Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)
1885-09-15 / nr. 2847
— Au sosit în oralul nostru, descinttend la otel Métropole, colonelul turc Nazim-bey şi adjutantul seu Tewfik-bey. — Femeea ce s a găsit strangulată în strada Bucureşci s a constatat a fi soţia birjarului Alexandru Teodor. Era atinsă la facultăţile mintale. VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele din Balcani, Sofia, 24 Septembrie. — Demisiunile ofiţerilor ruşi din Bulgaria şi Rumelia au fost primite de principe. Bulgarii sunt forte indignaţi de acest act al ofiţerilor ruşi ; demisiunea lor a grupat şi mai mult pe Bulgari în jurul principelui lor, cu care sunt hotărîţî să meargâ înainte până la moarte. Parlamentul bulgar a aclamat mesagiul prințului Alexandru și a ratificat starea de asediu, votând în același timp creditul de resbel. Ministru de resbel în locul generaluluiuo Cantacuzin a fost numit căpitanul de artilerie Noforoff. Generalul Cantacuzin e numit ataşat militar pe lângă agenţia diplomatică rusească. Sofia, 24 Septembrie.— Ofiţerii ruşi demisionaţi au primit ordinul să stea în Bulgaria şi Rumelia până la un nou ordin. Preşedintele societăţii macedonene Rizof s’a declarat nesolidar cu proclamarea publicată fără scriearea la Sofia, prin care Macedonenii sunt chiemați a se rădica și a dat ordin compatrioților săi să nu freca granița turceascâ. Sofia, 22 Septembrie. — Principele Alexandru a! Bulgariei s a adresat la Petersburg spuiând că daca chiemarea ofițerilor ruși e făcută din causa lui, dînsul e gata să abdice, cu condiţiune numai ca Rusia să recunosca faptul unirii celor două Bulgarii. S’i fi luat măsuri severe contra tuturor acelora cari voesc să turbure pacea în Macedonia. In acelaşi timp «’»,a dat ordine severe prefecţilor să supravigheze pe emigranții șerbi Sofia, 25 Septembrie. — Adunarea poporului bulgar a trimis urmatoarea adresă împăratului Rusiei la Copenhaga : »Adunarea poporului bulgar inactuala prima sea ședință, într’o unire, ne a însărcinat cu plăcuta îndatorire a ruga pe M. V. imperială să binevoescâ a învoi pe supuşii ruşi cari servesc în armata bulgara să nu o parasescâ în grelele împrejurări de astădi. »Adunarea roga pe M. V. să primescă sub acea înaltă ocrotire faptul unirii Bulgariei nordice şi sudice şi să nu îngădue vecinicilor vrăjmaşi ai poporului bulgar să prefacă în pustietate pămînturile bulgare liberate de cătră armatele rusisce, fiind încredinţaţi cum că apărătorul şi protectorul Slavilor, părintele nostru, va întinde dreptatea puternică pentru apărarea sfintei cause. Adunarea poporului bulgar rădică rugile sale calduroase cătră prea Inaltul Creator ca să acorde dile îndelungate şi o fericită împărăţia M. V. pentru onoarea şi gloria întregei lumi slave. Preşedintele adunării : Slambalov, vicepreşedinţi : Iovcoff, Panoff, Londra, 23 Septembrie. — RepresentanţiiTurciei au sondat puterile spre a afla ce atitudine vor avea în cestiunea Rumeliei. Guvernul din Londra a declarat lui Musurus pașa,dicând că înainte de toate Perta trebue să-și arăte punctul său de vedere. Perta a promis a face atesta cât mai curând. Din Petersburg se comunică că țarul și D. de Giers sunt indignaţi de procedarea principelui de Battenberg şi ar dori ca Europa să-i dea o „mică lecţiune“. Resultatele acţiunii îns nu sunt rev vedute. Noseva, 23 Septembrie — Atoskowskija Wiedomosti se îndoieşte că puterile vor recunoste unirea Bulgariei cu Rumelia ca fapt împlinit şi recomanda întorcerea la starea de mai înainte, astfel că prinţul Bulgariei în acelaşi timp să fie şi guvernatorul Rumeliei Orientale, Sofa, 24 Septembrie. — Adunarea a adoptat propunerile guvernului prin cari se suspendă libertatea presei, se dă guvernului autorizare de a face perchisiţiuni şi se institue tribunale militare extraordinare. SeJice că representante Angliei a telegrafiat guvernului său că mişcarea il n Rumelia este datorită avîntului poporului bulgar, nici o inspiraţiune din locuri străine nu s’a amestecat cu pornirea acestei mişcări. In deosebi Ruşii de aci au rămas forte surprinşi, ceea ce ar coincidă cu declaraţiunea D Iul Nehidofl în acelaşi sens cătră sultan. Se crede chiar că spiritul directiv al mişcării este mefient şi ostil faţă cu orice inspiraţiune şi influenţă străină. Tocmai din accentuarea acestei priviri a spiritelor s ’a iscat neînţelegerea între Ruşi şi Bulgari, neînţelegere care a ajuns la demisionarea şi retragerea ofiţerilor ruşi şi a ministrului de resboi( Cantacuzen Fit ipopole ) 24 Septembrie. — Trenuri exprese pornesc cu trupe la frontieră, unde s’au arătat escuade de başbuzucî şi de alte trupe neregulate turceşci. Prinţul Alexandru a inspectat cu deamănuntul ante posturile de la frontieră şi lucrările de întărire de pe valea Mariţei, cari se urmară cu mare activitate. RusciuCu 25 Septembrie. — De aci trec bastimente cu trupe armate bulgare venind dinspre Silistra şi îndreptându-se în susul Dunării. Belgrad, 25 Septembrie. — Serbia a început să aşeze trupe de ai lungul graniţei macedonene; situaţiunea se consideră aci ca forte gravă. S au şi dat ordine ca trupele, îndată ce sunt mobilisate, să fie îndreptate spre frontieră. D. Mslacowatz, prefectul districtului Goma, a fost împușcat; se crede că acest omor s’a făcut din motive politice. Serbia a reținut pentru urmări cele 20,000,000 lei ce era să le plătească ca datoria cătră drumurile de fer. Varna) 25 Septembrie. — Spiritele în Grecia sunt în mare ferbere ; știrile venite din Creta în Atena spun că rescela este iminentă. Grecii par a nu voi să lase aceasta o castiune pentru aşi revendica Creta. Se pare că o subscripţiune între bancherii greci din Marsilia şi din Londra se va deschide în scopul de a cumpăra arme și a se echipa vase. (Voința națională). Berlin, 23 Septembrie. — Ultimile depeși din Sofia anunță sosirea unor emisari bulgari în Macedonia, spre a face să isbucnească o revoluțiune și în aceastăt țară. — La ambasda turceascâ din Paris se crede că Perta va trimite mai în- tăi trupele sale nu în Rumelia entală, ci în Macedonia, spre a iffl. pedeca întinderea revoluțiunii și aci. In același timp se cjice că Perta a ales aceasta cale spre a rădica Rusiei ori-ce pretext de intervenire. Berlin, 23 Septembrie. — Contrar cu șcirile de până acum, se anunță astadt din Petersburg că principele Alexandru a primit în Franzensbad: | instrucţiuni de la D. de Giers în pri. , vinţa chipului cum trebue să procedat I Rusciuc, 25 Septembrie.• Se vor- besce în sferele înalte de un mani-1| fest al Macedoniei deja ieşit, înse ne- a cunoscut încă de popor. Se dice că prin acel manifestase declară reseelt și scuturarea jugului turcesc. Arsenalul de aci, de și mic, lucrezi cu mare activitate. In trei z}ile s’au montat 10 tunuri Crup, sigur rămase ( de la Ruşi Rusciuc) 25 Septembrie. — O depeşă a agenției „Havas* comuni^* cedarea Turciei. | Căile ferate Rusciuc-Varna sunt rescumpărate cu 46 milioane. Astădi a plecat încă un transport de voluntari cu vaporul Carol Ludovic. Mâne plecă reserva pe uscat. : Constantinopole, 24 Septembrie In cercurile politice și militare crede că Porta va lua hotărîrea a trimite trupe asupra Rumeliei. Turcii se ocupă cu restabilirea comunicaţiunii pană la fruntaria muieliota. Podul de peste Mariţa, Ling* Mustafa-paşa, are să fie la curând reconstruit. Garuisana din Adrianopole ar fi primit ordinul ca să fie gata, aşteptând momentul de plecare, în ibs\\ când s ar lua hotărîrea ca să se plăneasca trupe din Constantinopole din alte părţi ale imperiului asupra Rumeliei. — Ni se comunică din Sofia : In Filipopole situaţiunea a început a fi privită mai cu îngrijire, faţa cu sgomotele despre eventualitatea unui resbel apropiat cu Turcia. Poporul rumeliot însă este hotarît a se opune din toate puterile la ori- ce atac din partea Turcilor, şi, spre acest sfârşit, guvernul provisoriu, in unire cu toţi capii mişcării naţionale, ţin în permanenţă în ferbcere spiritul public şi entusiasmul poporului. se de locuinţă, părăsită de o avută familie americană a cărei şef era membru în Congresul Statelor Unite, pusă sub sechestru de autorităţile angrese, era luxos mobilată şi înconjurată cu un mic parc. Clinton trimisese o parte din servitorii sei pentru a o pune în stare de a primi pe Elisa și a rămânea acolo în serviciul ei. Brutalmente arestată, în momentul când era să atingft scopul lungel și ostenitorel tele caletorii, Elisa perduse energia factice ce dovedise la prima sea întrevedere cu Clinton, și, șeifând în o cameră din rândul de jos, lăsa liber curs lacrimilor tale, tari curgera intre degetele mânelor puse pe obraz. Astă durere tăcută, care era opera sea, mișcă profund pe Clinton la intrarea sea în salon. — Pentru ce te dispezi astfel, Oolimă ? spuse el, după ce o contemplă câteva momente în o profunda tăcere. Elisa rădică capul și’i răspunse fără mână : — Desperarea mea, D-le, 11’are nimic extraordinar. Apoi, sculându se și luându’î mâna, adăogi : — Figureză’ți, milord, că de cése septemâni de când am părăsit Francia, îmiJic în fie care minut : Direule, fa ca să a’ajuns prea tâuliți pentru a imptdecA o catastrofă. Provedința paru a mea aiuji- Scop de furtună. Ajung în astă țara, și atunci, milord, pul între scopul mdl și mine obstacolul neînvins a voinței D-tele. Vttj1 deci că am ptntru ce plânge. — Donni, (jise Clinton, mal mișcat decât vroia să se arăte, adinioare gândiam că orgoliul D-téle sau numai inUrtstle D téle erau atinse prin modul cam arbitrar cu care te opresc. Inima D-tele sufere, pari a dice, ași putea să nu mă mulțumesc cu asta declarațiune cum v gă și să reclam fapte precise. — Mi-ar fi imposibil ați povesti, milord, zise Elisa roșindu-se — Respect secretele D télé. Eşcl libera. __ O ! milord Deltu să te binecuvinttzî pentru acest cuvînt. — Aș’eptă, n am sfârșit. E»ctt liberă, e drept, inse nu eșcl mal înaintată cu asta, și vei înțelege pentru ce. Presupun că ai usa imediat de libertatea D télé, unde te ai duce ! — La Valii y*Forge. Acolo, mi s a spus, e Washington. — In adevăr, și apoi ? — 11 voi întreba unde e acel pe cărei caut. — dacă nu ştie nimic ? — II voi descoperi eil însumi. — Sărmană copilă, la ce poţi ajunge, lătăind singură în mijlocul acestor spaţiuri imense şi fâră pop^în! laţiune ? America, Doamne, nu semăna în nimic, nu știi, cu vechia nostrâ lume îngustă. Aici totul ne pare dis- proporționat nouă Europeilor In aceste păduri, în livetil, pe lacuri și pe fluvii gigantice, se perd urmele unei armate ; cum vrei să găseșci pe aceea a unui om ? — Lasâ-mă să încerc cel puțin. — Așteptă. Dacă D. de RoqueteL câci gândesc că porți numele acelui pe care vrei să’l găseșci cu atât curge. Elisa tresări. înțelegea că generalul angles vroia, înainte de léte, st sdie scopul real a caletoriei sale. Fart să caute de a’l înșela, se credu £V| 1 T dreptul el de legitimă apărare răipuiujci.d acestui nepoliticos esccs dt