Vocea Covurluiului, august 1885 (Anul 13, nr. 2810-2834)
1885-08-01 / nr. 2810
VOCEA COVURLUIULUI pitală pentru a depune pe mormîntul Iui Al. Creţescu o conua din partea M. S. Regelui şi a representa pe Maiestatea Sea la ceremonia înmormîntarel, cu alţi adjutanţi al Maiastăţei Sale. — Se asigură, că persoana care are mai mulţi sorţi de a ocupa funcţiunea de prim-preşedinte al înaltei curţi de casaţiune şi justiţie este D. Th. Rosetti, preşedinte de secţiune. — M. S. Regele împreună cu M. S. Regina, vor pleca în cursul acestei săptămâni în străinătate. In caletoria mea, M. S. Regele va avea o întâlnire cu D. Ion Brâtianu, primul ministru. — Ieri la orele 2, s’a început ceremonia înmormîntarei rămăşiţelor lui Al. Creţescu, îmbrăcate în hainele roşii, cu care presida şedinţele înaltei Curţi. I. P. S. S. Vicarul Mitropoliei, încongiurat de înaltul cler, a oficiat ceremonia funebră. După terminarea ceremoniei religioase şi a discursurilor pronunţate, între cari unul de D. Oitu Economu, carul funebru tras de 8 cai s’a pus în marş străbătând stradele Colţa, Bulevardul, Carol, Rahova etc. Carul funebru era precedat de o companie de gendarmi şi de o musică militară, iar după car urmari invitaţii precum şi restul armatei, o divisiune. Coşciugul era acoperit cu numeroase coroane, printre cari una a M. S., Regelui. D-nii D. Sturza, C. Filitis, C. Schina, G. Vernescu, Stratilat, ţineaţi cordunele carului funebru. Printre numeroşii cunoscuţi şi amici, cari urmau carul funebru, se observaţi : D nil I Câmpineanu, C. Nacu, Stolojan, Al. Giani, Cerlitz, Ciru Economu, Iviru Stoicscu etc. etc. Parada a fost comandată de D. general Radovici. — D. V. Ghiorghiau, unul din eforii epitropiei Sf Spiridon din Iaşi, a sosit ieri diminaţa în capitală. — Din Constanţa ni se telegrafieza că analia ieri a bătut foarte tare vîntul şi marca a fost agitată. Acelaşi timp şi la Mangalia. — D. Dr. Cantacuzin a plecat ieri diminaţă la Sinaia. — Cu trenul de Roman de ieri diminaţă D. Paladi, prefectul judeţului Olt, a sosit în capitală. — Ieri înalta curte de casaţie , a ţinut şedinţa, în semn de doliu pentru moartea primului ei preşedinte. — Aflăm că D. I. Câmpineau, ministru al afacerilor străine, a înfiinţat în departamentul său, printr’o decisiune ministerială din zilele trecute, un serviciu special permanent de informaţiuni şi studii de politică economicâ şi comercială. D. I. N. Papiniu, secretar întării la legaţiunea noastra din Roma, care actualmente împlineşte funcţiunea de şef de cabinet în ministerul afacerilor străine, a fost însărcinat cu direcţiunea acestui serviciu. — Cetim în Românii : Guvernul bulgar a’a adresat guvernului nostru spre a trimite aci elevi, cari să urmeze cursurile scelei de sivicultură şi să facă de elevii noştri lucrări practice relative la exploatarea pădurilor. — Anghina difterică bântue în capitală 5 în septemiâua trecută au murit 4 copil de acesta bola. — Cetim în Naţiunea . Se scrie din Banat, că prin acele părţi, şi mai cu samă în spre Lugoş, bântue cu furie boia de vite. — Din Tulcea primim şcirea, că în nóaptea de Vineri spre Sâmbătă septemâna trecută, s’a prins, graţiei trădârei, o bandă de tâlhari, cari răspândise spaima în popor. Trădarea a fost făcuta de o persoana, pe care adiinistraţiunea o introdusese într’adins în bandă. Unul din bandiţi, anume An Carol, a reuşit să fugă ; cei prinşi sunt : Sterea capul bandei, rănit uşor la cap ; Ismail Ciacoroglu, Ismail din Greci şi Memis Ilusein, tot din acea comună. Lupta între tâlhari şi poteră a fost crâncenă ; primarul din Turcaia a fost grav rănit în spata stângă ; de asemene au fost răniţi şi un saten din Macin, un soldat din reg. 8 linie comp. Măcin şi comisarul Ştefânescu. — Cetim în telegraful : Aflăm că lucrările privitoare la planul căilor ferate Piteşti-Argeş, etc, sunt aproape isprăvite. Planurile se află în momentul de faţă în studiul D-lui ministru al lucrărilor publice. — Mai. Sea Regele şi Regina au întrunit al’alta ieri la un prânz pe mai mulţi deputaţi aflaţi în momentul de faţă la Sinaia. — Un vas de comerciu sa înecat filele trecute în Dunăre lângă Silistra. Causa nenorocirei e ignoranţa pilotului. — Cetim în lï Indépendance roumaine : D. general Falcoianu a plecat din Constanţa ieri diminaţă. D. ministru de resbel a trebuit să sosască în Bucureşci ieri diminaţă cu trenul de la 5 ore. — D. major Casimir adjutantul de câmp al M. S. Regelui a depus o coroana magnifică pe coşciugul Iui Al Creţescu în numele M. S. — D. N. Creţulescu, ministrul României la Petersburg se duce astăzi Mercuri la Sinaia şi va fi primit d.MM. LI. Regele şi Regina la castelul Peleş. — Se anunţă că D. Dim. Sturza, ministrul instrucţiunii publice are de gând sa se ducă la o staţiune balneara în Germania în data după sosirea D lui I. C. Brâtianu. — Ni se spune că la Ceptura au isbucnit noul tulburari între soldaţii însărcinaţi cu distrugerea viţelor luxerate şi proprietarii de vii din aceasta localitate. Noutăţile particulare, ce ne-au sosit ieri diminaţă, ne anunţă că ordinea s’a restabilit fără ca să fie nevoe de intervenirea forţei armate. „ Aflăm că calele acestea se va presenta M. S. Reginei o petiţiune semnată de mai mult de 100 de vânduve, cari se plâng contra reducerilor ce a operat ministerul de culte asupra fondului pensiunilor. — La ministerul instrucţiunii publice s’a numit o comisîune cu examinarea planurilor noului laborator central de chimie, pe care ministerul a hotărît sa l înfiinţeze. — D. general Mihai, ministrul lucrărilor publice, se ocupă cu mai multe proiecte de legi, privitoare la construcţiunea diferitelor şosele şi căi de comunicaţiune, proiecte, pe cari are să le presinte Parlamentului în primele zile ale sesiunii viitoare. — D. Stolojan, a sosit alaltă ieri în Bucureşci venind de la Hereşoi. Monitorul oficial de ieri publică urmatoarele numiri şi transferări : D. Vasile Murgulescu, doctor în drept, în funcţiunea de administrator al plasei Măcin din judeţul Tulcea, în locul D-lui C. N. Toneanu, demisionat ; D. Ioan Paraschivescu, actual comisar la urbea Babadag din judeţul Tulcea, în aceeaşi calitate la urbea Mahmudia din acelaşi judeţ, nici locul vacant ; D. loan G. Christescu, L 1 . I . 11 in funcţiunea 'de comisar la urbea Babadag din judeţul Tulcea, în locul D-lui loan Paraschivescu, transferat ; D. I. Enescu, în funcţiunea de comisar clasa II pe lângă prefectura poliţiei capitalei, în locul D lui loan, Crasan care urmază a se chesma în altă funcţiune. — tot Monitorul oficil de ieri j)p pblică regulamentul concursurilor pentru posturile medicale, spune tot amorul cor ce aveau în inimă unul pentru altul, amor pe care separaţiunea şi nefericirea părea a f fi însutit. Aceeaşi gândire le venise la amuneoul, aceiaşi dorinţa de a asuma toate responsabilităţile, de a se devota pentru a scăpa unul pe altul. Armand ar fi dat sângele stă până la cea din urmă picătura pentru a scuti de o supărare pe aceia pe care o iubea. Lili din parteai visa la mijloacele de a scăpa pe Armand. Judele se adresă cătră feta. — Apropie-te, D-ră, apropie-te fără teama. Juna fetă înaintă. Când intrase, era palidă. Acum o roțeta îl colora umerii orasului. Ochii ei scânteiau. Focul sacrificiului o animă. — Te numesci, D ra, întrebă instructorul, Luisa, cuiua Lili ? — Da, D-le. — Locuesci în strada Foburgului Sant- lonoré, și esci uvriera fioresta ? — Întocmai, D le. Juna fetà se gândi un moment, apoi răspunse : — Da, D-le... Se făcu câteva momente tăcere. Magistratul scotocea pin hârtii. Armand și Lili schimbara o privire, plina de tale Bemimente ce inima lor conținea .. — Notele ce mi sail dat în privința D-tale, urma magistratul, sunt excelente .. Ești harnică, senoasa, eco*noma. Și asta face insa neexplicabilă aceea ce s a petrecut. El o privi franc. — Cunosci de mult timp pe D. Armand Rivière ? — De foarte mult timp .. Mama mea, ia patul ei de moarte, ne a fi danțat.. — Sciî despre ce este acusat ? — Sciii ca i se reproseaza a fi luat trei mii de franci din casa patronului seu. Acele trei mii de franci erau pentru D tea ? — Da, D-le... — Șciai în ce mod trebuia să și le procure ? — Eu lam îndemnat a face acel împrumut. Adirmand tresări. — Nu o asculta, D-le, strigă, el, nu o asculta. . Nu șoia nimic. Mi a cerut trei mii de franci. Lam cris că puteam să mi le procur ușor, înse cât pentru al spune mijloacele, niciodată, ţi-o jur, niciodata !... Şi apoi, în acel moment, nici că gândeam. Abia mai tàrcÿiü eram săi comunic, pentru a face plăcere ; dar nu ştie nimic, nu putea şti nimic. Junele om era aşa de mişcat, încât abia i se înţelegeau cuvintele. Frânele ieşiau din gura sea, în- I trerupte, hăcuite, mal neînțelese. ! (Ju gestul, magistratul îi impuse tăcere. — Nu pe D-tea te întreb, (Jise el cam aspru... Vei răpunde la rândul D-tele. Se Intoarse către Lili. — Așa da, cjise el, recunosci a fi cerut acel banl a fi profitat? — Mi iaU luat. Suma era intactă. — Te-au arestat la Bulonia? — Da. D le. — Te pregătiai sa pleci în Anglia, câci întrebaseși deja ora plecărel vasului. — Trebuia să mă duc la Londra. — Care era motivul acelei tăietorii ? — îmi e cu neputință de a ra»* punde, Domnule..