Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)
1885-12-04 / nr. 2914
ANUL xm. — Nr. 2,914. KJ O N A M E N T 1 ^pentru România fl an an ... 20 lei , 6 luni ... io « Vezi pag. IV premiul atent abonajilor pentru străinătate *e un an . . . 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamente se ac în Galați la Administrațiunea Siaru- Bai, în districte la biuunțe postale. Redacțiunea : 22 str. Mare. 10 BANI EXEMPLARUL. MERCURÎ, 4 DECEMBRIE 1SS5, anuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , IIII So , INSERȚÎUNl ji RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE QILE LA LUCRU. I Administraţiunea : 22, str. Mare. r A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. Telegrarsi© Seviciul partie, al * Vocii Covurluiului* AGEN'i'IA HAVAS. BUCURESCI, 14 Decembrie. — Senatul a discutat astătjt răspunsul la jaesagiul tronului. — La Cameră D. P. P. Carp a ăspuns în ceatiune persoaala D lui Câmpineanu. VIENA, 14 Decembrie. — Anglia ! Francia au dat instrucțiuni atașa lor militari de a se uni cu ata'ciî celorlalte puteri. Comisiunea de demarcare se va atruui astă seră spre a se constitui. Ea va pleca probabil mâne. CONSTANTINOPOLE, 12 Decemrie. —*Cale indirectă. — La depeşa din care prinţul Bulgariei îi declară, nevătămând disposiţiunile trataului de la Berlin, el socoteşte minunea lui Madjid-pass ca nefolositoare, arta a răspuns : că prinţul nare reptul să interpreteze tratatul de la erlin după cum o face; că acest ’atat dă dreptul să trateze într’un iod direct, că Perta în sfârșit mâine trimiterea lui Madjd pașa în sol a arătat. CONSTANTINOPOLE, 12 Decemjie. — Porta a pregătit o circulara supra rezultatului misiunii lui Lebibendi la Filipopole. Ea arată iurista circulară numeroasele infracţiuni , tratatul de la Berlin şi face penunţ respeQ tător de acesta. CONSTANTINOPOLE, 12 Decembrie. — Sgomotele privitoare la moticările ministeriale se confirmă după unii, Aarifi-paşa sau Serverisa ar deveni mare vizir. După alţii Aid paşa, ministrul afacerilor străine, ai fi numai schimbat, din causa tentuţelor sale rusofile. GALAJ, 3 Decembrie 1885. Cătră cetăţenii gălăţeni Starea de decadenţă în care a ads comerţul portului Galaţi din uşa suprimării porto-francului, fără mai înainte să se înfiinţeze docuie, precum şi lipsa de orice ameorăi promise, dar nerealizate, a fost ca în alegerile parlamentare din ocembrie anul trecut să intrăm cu programă bine definită, în care se termina toata direcţiunea politică ce am urma în Parlament, pentru caşul noi vom obţinea sufragiele de încrere ale cetăţenilor. Acest program, desbătut şi aprobat întrunrile electorale de atunci, dem cretul nostru politic atât pentru interesul special al Galaţului, precum şi pentru interesele generale ale ţerei Primul punct ce se stabilia în acel program era de a cere ţerei legale restabilirea privilegiului de porto-franco de care se bucurase Galaţii pănă la 1883. Obţineam încrederea D-vostra, ne am dus în sinul Parlamentului, şi în şedinţa de la 21 Decembrie 1884 am presentat cuj colegii noştri uo. proiect de lege tinend la realizarea ideii de a se restabili porto francul. Proiectul purta semnătura a 58 Dmn deputaţ. El fu desbătut şi aprobat de 6 secţiuni din 7, şi raportorul proiectului fu ales D. M. Kogălnicenu. Raportorul presenta lucrarea secţiunilor în şedinţa de la 5 Martie 1585 . Oamena, după o desbatere de oror şi o noapte, respinse proiectul cu 61 voturi contra 29. In urma acestui fapt, toţi deputaţii gâlăţeni îşi depuserâ demisiunile din mandatul de deputaţi în şedinţa de la 6 Martie, şi părăsind Adunarea, convocarăm pe alegători la 10 Martie spre a le lua avizul. In urma întrunirii publice ce avu loc în acea zni, în sala Alcazar, sub preşediţa D lui C. Teodorovici, asistat de D-ni secretari Nică Madgearu şi V. Şorok, D -vóastrá aţi aprobat conduita esestrá şi ne toţi îndemnat a ne Intecce in sinul Adunării, care ne respinsese demisiunile, oblîgându-ne a ne folosi de prima ocasiune spre a continua aperarea idelor ce ne confraseraţi, iar îa cas de refus, a trece în oposiune, fără inse,aţi (JisD-vostra, „a transige ca principiele nationale li btrule.rt Credincioşi acestui mandat, îndată ce s’au redeschis Corpurile legiuitore in Nouembrie anul curent, ne-am folosit de ocasiunea ce ne oferi atât mesagiul Coroanei, cât şi răspunsul de adresă, în care acte solemne se făcea o menţiune specială pentru Galaţi şi Brăila, ne am folosit. d Acem? de acesta, şi în şedinţa Camerei de la 30 Noiembrie anul curent am formulat un amendament, semnat de deputații gălățeni și alții, reînooind cererea de a se reînființa porto franco pănă la desăvârșirea lucrăriilocurilor. Acest amendament lam prezentat Camerei aratându-i toate suferințele comerțului și toate îndreptările ce credem că trebuesc făcute. Amendamentul ne a fost respins. La rându ne am votat contra adresei. Aceste fiind împrejurările, şi epuisând orice speranţă de a putea realisa ideile în virtutea cărora ne aţi dat sufragiele D-voastre, vecjend că partida de la guvern s’a îndepărtat în timpul din urmă de ideile în adevăr liberale, noi am făcut us de resoluţiunea ce aţi luat în întrunirea de 1st 10 Martie 1885, şi fără a transige cu principiile liberale, am trecut în oposiţiunea naţională-liberală, a cărei program ne a promis solemn realizarea ideilor pentru cari am luptat. Am creitat ca o datoriă de corectitudine politică a ve aduce acesta la cunoscinţ* D-vostre şi a ţerei. Deputaţi j £ mTcu DECLARATIU SE In urma expunerilor făcute de D-niî deputaţi gălăţeni N Citargi şi G Milmlescu, redacţiunea acestui 4*ar' care în nici un moment nu s’a despărţit de apărarea marilor interese economice şi politice ale ţerei în genere şi a acestui oraş în speciă, ţine de datoria sea a declara că de astăzi înainte Vocea Copârlatuluî, fără a transige cu principiile ce a profesat, principii liberale, trece în oposiţiune, şi va lupta în şirurile opoiunii naţionale-liberale. Redacţiunea. Starea conflictului dintre Serbia şi Bulgaria este încă în stadiul negociărilor diplomatice. Până acum nu sau fixat încă nici condiţiunile armistiţiului. Cei doui beligeranţi, vecread că nu se pot înţelege direct, au apelat la mijlocirea puterilor, declarând că se vor supune decisiunii acestora, dacă înse aceasta decisiune va fi conformă demnităţii şi intereselor lor. SeJice că aceasta soluţiune se datoreşce înţelegerii ce s’ar fi făcut între cele trei imperie. Acum puterile s’au înţeles a trimite la faţa locului o comisiune, compusă din ataşaţii militari de pe lângă ambasadele lor din Viena, spre a fixa linia de demarcaţiune între cei două beligeranţi. Aceasta comisiune trebuia să plece chiar astăzji. După ce comisiunea îşi va îndeplini sarcina şi armistiţiul se va încheia, un congres sau o conferenţă se va întruni la Constantinopole sau aiure, cu misiunea nu numai de a face pacea între Serbia şi Bulgaria, ci şi a regula şi cestiunea iuraeliotă. In aceasta privinţă serice că puterile s’au înţeles a aproba unirea personală, sub principele Alexandru, a Rumeliei cu Bulgaria. Cu toate aceste situaţiune, nu pare atât de descordată. In adevĕr şi Serbia şi Bulgaria au pus un daca la supunerea lor decisiunii puterilor, şi acest daca îl şi vedem deja manifestându-se din partea Bulgariei. Câc, chiar ieri o telegramă din Sofia ne Cronica locailă. — In procesul comunei cu antreprenorul egourilor, în care Curtea de casaţiune trebuia să’şi dea ieri sentenţa, Curtea a rămas în divergenţă de opiniune, rămâind a sa fixa un nou termen de judecată, când se va complecta Curtea şi cu alţi membri. Avocaţii comunei au susţinut că recenta lege votată de Corpurile legiuitoare nu e decât o interpretare a art. 291 din codul civil, și prin urmare aceasta interpretare priveşte și acest proces. Avocaţii antreprenorului au susținut că este o lege nouă, care nu poate avea efect retroactiv, şi prin urmare nu se poate aplica şi în cazul de față. Curtea a rămas în divergenţă asupra acestor două opiniuni. —• Curtea nostra cu juraţi este presidată de D, membru de curte Constantinescu, iar ministeriul public este representat prin D, procuror general Burada. — D. Jacob Livescu, avocesc distins, fost prefact, magistrat şi consul al ţerei, care se ocupă cu archeologia, ne a făcut plăcerea a nş trimite un studiu făcut de D-searasupra acestei materii, căruia îi dăm loc în colonele nostre cu începere de astcălh — Iar mişcarea populaţiunii oraşului nostru de la 24 până la 30 Noiembrie : născuţi: 9 bolţi legitimi şi 2 nelegitimii, 22 fete legitime, total 32 (din cari 10 israeliţi); căsătorii : 6 ; morţi : 30 (6 israelit ), din cari 8 pănă la 1 an, 2 de la 1 la 5 ani, 3 de la 5 la 20 ani, 3 de la 20 la 30 anunţa că Bulgarii n’ar vedea bine o liniă de demarcare care ar lăsa pe Serbi pe teritoriul Vidinului, unde,Jic ei, n’au avut loc lupte serioase. Dacă comisiunea ataşaţilor militari ar adopta o atare liniă de demarcare, Bulgarii nu vor primi armistiţiul de cât în regiunea Pirotului, şi vor urma resbelul pănă la extrem în regiunea Vidinului. Ei observă că prin acesta nu s’ar îndepărta de la somațiunea ce le a făcut comtele Khevenbuller, care privia numai înaintarea lor mai departe pe teritoriul serii, iar nu şi operațiunile militare pe propriul lor teritoriu. Oricine va recunosce că acesta argumentare este cam forţată. Ea probeza însă că atmosfera politică este departe de a fi descărcată, mai ales dacă mai ţinem seama şi de noutăţile ce ne aduce telegraful din Atena, şi cari presintă ca de temut isbucnirea conflictului între Grecia şi Turcia.