Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)
1885-09-15 / nr. 2847
ANUL XIII. — Nr. 2,8«. 0 N A M.E N TentruRomânia in an . . 30 lei I lunî ... IO « lî pagIV premiul -it abonaților •ntru străinătate in an. . . 34 lei I luni. . . 17 * Abonamente! se in Galați la Adistrațiunea "^aru" in districte la bitile postale. redacțiunea : 22 str. Mare. 1 10 BANI EXEMPLARUL. DUMINECA, 15 SEPTEMBRIE 1885. AN UNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERT.UNI ŞI RECLAME Pagina III : 80 ban La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. 1 APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. 11 Adminiatraţiunea . 22, atr. Mare. X eleg'xa.m. © Serviciul partie, al «Vocii Cuvurluiului» AGENţIA HAVAS. ’PARIS, 24 Septembrie.— Circulara treaat& de Poarta puterilor cari au anat tratatul de la Berlin arata tr’un mod clar că Turcia n’are in nţiunea actualminte să năvălască în imelia, dar ca ea se întemezea pe fervenirea bine-voitoare a puterilor. Diarele laudă în general atitudinea ţeluptă şi moderată a Porţii. &DFIA, 24 Septembrie. — Monserul Clement, mitropolitul Târnoveî, D. Gueschoft, directorul băncii, av fi desemnaţi de Adunarea naţională se unască cu deputaţiunea rumetă care se duce la împăratul Ru-Il. Ei au plecat ieri sera. Camera a însărcinat azi pe guvern solicite pe marile puteri pentru ele să recunosca unirea Rumeliei principatul. Ea a votat în urmă un budget exordinar de 10 milioane pentru ca când răsboiul n ar putea fi evitat, fosta sumă va fi luată din economele ministerelor. |0FIA, 24 Septembrie.— Agentul plomiatic rus retușând să transmita iperatului Rusiei adresa Adunării Bulgariei, aceasta adresă s a trimis diet la Copenhaga prin telegraf. ROMA, 24 Septembrie. — Agenția eami desminte scrrea că papa ar fost ales ca arbitru în afacerea Calinelor. ROMA, 24 Septembrie. — Miniştrii luiesc pe rege să amâne caloto- i sea la Palermo. ROMA, 24 Septembrie.— Buletinul sauitar de la 23 : provincia Palermo, 173 caşuri, 90 morţi ; cele l’alte provincii, 14 caşuri, 7 morţi. PARIS, 25 Septembrie.— Trupele turceşti auocupat un sat rumeliot aproape de graniţă pentru a afirma drepturile Turciei, dar ele nu vor înainta până ce Porta se va înţelege cu puterile. PARIS, 25 Septembrie. — Guvernul frances a propus puterilor să lucreze pe lângă Serbia, România şi Grecia pentru a preveni orice agitare. PARIS, 25 Septembrie — Agenţia Havas e în măsura să afirme că nicio propunere formală nu s’a făcut încă în vederea unei înţelegeri în privinţa cestiunii Rumeliei, dar între vorbirile sunt urmate cu multă sârguinţă. Rusia pare că a luat oarecare iniţiativă în negociările pendente. Scopul evident al puterilor e să ajungă la o întrunire foarte apropiată a unei conferinţe. CONSTANTINOPOLE, 25 Setembrie. — Said paşa, ambasador la Berlin, s’a numit ministru al afacerilor străine. BUCURESCI, 25 Septembrie. — Informațiunile noastre particulare ne permit a afirma că, contrar șcirii răspândite de diferite nici un arangeament nu sa luat cu Bulgaria în privința cestiunii Arab-Tabiel. Se știe că guvernul român a propus numirea unei comisiuni mixte pentru a proceda la delimitarea oarecăror puncte ale graniței. Dar evenimentele a căror teatru e acel Bulgaria au lăsat neapărat lucrurile nehotărîte. CONSTANTINOPOLE, 25 Septembrie. — Kiamil-paşa e numit mare viză; Muuir-paşa, ministru de interne; AU Saib-paşa, ministru de resbel; Server-paşa, ministru de justiţie; Aarifi-paşa, preşedinte al consiliului de Stat; Artin-efendi, subsecretar de Stat la ministerul afacerilor străine; Sureja-bey, prim secretar al palatului. LONDRA, 25 Septembrie.— Times crede că schimbarea ministerială ce s’a produs în Turcia este semnul unei politici energice. Acelaşi diar dice asemene că lord Salisbury nu cunduce simţimintele Augliterei, dacă în adevăr a propus să se intervie în favoarea Turciei pentru a menţinea statu quo în Orient. El dice că Anglia crede că momentul a venit pentru a modifica tratatul de la Berlin în privinţa Rumeliei, LONDRA, 25 Septembrie. — Se anunţă din Berlin a joarului Standard că se consideră întrunirea unei conferenţe ca asigurată. Sa crede că ea se va ţinea la Paris, pentru că Francia a fost cea d’intăi care a acceptat propunerea. PARIS, 25 Septembrie. — Nisce scri din Atena prevestesc convocarea Camerelor și chiemarea reservelor. Circulă sgomotul că Creta se pregăteşce să proclame neatârnarea sea. A se vedea ultime scrii telegrafice pag. III. GALATI, 74 Septembrie, 1885. Starea evenimentelor din Balcani nu s’a schimbat. Pănă acum nu se ştie nimic sigur din ceea ce au de gând să facă puterile. Se vorbeşte numai de întrunirea unei conferenţei care se zice că va avea loc la Paris, ce va avea a se ocupa cu cestiunea de a şti dacă trebue să se recunoască ca fapt îndeplinit unirea Bulgariei cu Rumelia sau să se restabileascâ stata quio. Dar lucrurile sunt încă în stare ne tratative. Pănă atunci temerile de complicațiuni n’au încetat. In adever se vorbesce din ce în ce mai mult despre o rescolă a Macedoniei. Serbia îşi mobiliseaza armată. In Grecia agitațiunea continuă. Va trebui dar multă prudenţă puterilor spre a conjura o conflagraţiune, în cas când ar voi-o toate cu sinceritate. In caşul contrar, cu totă stăruinţa unora din ele, focul tot se va întinde. Cronica, locaţia — Ni se spune că prefectul judeţului nostru, D. G. Răşcanu, care se ştie că e bolnav, ar fi cerut ministerului accordarea încă a unui concediu, de o lună, sau primirea demisiunii sale. — Mercuri seara, pe când D. Denis, ferar, se întorcea acasă cu soţia sea pe la 10 ore, i-au ieşit înainte doul individi : Nicu Penciu şi Manoli Mardari, cari au început a’l insulta, căutând a lua soţia de lângă sine« Strigând în ajutor, a venit gardistul, dar acesta, în loc de a’l da Iul concurs, a favorisat pe acei indivizi să fugă. Avis D lui poliţan!. hlioU «VOCII COVURLUIULUI » S.A.X7 Tradacţiune d« B. 10NASCU 32 SACRIFICIUL FILIAL PARTEA II. V. Urmare Biletul de plecare După o ora de la asta, D. de Lorn întră în lagărul lui La Fayette I rugă pe general sa’l presinte în fine mpatriotului seu. — N al noroc, răspunse acesta, a îcat la Filadelfia. — La Filadelfia ? D’apoi Anglesil ? —^0 ! are un bilet în regulă de (eră trecere ; me mir chiar că nu l întâlnit — Și eu mă mir, permite’mi să’ți spun, că lai lăsat. — Pentru ce asta, D-le ? — Pentru că, atât de aproape de inamic, e bine să fie oamenii în juru-ne. — Fii liniștit, mi-a dat cuvântul seu că se va întoarce mâne soara. — Atunci e altceva. Oricum, o nefericire se întâmplă așa de iute... Și apoi, merge la o întâlnire, nu aşa ? — îmi pare. — Circumstanță agravantă. Un om înamorat e lesne vorbitor. — Iţi iert bănuelele, pentru că nu cunosci pe D. de Roquetel, răspunse la Fayette, cu atât mai mult impacientat cu cât acele insinuări răutâciose deşteptau în el banuela ce ’şi reproșase deja, ca o ofensă nemeritată către un galant om, îți iert bănuuelile, însă un cuvânt te va împrăș tia. Vicomtele de Roquetel e amicul meü. — Iartă mă, generale, zise Aubryot înclinându se. Apoi, încet, adăogi : — Nu vei zice poate tot așa poi amâne. VI. T r ă d a r e a. Generalul Clinton simţise la singurul aspect a Elisei de Roquetel o impresiune indescriptibilă. Acele graţii a juneţii şi a frumuseţii a căror strălucire scârbă şi melancoliă o amorţise fără a micşora atracţiunea ; acea ţinută plină de o atât de pudică rezervă, a cărei stângăcia isolarea cam aventuroasa a vieții sale o distruse, dadeau junei caletere un farmec ciudat, și verreaduo, Clinton se întrebase dacă era să se porte către ea ca un suspinator care spera s&U ca protector neînteresat. Prima sea mișcare nu arătase de loc că vrea să primeascâ acest din urmă rol, cel mal nobil, câci începuse prin a înlătura milităresce pe nefericitul Wilson, și a înconjura pe prizoniera cu o supraveghiare gelosă* Iuse a doua mișcare, în necasul proverbului, fu mai bună și, după o zi de cugetare în care interesele armatei M. Sele regelui George nu ocupară de loc primul rang, causa Elisei era aproape câștigată în spiritul generalului angles. Totuși, mai înainte de a’l da drumul, vrea să aibă cu ea o întrevorbire, în urma căreia își promitea să ia o hotărîre. Se duse deci la villa ce o desemnase ca lucrisoare Elisei, și înaintea căreia, după ordinele sale, două sentinele stăteai de pază. Astă