Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)

1885-09-15 / nr. 2847

— Au sosit în oralul nostru, des­­cinttend la otel Métropole, colonelul turc Nazim-bey şi adjutantul seu Tew­fik-bey. — Femeea ce s a găsit strangulată în strada Bucureşci s a constatat a fi soţia birjarului Alexandru Teodor. Era atinsă la facultăţile mintale. VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele d­in Balcani, Sofia, 24 Septembrie. — Demisiu­­nile ofiţerilor ruşi din Bulgaria şi Rumelia au fost primite de principe. Bulgarii sunt forte indignaţi de acest act al ofiţerilor ruşi ; demisiunea lor a grupat şi mai mult pe Bulgari în jurul principelui lor, cu care sunt hotărîţî să meargâ înainte până la moarte. Parlamentul bulgar a aclamat me­­sagiul prințului Alexandru și a rati­ficat starea de asediu, votând în ace­lași timp creditul de resbel. Minis­tru de resbel în locul generalulu­iuo Cantacuzin a fost numit căpitanul de artilerie N­o­foroff. Generalul Can­tacuzin e numit ataşat militar pe lângă agenţia diplomatică rusească. Sofia, 24 Septembrie.— Ofiţerii ruşi demisionaţi au­ primit ordinul să stea în Bulgaria şi Rumelia până la un nou ordin. Preşedintele societăţii macedonene Rizof s’a declarat nesolidar cu pro­clamarea publicată fără scriea­rea la Sofia, prin care Macedonenii sunt chie­­m­ați a se rădica și a dat ordin com­patrioților săi să nu freca granița turceascâ. Sofia, 22 Septembrie. — Principele Ale­xandru a! Bulgariei s a adresat la Petersburg spui­ând că daca chiema­­rea ofițerilor ruși e făcută din causa lui, dînsul e gata să abdice, cu con­­diţiune numai ca Rusia să recunosca faptul unirii celor două Bulgarii. S’i fi luat măsuri severe contra tu­turor acelora cari voesc să turbure pacea în Macedonia. In acelaşi timp «’»,a dat or­dine severe prefecţilor să supravigheze pe emigranții șerbi Sofia, 25 Septembrie. — Adunarea poporului bulgar a trimis urmatoarea adresă împăratului Rusiei la Copen­haga : »Adunarea poporului bulgar inac­tuala prima sea ședință, într’o unire, ne a însărcinat cu plăcuta îndatorire a ruga pe M. V. imperială să bine­­voescâ a învoi pe supuşii ruşi cari servesc în armata bulgara să nu o parasescâ în grelele împrejurări de astădi. »Adunarea roga pe M. V. să pri­mescă sub a­cea înaltă ocrotire fap­tul unirii Bulgariei nordice şi sudice şi să nu îngădue vecinicilor vrăjmaşi ai poporului bulgar să prefacă în pustietate pămînturile bulgare libe­rate de cătră armatele rusisce, fiind încredinţaţi cum că apărătorul şi pro­tectorul Slavilor, părintele nostru, va întinde drepta­tea puternică pentru apărarea sfintei cause. Adunarea po­porului bulgar rădică rugile sale cal­­duroase cătră prea Inaltul Creator ca să acorde di­le îndelungate şi o feri­cită împărăţia M. V. pentru onoarea şi gloria întregei lumi slave. Preşedintele adunării : Slambalov, vice­preşedinţi : Iovcoff, Panoff, Londra, 23 Septembrie. — Repre­­sentanţii­­Turciei au sondat puterile spre a afla ce atitudine vor avea în cestiunea Rumeliei. Guvernul din Lon­dra a declarat lui Musurus pașa,­di­­când că înainte de toate Perta trebue să-și arăte punctul său de vedere. Perta a promis a face atesta cât mai curând. Din Petersburg se comunică că ța­rul și D. de Giers sunt indignaţi de procedarea principelui de Battenberg şi ar dori ca Europa să-i dea o „mică lecţiune“. Resultatele acţiunii îns nu sunt rev vedute. Nos­ev­a, 23 Septembrie — Atoskows­­kija Wiedomosti se îndoieşte că pu­terile vor recunoste unirea Bulgariei cu Rumelia ca fapt împlinit şi reco­manda întorcerea la starea de mai înainte, a­st­fel că prinţul Bulgariei în acelaşi timp să fie şi guvernatorul Rumeliei Orientale, Sofa, 24 Septembrie. — Adunarea a adoptat propunerile guvernului prin cari se suspendă libertatea presei, se dă guvernului autorizare de a face perchisiţiuni şi se institue tribunale militare extraordinare. Se­­Jice că re­presentante Angliei a telegrafiat gu­vernului său că mişcarea il n Rume­lia este datorită avîntului poporului bulgar, nici o inspiraţiune din locuri străine nu s’a amestecat cu pornirea acestei mişcări. In deosebi Ruşii de aci au rămas forte surprinşi, ceea ce ar coincidă cu declaraţiunea D Iul Nehidofl în acelaşi sens cătră sultan. Se crede chiar că spiritul directiv al mişcării este mefient şi ostil faţă cu ori­ce inspiraţiune şi influenţă străină. Tocmai din accentuarea acestei pri­vi­ri a spiritelor s ’a iscat neînţelegerea între Ruşi şi Bulgari, neînţelegere care a ajuns la demisionarea şi re­tragerea ofiţerilor ruşi şi a minis­trului de resboi( Cantacuzen Fit ipo­pole ) 24 Septembrie. — Tre­nuri exprese pornesc cu trupe la fron­tieră, unde s’au arătat escuade de başbuzucî şi de alte trupe neregulate turceşci. Prinţul Alexandru a inspec­tat cu deamănuntul ante posturile de la frontieră şi lucrările de întărire de pe valea Mariţei, cari se urmar­ă cu mare activitate. RusciuCu 25 Septembrie. — De aci trec bastimente cu trupe armate bul­gare venind dinspre Silistra şi în­­dreptându-se în susul Dunării. Belgrad, 25 Septembrie. — Serbi­­a a început să aşeze trupe de ai lungul graniţei macedonene; situaţiu­­nea se consideră aci ca forte gravă. S au şi dat ordine ca trupele, în­dată ce sunt mobilisate, să fie în­dreptate spre frontieră. D. Mslacowatz, prefectul districtului Goma, a fost împușcat; se crede că acest omor s’a făcut din motive po­litice. Serbia a reținut pentru urmări cele 20,000,000 lei ce era să le plă­­tească ca datoria cătră drumurile de fer. Varna) 25 Septembrie. — Spiritele în Grecia sunt în mare ferbere ; ști­rile venite din Creta în Atena spun că rescela este iminentă. Grecii par a nu voi să lase aceasta o castiune pen­tru aşi revendica Creta. Se pare că o subscripţiune între bancherii greci din Marsilia şi din Londra se va deschide în scopul de a cumpăra arme și a se echipa vase. (Voința națională). Berlin, 23 Septembrie. — Ultimile depeși din Sofia anunță sosirea unor emisari bulgari în Macedonia, spre a face să isbucnească o revoluțiune și în aceastăt țară. — La ambas­da turceascâ din Paris se crede că Perta va trimite mai în-­ tăi trupele sale nu în Rumelia entală, ci în Macedonia, spre a iffl. pedeca întinderea revoluțiunii și aci. In același timp se cjice că Perta a ales aceasta cale spre a rădica Rusiei ori-ce pretext de intervenire. Berlin, 23 Septembrie. — Contrar cu șcirile de până acum, se anunță astadt din Petersburg că principele Alexandru a primit în Franzensbad: | instrucţiuni de la D. de Giers în pri. , vinţa chipului cum trebue să procedat I Rusciuc, 25 Septembrie.­­• Se vor-­­ besce în sferele înalte de un mani-1| fest al Macedoniei deja ieşit, înse ne- a cunoscut încă de popor. Se dice că prin­ acel manifestase declară reseelt și scuturarea jugului turcesc. Arsenalul de aci, de și mic, lucrezi­­ cu mare activitate. In trei z}ile s’au montat 10 tunuri Crup, sigur rămase ( de la Ruşi Rusciuc) 25 Septembrie. — O de­peşă a agenției „Havas* comuni^* cedarea Turciei. | Căile ferate Rusciuc-Varna sunt rescumpărate cu 46 milioane. Astădi a plecat încă un transport de voluntari cu vaporul Carol Lu­dovic. Mâne plecă reserva pe uscat. :­­ Constantinopole, 24 Septembrie In cercurile politice și militare crede că Porta va lua hotărîrea a trimite trupe asupra Rumeliei. Turcii se ocupă cu restabilirea co­municaţiunii pană la fruntaria muie­­liota. Podul de peste Mariţa, Ling* Mustafa-paşa, are să fie la curând reconstruit. Garuisana din Adrianopole ar fi primit ordinul ca să fie gata, aştep­tând momentul de plecare, în ibs\\ când s ar lua hotărîrea ca să se p­lă­neasca trupe din Const­antinopole din alte părţi ale imperiului asupra Rumeliei. — Ni se comunică din Sofia : In Filipopole situaţiunea a început a fi privită mai cu îngrijire, faţa cu sgomotele despre eventualitatea unui resbel apropiat cu Turcia. Poporul rumeliot însă este hotarît a se opune din toate puterile la ori-­ ce atac din partea Turcilor, şi, spre­ acest sfârşit, guvernul provisoriu­, in­­ unire cu toţi capii mişcării naţionale, ţin în permanenţă în ferbcere spiritul public şi entusiasmul poporului. se de locuinţă, părăsită de o avută familie americană a cărei şef era membru în Congresul Statelor Unite, pusă sub sechestru de autorităţile angrese, era luxos mobilată şi înconjurată cu un mic parc. Clinton trimisese o parte din servitorii sei pentru a o pune în stare de a primi pe Elisa și a ră­mânea acolo în serviciul ei. Brutalmente arestată, în momentul când era să atingft scopul lungel și ostenitorel tele caletorii, Elisa per­duse energia factice ce dovedise la prima sea întrevedere cu Clinton, și, șeifâ­nd în o cameră din rândul de jos, lăsa liber curs lacrimilor tale, tari curgera intre degetele mânelor puse pe obraz. Astă durere tăcută, care era opera sea, mișcă profund pe­­ Clinton la intrarea sea în salon. — Pentru ce te dispezi astfel, Oolim­ă ? spuse el, după ce o contem­plă câte­va momente în o profunda tăcere. Elisa rădică capul și’i răspunse fără mân­ă : — Desperarea mea, D-le, 11’are ni­mic extraordinar. Apoi, sculându se și luându’î mâna, adăogi : — Figureză’ți, milord, că de cése septemâni de când am părăsit Fran­cia, îmi­­Jic în fie care minut : D­ireule, fa ca să a’ajuns prea tâuliți pentru a imptdecA o catastrofă. Provedința paru a mea aiuji- Sc­op de furtună. A­jung în astă țara, și atunci, milord, pul între scopul mdl și mine obsta­colul neînvins a voinței D-tele. Vttj1 deci că am ptntru ce plânge. — Don­ni, (jise Clinton, mal miș­cat de­c­ât vroia să se arăte, adinioare gândiam că orgoliul D-téle sau nu­mai inUrtstle D téle erau atinse prin modul cam arbitrar cu care te opresc. Inima D-tele sufere, pari a dice, ași putea să nu m­ă mulțumesc cu asta declarațiune cum v gă și să reclam fapte precise. — Mi-ar fi imposibil ați povesti, milord, zise Elisa roșindu-se — Respect secretele D télé. Eşcl libera. __ O ! milord D­eltu să te bine­cuvinttz­î pentru acest cuvînt. — Aș’eptă, n am sfârșit. E»ctt li­beră, e drept, inse nu eșcl mal îna­intată cu asta, și vei înțelege pentru ce. Presupun că ai usa imediat de li­bertatea D télé, unde te ai duce ! — La Valii y*Forge. Acolo, mi s a spus, e Washington. — In adevăr, și apoi ? — 11 voi întreba unde e acel pe cărei caut. — dacă nu ştie nimic ? — II voi descoperi eil însumi. — Sărmană copilă, la ce poţi a­­junge, lătăi­­nd singură în mijlocul acestor spaţiuri imense şi fâră pop^în! laţi­une ? America, Doamne, nu semăna în nimic, nu știi, cu vechia nostrâ lume îngustă. Aici totul ne pare dis-­ proporționat nouă Europeilor In a­­ceste păduri, în livetil, pe lacuri și pe fluvii gigantice, se perd urmele unei armate ; cum vrei să găseșci pe aceea a unui om ? — Lasâ-mă să încerc cel puțin. — Așteptă. Dacă D. de RoqueteL câci gândesc că porți numele acelui pe care vrei să’l găseșci cu atât cur­g­e. Elisa tresări. înțelegea că genera­lul angles vroia, înainte de léte, st sdie scopul real a caletoriei sale. Fart să caute de a’l înșela, se credu £V| 1 T dreptul el de legitimă apărare răi­­puiujci.d acestui nepoliticos esccs dt

Next