Vocea Covurluiului, august 1885 (Anul 13, nr. 2810-2834)

1885-08-01 / nr. 2810

VOCEA COVURLUIULUI pitală pentru a depune pe morm­în­­tul Iui Al. Creţescu o con­ua din partea M. S. Regelui şi a representa pe Maiestatea Sea la ceremonia în­­mormîntarel, cu alţi adjutanţi al Ma­­iastăţei Sale. — Se asigură, că persoana care are mai mulţi sorţi de a ocupa funcţiu­nea de prim-preşedinte al înaltei curţi de casaţiune şi justiţie este D. Th. Rosetti, preşedinte de secţiune. — M. S. Regele împreună cu M. S. Regina, vor pleca în cursul acestei săptămâni în străinătate. In caletoria mea, M. S. Regele va avea o întâlnire cu D. Ion Brâtianu, primul ministru. — Ieri la orele 2, s’a început ce­remonia înmormîntarei rămăşiţelor lui Al. Creţescu, îmbrăcate în hainele roşii, cu care presida şedinţele înaltei Curţi. I. P. S. S. Vicarul Mitropoliei, în­­congiurat de înaltul cler, a oficiat ceremonia funebră. După terminarea ceremoniei religi­oase şi a discursurilor pronunţate, în­tre cari unul de D. Oitu Economu, carul funebru tras de 8 cai s’a pus în marş străbătând stradele Colţa, Bulevardul, Carol, Rahova etc. Carul funebru era precedat de o companie de gendarmi şi de o mu­­sică militară, iar după car urmari invitaţii precum şi restul armatei, o divisiune. Coşciugul era acoperit cu numeroa­­se coroane, printre cari una a M. S., Regelui. D-nii D. Sturza, C. Filitis, C. Schi­na, G. Vernescu, Stratilat, ţineaţi cor­dunele carului funebru. Printre numeroşii cunoscuţi şi a­­mici, cari urmau carul funebru, se observaţi : D nil I Câmpineanu, C. Nacu, Stolojan, Al. Giani, Cerlitz, Ciru Economu, Iviru Stoic­­scu etc. etc. Parada a fost comandată de D. ge­neral Radovici. — D. V. Ghiorghiau, unul din eforii epitropiei Sf Spiridon din Iaşi, a sosit ieri diminaţa în capitală. — Din Constanţa ni se telegrafieza că a­nalia­ ieri a bătut foarte tare vîn­­tul şi marca a fost agitată. Acelaşi timp şi la Mangalia. — D. Dr. Cantacuzin a plecat ieri diminaţă la Sinaia. — Cu trenul de Roman de ieri diminaţă D. Paladi, prefectul judeţu­lui Olt, a sosit în capitală. — Ieri înalta curte de casaţie , a ţinut şedinţa, în semn de doliu pen­tru moartea primului ei preşedinte. — Aflăm că D. I. Câmpineau, mi­nistru al afacerilor străine, a înfiin­ţat în departamentul său, printr’o de­cisiune ministerială din zilele trecute, un serviciu special permanent de in­­formaţiuni şi studii de politică eco­nomicâ şi comercială. D. I. N. Papiniu, secretar întării la legaţiunea noastra din Roma, care ac­­tualmente împlineşte funcţiunea de şef de cabinet în ministerul afaceri­lor străine, a fost însărcinat cu di­recţiunea acestui serviciu. — Cetim în Românii : Guvernul bulgar a’a adresat guver­nului nostru spre a trimite aci elevi, cari să urmeze cursurile scelei de si­­vicultură şi să facă d­e elevii noştri lucrări practice relative la exploata­rea pădurilor. — Anghina difterică bântue în ca­pitală 5 în septemiâua trecută au mu­rit 4 copil de acesta bola. — Cetim în Naţiunea . Se scrie din Banat, că prin acele părţi, şi mai cu sa­mă în spre Lugoş, bântue cu furie boia de vite. — Din Tulcea primim şcirea, că în nóaptea de Vineri spre Sâmbătă sep­­temâna trecută, s’a prins, graţiei tră­­dârei, o bandă de tâlhari, cari răs­pândise spaima în popor. Trădarea a fost făcuta de o per­soana, pe care adi­inistraţiunea o in­trodusese într’adins în bandă. Unul din bandiţi, anume An­ Carol, a reu­şit să fugă ; cei prinşi sunt : Sterea capul bandei, rănit uşor la cap ; Is­mail Ciacoroglu, Ismail din Greci şi Memis Ilusein, tot din acea comună. Lupta între tâlhari şi poteră a fost crâncenă ; primarul din Turcaia a fost grav rănit în spata stângă ; de asemene au fost răniţi şi un saten din Macin, un soldat din reg. 8 li­nie comp. Măcin şi comisarul Ştefâ­­nescu. — Cetim în telegraful : Aflăm că lucrările privitoare la pla­nul căilor ferate Piteşti-Argeş, etc, sunt aproape isprăvite. Planurile se află în momentul de faţă în studiul D-lui ministru al lucrărilor publice. — Mai. Sea Regele şi Regina au întrunit a­l’alta­ ieri la un prânz pe mai mulţi deputaţi aflaţi în momen­tul de faţă la Sinaia. — Un vas de comerciu sa înecat filele trecute în Dunăre lângă Silis­tra. Causa nenorocirei e ignoranţa pilotului. — Cetim în lï Indépendance rou­maine : D. general Falcoianu a plecat din Constanţa ieri diminaţă. D. ministru de resbel a trebuit să sosască în Bu­cureşci ieri diminaţă cu trenul de la 5 ore. — D. major Casimir adjutantul de câmp al M. S. Regelui a depus o co­roana magnifică pe coşciugul Iui Al Creţescu în numele M. S. — D. N. Creţulescu, ministrul Ro­mâniei la Petersburg se duce astăzi Mercuri la Sinaia şi va fi primit d.­­MM. LI. Regele şi Regina la castelul Peleş. — Se anunţă că D. Dim. Sturza, ministrul instrucţiunii publice are de gând sa se ducă la o staţiune bal­neara în Germania în data după so­sirea D lui I. C. Brâtianu. — Ni se spune că la Ceptura au­ isbucnit noul tulburari între soldaţii însărcinaţi cu distrugerea viţelor luxerate şi proprietarii de vii din a­­ceasta localitate. Noutăţile particulare, ce ne-au so­sit ieri diminaţă, ne anunţă că ordi­­nea s’a restabilit fără ca să fie nevoe de intervenirea forţei armate. „ Aflăm că calele acestea se va presenta M. S. Reginei o petiţiune semnată de mai mult de 100 de vân­duve, cari se plâng contra reducerilor ce a operat ministerul de culte asupra fondului pensiunilor. — La ministerul instrucţiunii pu­blice s’a numit o comisîune cu exa­minarea planurilor noului laborator central de chimie, pe care ministerul a hotărît sa l înfiinţeze. — D. general­­ Mihai, ministrul lucrărilor publice, se ocupă cu mai­­ multe proiecte de legi, privitoare la construcţiunea diferitelor şosele şi căi de comunicaţiune, proiecte, pe cari are să le presinte Parlamentului în primele z­ile ale sesiunii viitoare. — D. Stolojan, a sosit a­laltă­ ieri­­ în Bucureşci venind de la Hereşoi.­­ Monitorul oficial de ieri publică urmatoarele numiri şi transferări : D. Vasile Murgulescu, doctor în drept, în funcţiunea de administrator al plasei Măcin din judeţul Tulcea, în locul D-lui C. N. Toneanu, demi­sionat ; D. Ioan Paraschivescu, actual comisar la urbea Babadag din jude­ţul Tulcea, în aceeaşi calitate la ur­­­bea Mahmudia din acelaşi judeţ, nic­i locul vacant ; D. loan G. Ch­ristescu,­­ L 1 . I . 11 in funcţiunea 'de comisar la urbea Babadag din judeţul Tulcea, în lo­cul D-lui loan Paraschivescu, trans­­ferat ; D. I. Enescu, în funcţiunea de comisar clasa II pe lângă prefec­tura poliţiei capitalei, în locul D lui loan, Crasan care urmază a se che­­s­ma în altă funcţiune. — tot Monitorul ofici­l de ieri j)p p­­blică regulamentul concursurilor pen­tru posturile medicale, spune tot amorul cor ce­­ aveau în inimă unul pentru altul, amor pe care separaţiunea şi nefericirea părea a f fi însutit. Aceeaşi gândire le venise la amun­­eoul, aceiaşi dorinţa de a asuma toate responsabilităţile, de a se devota pen­tru a scăpa unul pe altul. Armand ar fi dat sângele stă până la cea din urmă picătura pentru a scuti de o supărare pe aceia pe care o iubea. Lili din parteai visa la mijloacele de a scăpa pe Armand. Judele se adresă cătră feta. — Apropie-te, D-ră, apropie-te fără teama. Juna fetă înaintă. Când intrase, era palidă. Acum o roțeta îl colora umerii o­­rasului. Ochii ei scânteiau. Focul sacrificiului o animă. — Te numesci, D ra, întrebă in­structorul, Luisa, cuiua Lili ? — Da, D-le. — Locuesci în strada Foburgului Sant-­ lonoré, și esci uvriera fioresta ? — Întocmai, D le. Juna fetà se gândi un moment, apoi răspunse : — Da, D-le... Se făcu câte­va momente tăcere. Magistratul scotocea pin hârtii. Armand și Lili schimbara o pri­vire, plina de tale Bemimente ce ini­ma lor conținea .. — Notele ce mi sail dat în pri­vința D-tale, urma magistratul, sunt excelente .. Ești harnică, senoasa, eco*­noma. Și asta face insa ne­explicabilă aceea ce s a petrecut. El o privi franc. — Cunosci de mult timp pe D. Armand Rivière ? — De foarte mult timp .. Mama mea, ia patul ei de m­oarte, ne a fi danțat.. — Sciî despre ce este acusat ? — Sciii ca i se reproseaza a fi luat trei mii de franci din casa patronu­­lui seu. Acele trei mii de franci erau pentru D tea ? — Da, D-le... — Șciai în ce mod trebuia să și le procure ? — Eu lam îndemnat a face acel împrumut. Ad­­­irmand tresări. — Nu o asculta, D-le, strigă, el, nu o asculta. . Nu șoia nimic. Mi a cerut trei mii de franci. Lam cris că puteam să mi le procur ușor, înse cât pentru al spune mijloacele, nici­­o­dată, ţi-o jur, nici­o­data !... Şi apoi, în acel moment, nici că gândeam. Abia mai tàrcÿiü eram săi comunic, pentru a­­ face plăcere ; dar nu ştie nimic, nu putea şti nimic. Junele om era aşa de mişcat, în­cât abia i se înţelegeau cuvintele. Frânele ieşiau din gura sea, în- I trerupte, hăcuite, mal neînțelese. ! (Ju gestul, magistratul îi impuse tăcere. — Nu pe D-tea te întreb, (Jise el cam aspru... Vei răpunde la rândul D-tele. Se Intoarse către Lili. — Așa da, cjise el, recunosci a fi cerut acel banl a fi profitat? — Mi iaU luat. Suma era intactă. — Te-au arestat la Bulonia? — Da. D le. — Te pregătiai sa pleci în Anglia, câci întrebaseși deja ora plecărel va­sului. — Trebuia să m­ă duc la Londra. — Care era motivul acelei tăie­torii ? — îmi e cu neputință de a ra»* punde, Domnule..

Next