrului navigator. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. GALAN, 10 iunie 1885. Am arătat în unul din N-rii noştri că, după cum ni se înfăţişa situaţiunea politică în Anglia, în urma demisionârii cabinetului Gladstone, noi nu vedem altă soluţiune mai naturală a crizei decât tot rămânerea la putere a şefului partidului liberal, pote cu puţine modificări în ceea ce priveşte personalul ministeriului demisionat Evenimentele ce s’au urmat au dat, pentru moment cel puţin, credinţei noastre o desminţire prin însărcinarea ce a primit din partea reginei Victoria lordul Salisbury, fostul ministru de externe în cabinetul Beaconsfield, de a compune noul ministeriu. Dupa mai multe zi de negocieri cu diferitele personagje influente din sinul partidului torilor, acel minister a şi fost compus şi telegraful ne-a şi anunţat numele titularilor la diferitele resorturi. O dată vise cu vestea despre compunerea noului cabinet ne-a venit şi scriea despre marile greutăţi ce întîmpină lordul Salisbury în negociarile sale cu diferitele grupuri ale partidului liberal, ce formeaza încă majoritatea în Parlamentul angles. Aceste negociari aveau de scop de a stabili un modus vivendi între cabinetul torilor și majoritatea liberală, asigurând ministeriului sprijinul sau cel puţin o binevoitoare neutralitate din partea partidului liberal, dacă nu pentru mai mult timp, dar cel puţin pana la viitoarele alegeri pentru Parlament. Dacă lordul Salisbury a primit sarcina de a compune noul cabinet, el a facut-o negreşit în speranţa că aderenţii D-lui Gladstone, în vederea dificultăţilor ce presintă situaţiunea din afară a regatului, nu vor refusa a acorda sprijinul lor oricarui guvern angles, care are a apera înainte de toate onoarea şi prestigiul Angliei, după cum nici torii n’au refusat concursul lor cabinetului Gladstone când cu votarea sumei de 11 milioane lire sterling pentru expedițiunea din Sudan și alte cheltueli reclamate de apărarea intereselor țârii, în vederea conflictului afgano rusesc. Aceasta speranță, după toate șeirile telegrefice, pare a fi fost zădarnică, câci cele din urmă ne spun categoric că nu s’a putut stabili pănă acum nici-o basă între tor şi liberali pentru o comună lucrare, şi o telegramă ce o publicăm a(ât în fruntea foii ne prevesteşce revenirea D-lui Gladstone la putere ca probabilă. După cum am mai spus’o, noi am considerat acesta soluţiune ca singură naturală, câci nimic mai logic decât ca D. Gladstone să descurce el singur o situaţiune precară ce a creat-omerii prin saltimbancurile sale în materia de politică exterioara, şi mai cu seama şi pentru motivul că avenirea la guvern a partidului conservator nu putea de cât să înăsprească relaţiunile cu Rusia. Ciornica, locstla. — Recursul comunei noastre în procesul cu antreprenorul egourilor, ce trebuia să se judece Sâmbătă de curtea de casaţiune, s’a amânat spre a se judeca de secţiunile unite a curţii la o dată ce se va fixa ulterior. — Mâne se vor ținea examene la urmatoarele scóale secundare : Scoala comercială : Limba germană orele 8—12 a. m., și Fisica și chimia oarele 3 —6 [a. m. Seminar: Limba latină și română, orele 8 —11 a. m. Scoala normală : Limba română cl IV oarele 8—11 a. m., și după arneda cl. II, oarele 2—4 p. m. La giunasiu şî scoala secundară de fete nu sunt mâne examene. Cronica Kxtarlexa. — Cetim în Voinţa naţională . D. prim-ministru a plecat cu trenul de Sâmbătă diminaţa la Florica. — La Mangalia fiind isvoare de ape minerale de o calitate bună, ministerul de resbel a luat disposiţiuni pentru înfiinţarea acolo a unui stabiliment de băi pentru militarii bolnavi. In acest scop consiliul superior medical al armatei s’a întrunit Sâmbătă diminaţa şi a decis ca o comisiune anume să se ocupe cu acesta cestiune. Comisiunea va fi compusă din persoane cu cunoşcinţi speciale şi va fi pusă sub preşedinta lui doctor general Fotino. — Antreprenorii accise! pentru tăiatul vitelor voind să abuseze de dreptul lor, măcelarii, fără a adresa mai înainte vr’o reclamaţiune autorităţilor, au luat hotărîrea să se pue în grevă încetând vinderea cărnii chiar de Sâmbătă dimineţă. Graţie măsurilor luate de poliţie şi de primarii, greva nu a pricinuit nicimn neajuns locuitorilor capitalei, cari au putut găsi carne cu aceleşi preţuri ca şi mai înainte. In urma explicaţiunilor şi asigurărilor date măcela- FolioUL VOCII COVURLUIULUI, BAIATUI FERMECAT LFIUL PARASIT Tra duc(itue de B. IONASCU PARTEA III. MÂNTUITORULIX, (I rmare) Flanard rânji. — Sa gâtue ? Escî nebun ! Credji u dre ca se omora așa (J*ua uiare a fiul teu ?... Ei ! nu, se vor înțelege, e vor regula... Mal la urmă fiul teu 1U e atât de criminal pe cât îl cretjl. ^nhisul avea o metresă căreia dăduse totul. Și astă metresă se va muit» cu fiul tău. Ce lucru ciudat veiji în toate aste ? Ore lucruri de aceste nu se fac în toate filele ? — Dar bătrînul ? — Pe metresă o supăra... Dînsa a vroit să’l facă dispărut... Dînsa e care a plătit... — Și fiul meu ?... — Fiul teu nici că a șciut ceva Apoi* n’a fost nici-o nenorocire, nu e așa?.. Totul se va repara.. E vorba de a nu face prostii. — Și voi vedea pe fiul meu ? — Va fi încântat să te îmbrățișeze. E așa de mult de când tot vorbește de tine... — Vom vorbi de Marietca... — In toatefilele... Nici că vei avea altceva da făcut. — Și îmi juri că nu se va întâmpla nenorocire ? — Cui? — Acelui june.. — Ce vrei să i se întâmple în mijlocul Parisului ?.. Vor împărţi averea, şi totul va merge de minune. Au destul pentru amândoul.. Aide, în sănătatea tea !.. Umplu paharul lui Gras-Double și întinse pe al șefi. Vagabondul ciocni fără a vorbi. Era tăcut și visător. Nu credea decât pe jumătate în cuvintele companionului seu. Cu toate aceste dacă ar fi fost fiul seu. Nu putea perde pe fiul seu ! — Și-l voi vedea numai de cât ?.. întrebă el iarăși. — Te voi conduce eu. Așteptă-me cinci minute. Flanard ieşi. După 10 minute nu se mai întorcea, dar după un cuart de oră cabinetul unde se afla vechiul bandit era năvălit de o trupă de agenţi îmbrăcaţi ca burghesii şi în uniformă. Mai înainte chiar ca miserabilul să potă pronunţa un cuvînt, era trântit, legat, încătuşat... O birjă aștepta la uşă II aruncată în ea ca pe un pachet. Flanard, care asistase de departe la acesta, se depărta rânjind. — Unul mai puțin, chise el... Și sunt sigur acum că nu va vorbi ! Nu va trăda pe fiul meu. Finelepărţii a treia. PARTEA IV. I După câteva minute de la ieșirea lui Gras-Double din otelul Negroni, Imperia se răpenise afară, doritoare de a îndeplini cât mai curând posh SA.