Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)

1885-12-04 / nr. 2914

ANUL xm. — Nr. 2,914. KJ O N A M­ E N T 1 ^pentru România fl an an ... 20 lei , 6 luni ... io « Vezi pag. IV premiul atent abonajilor pentru străinătate *e un an . . . 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamente­ se ac în Galați­ la Ad­­ministra­țiunea Siaru- Bai, în districte la biu­­unțe postale. Redacțiunea : 22 str. Mare. 10 BANI EXEMPLARUL. MERCURÎ, 4 DECEMBRIE 1SS5, anuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , IIII So , INSE­RȚÎUNl ji RECLAME­­ Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapo­esc. APARE IN TOATE QILE LA LUCRU. I Administraţiunea : 22, str. Mare. r A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. Telegrarsi© Se­viciul partie, al * Vocii Covurluiului* A­GEN'i'IA HAVAS. BUCURESCI, 14 Decembrie. — Senatul a discutat astătjt răspunsul la jaesagiul tronului. — La Cameră D. P. P. Carp a ăspuns în ceatiune persoaala D lui Câmpineanu. VIENA, 14 Decembrie. — Anglia ! Francia au dat instrucțiuni atașa lor militari de a se uni cu ata­­'ciî celor­lalte puteri. Comisiunea de demarcare se va atruui astă seră spre a se constitui. Ea va pleca probabil mâne. CONSTANTINOPOLE, 12 Decem­­­rie. —*Cale indirectă. — La depeşa din care prinţul Bulgariei îi declară­­, nevătămând disposiţiunile trata­ului de la Berlin, el socoteşte mi­­nunea lui Madjid-pass ca nefolositoare, arta a răspuns : că prinţul nare reptul să interpreteze tratatul de la erlin după cum o face; că acest ’atat dă dreptul să trateze într’un iod direct, că Perta în sfârșit mâi­ne trimiterea lui Madj­d pașa în s­o­l a arătat. CONSTANTINOPOLE, 12 Decem­­­jie. — Porta a pregătit o circulara supra rezultatului misiunii lui Lebib­endi la Filipopole. Ea arată iu­r­­ista circulară numeroasele infracţiuni , tratatul de la Berlin şi face pe­nunţ respeQ­ tător de acesta. CONSTANTINOPOLE, 12 Decem­­brie. — Sgomotele privitoare la mo­­ticările ministeriale se confirmă d­upă unii, Aarifi-paşa sau Server­­isa ar deveni mare vizir. După alţii Aid paşa, ministrul afacerilor străine, ai fi numai schimbat, din causa ten­­tuţelor sale ruso­file. GALAJ­­, 3 Decembrie 1885. Cătră cetăţenii gălăţeni Starea de decadenţă în care a a­­ds comerţul portului Galaţi din uşa suprimării porto-francului, fără­­ mai înainte să se înfiinţeze docu­­ie, precum şi lipsa de ori­ce ame­­orăi promise, dar nerealizate, a fo­st ca în alegerile parlamentare din ocembrie anul trecut să intrăm cu programă bine definită, în care se termina toata direcţiunea politică ce am urma în Parlament, pentru caşul noi vom obţinea sufragiele de încre­­re ale cetăţenilor. Acest program, desbătut şi aprobat întrunrile electorale de atunci, de­m­ cret­ul nostru politic atât pentru interesul special al Galaţului, precum şi pentru interesele generale ale ţerei Primul punct ce se stabilia în acel program era de a cere ţerei legale restabilirea privilegiului de porto-fran­­co de care se bucurase Galaţii pănă la 1883. Obţineam încrederea D-vostra, ne am dus în sinul Parlamentului, şi în şedinţa de la 21 Decembrie 1884 am presentat cuj colegii noştri uo. pro­iect de lege tin­end la realizarea ideii de a se restabili porto francul. Proiectul purta semnătura a 58 D­mn deputaţ. El fu desbătut şi aprobat de 6 secţiuni din 7, şi raportorul pro­iectului fu ales D. M. Kogălnicenu. Raportorul presenta lucrarea sec­ţiunilor în şedinţa de la 5 Martie 1585 . Oamena, după o desbatere de o­ror şi o noapte, respinse proiectul cu 61 voturi contra 29. In urma acestui fapt, toţi deputa­­ţii gâlăţeni îşi depuserâ demisiunile din mandatul de deputaţi în şedinţa de la 6 Martie, şi părăsind Adunarea, convocarăm pe alegători la 10 Martie spre a le lua avizul. In urma întrunirii publice ce avu loc în acea zni, în sala Alcazar, sub preşedi­ţa D lui C. Teodorovici, asis­tat de D-ni secretari Nică Madgearu şi V. Şoro­k, D -vóastrá aţi aprobat con­duita esestrá şi ne toţi îndemnat a ne Intecce in sinul Adunării, care ne respinsese demisiunile, oblîgându-ne a ne folosi de prima ocasiune spre a continua aperarea ide­lor ce ne con­­fraseraţi, iar îa cas de refus, a trece în opos­­iune, fără inse,­aţi (JisD-vostra, „a transige ca principiele nationale li btrule.rt Credincioşi acestui mandat, îndată ce s’au redeschis Corpurile legiuitore in Nouembrie anul curent, ne-am fo­losit de ocasiunea ce ne oferi atât mesagiul Coroanei, cât şi răspunsul de adresă, în care acte solemne se făcea o menţiune specială pentru Ga­laţi şi Brăila, ne am folosit. d Acem? de acesta, şi în şedinţa Camerei de la 30 Noiembrie anul curent am for­mulat un amendament, semnat de deputații gălățeni și alții, reînooind cererea de a se reînființa porto franco pănă la desăvârșirea lucrării­­locu­rilor. Acest amendament lam prezentat Camerei aratându-i toate suferințele comerțului și toate îndreptările ce cre­dem că trebuesc făcute. Amendamentul ne a fost respins. La rându ne am votat contra adresei. Aceste fiind împrejurările, şi epui­­sând ori­ce speranţă de a putea rea­lisa ideile în virtutea cărora ne aţi dat sufragiele D-voastre, vecjend că partida de la guvern s’a îndepărtat în timpul din urmă de ideile în a­­devăr liberale, noi am făcut us de resoluţiunea ce aţi luat în întrunirea de 1st 10 Martie 1885, şi fără a tran­sige cu principiile liberale, am trecut în oposiţiunea naţională-liberală, a cărei program ne a promis solemn re­alizarea ideilor pentru cari am luptat. Am creitat ca o datoriă de corec­titudine politică a ve aduce acesta la cunoscinţ* D-vostre şi a ţerei. Deputaţi j £ mTcu DECLARAT­IU SE In urma expunerilor făcute de D-niî deputaţi gălăţeni N Ci­targi şi G Milmlescu, redacţiunea acestui 4*ar' care în nici un moment nu s’a des­părţi­t de apărarea marilor interese economice şi politice ale ţerei în ge­nere şi a acestui oraş în speciă, ţine de datoria sea a declara că de astăzi înainte Vocea Copârlatuluî, fără a transige cu principiile ce a profesat, principii liberale, trece în oposiţiune, şi va lupta în şirurile opo­i­unii naţionale-liberale. Redacţiunea. Starea conflictului dintre Serbia şi Bulgaria este încă în stadiul nego­ciărilor diplomatice. Până acum nu sau fixat încă nici condiţiunile ar­mistiţiului. Cei doui beligeranţi, ve­­cread că nu se pot înţelege direct, au apelat la mijlocirea puterilor, de­clarând că se vor supune decisiunii acestora, dacă înse aceasta decisiune va fi conformă demnităţii şi intere­selor lor. Se­­Jice că aceasta soluţiune se datoreşce înţelegerii ce s’ar fi fă­cut între cele trei imperie. Acum puterile s’au înţeles a tri­mite la faţa locului o comisiune, com­pusă din ataşaţii militari de pe lângă ambasadele lor din Viena, spre a fixa linia de demarcaţiune între cei două beligeranţi. Aceasta comisiune trebuia să plece chiar astăzji. După ce comi­siunea îşi va îndeplini sarcina şi ar­mistiţiul se va încheia, un congres sau o conferenţă se va întruni la Constantinopole sau aiure, cu misiu­nea nu numai de a face pacea între Serbia şi Bulgaria, ci şi a regula şi cestiunea iuraeliotă. In aceasta pri­vinţă se­­rice că puterile s’au înţeles a aproba unirea personală, sub prin­cipele Alexandru, a Rumeliei cu Bul­garia. Cu toate aceste situaţiune, nu pare atât de descordată. In adevĕr şi Ser­bia şi Bulgaria au pus un daca la supunerea lor decisiunii puterilor, şi acest daca îl şi vedem deja manifes­­tându-se din partea Bulgariei. Câc, chiar ieri o telegramă din Sofia ne Cronica locailă. — In procesul comunei cu antre­prenorul egourilor, în care Curtea de casaţiune trebuia să’şi dea ieri sen­­tenţa, Curtea a rămas în divergenţă de opiniune, rămâind a sa fixa un nou termen de j­udecată, când se va complecta Curtea şi cu alţi membri. Avocaţii comunei au susţinut că recenta lege votată de Corpurile le­giuitoare nu e de­cât o interpretare a art. 291 din codul civil, și prin urmare aceasta interpretare priveşte și acest proces. Avocaţii antreprenorului au susținut că este o lege nouă, care nu poate avea efect retroactiv, şi prin urmare nu se poate aplica şi în cazul de față. Curtea a rămas în divergen­ţă asupra acestor două opiniuni. —• Curtea nostra cu juraţi este pre­­sidată de D, membru de curte Con­­stantinescu, iar ministeriul public este representat prin D, procuror general Burada. — D. Jacob Livescu, avocesc dis­tins, fost prefact­, magistr­at şi consul al ţerei, care se ocupă cu archeolo­gia, ne a făcut plăcerea a nş trimite un studiu făcut de D-sea­rasupra a­­cestei materii, căruia îi dăm loc în colonele nostre cu începere de astcăl­h — Ia­r mişcarea populaţiunii ora­şului nostru de la 24 până la 30 Noi­embrie : născuţi: 9 bolţi legitimi şi 2 nelegitimii, 22 fete legitime, total 32 (din cari 10 israeliţi); căsătorii : 6 ; morţi : 30 (6 israelit ), din cari 8 pănă la 1 an, 2 de la 1 la 5 ani, 3 de la 5 la 20 ani, 3 de la 20 la 30 anunţa că Bulgarii n’ar vedea bine o liniă de demarcare care ar lăsa pe Serbi pe teritoriul Vidinului, unde,­­Jic ei, n’au avut loc lupte serioase. Dacă comisiunea ataşaţilor militari ar adopta o atare liniă de demarcare, Bulgarii nu vor prim­i armistiţiul de cât în regiunea Pirotului, şi vor ur­ma resbelul pănă la extrem în re­giunea Vidinului. Ei observă că prin acesta nu s’ar îndepărta de la soma­­țiunea ce le a făcut comtele Kheven­­bu­ller, care privia numai înaintarea lor mai departe pe teritoriul serii, iar nu şi operațiunile militare pe pro­priul lor teritoriu. Ori­cine va recunosce că acesta ar­gumentare este cam forţată. Ea pro­­beza însă că atmosfera politică este departe de a fi descărcată, mai ales dacă mai ţinem seam­a şi de noutăţile ce ne aduce telegraful din Atena, şi cari presintă ca de temut isbucnirea conflictului între Grecia şi Turcia.

Next