Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)

1886-01-01 / nr. 2934

VOCEA COVURLUIULUI --- I I ■nun , . uaxir*­ D-lor ofiţeri străini care au asistat la experienţele cupolelor de la Cotroceni. E. S, general de artileria Djemal* paşa, delegatul din partea Turciei, şi D-lul colonel de geniu Caft’arel, din armata francesă, ordinul Steaua Ro­mâniei în gradul de comandori. D loi locotenent colonel Daraan­­bey, căpitan de fregată, al douele de­legat al Turciei, locotenent-colonel Tobie8Cu din armata danesă, locote­nent-colonel Wooduin delegatul Olan­dei, și D-lul major de artilerie baron Fuchs de Bimbach und Dornheim, din armata germană, ordinul Corona României în gradul de comandori. Ia fine­a lor căpitan Rommel, din comitetul inginerilor din armata ger­mană, căpitan de artilerie Scherer și căpitan de geniu Snyders, ambii din armata olandesă, căpitan Leisner, din armata danesa, și căpitan Welik­eko, din armata rus'., ordinul Co­rna Ro­miniei în gradul de ofiţeri. — După terminarea prânzului de Sâmbătă dat la palat, toţi u­nii ofi­ţeri străini au exprimat M. S Rege­lui simţimintele lor de recunostinţă pentru înalta bună voinţă şi primirea bine­voitoare şi afabilă ce le au făcut ofiţerii români. — D. major baron Fuchs de Bim­bach und Dornheim, delegatul Ger­maniei, a părăsit capitala cu trenul de Roman de Sâmbătă seara. Tot atunci au părăsit capiula cu trenul Fulger D-nii ofiţeri din armata olandeză. — D. E­­g. Stătescu, ministru al justiţiei, a convocat pentru ieri, la 2 ore, mai mulţi magistraţi de la Inalt* curte de casaţiune, Curtea de apel şi câţi­va jurisconsulţi al baroului ca­pitalei pentru a discuta asupra orga­nisant magistraturei. S­irea dată de L'indépendance­­ roumaine cu privire la transferare* D lui M Glidmegeanu de la Severin | L Târgu J . este o pură născocire. — Sâmbătă M ÎL al Italiei S. R gele Humbert i trimit in audienţă so- spi lemnă pe D. Al. Pirgino, care a re­mis M S Regelui Italiei scrisorile sale de acreditare în postul de mi­nistru plenipotenţiar al ţ€rel la Roma. — Aflăm că D. Luca Ionescu, şe­ful divisiunii administrative din mi­nisterul de interne, este însărcinat să îndeplinească provisoriu funcţiunea de prefect al judeţului Vaslui. — Sâmbătă, 28 Decembrie, s’au făcut alegerile de deputat la colegiul I de Muscel şi a unui senator la co­legiul II de Teleorman, luă res­ulta­tul acestor alegeri . La colegiul I de Muscel a fost ales deputat D. Ilie Protopopescu cu 75 voturi, contra D-lui C. Titopoleos care a Întrunit 19 voturi. Senator la colegiul II de Teleorman a fost ales D. general Be­­rendeiu cu 101 voturi din 101 votanţi. — Cetim în Epoca : Decretul pentru numirea D-lui Cer­nât ca ministru de resbel pare că ar fi sub semnat de mult, dar nu s’a publica până acum din causă că D sea refusa de a se supune condi­­țiunii ce i se impune de a primi pe D. general Falcoianu ca șef al ma­relui stat-major al armatei. Dacă D general Cernât nu se hotăresce să­ primeascâ aceastâ condițiune, apoi nu va fi numit ministru de resbel. — Cetim în România liberă. Cercetarea proiectului de lege asu­pra învățăraîntului de cătră comisiu­­nea convocată la D. Sturdza s’a sfâr­şit Duminecă seră, după patru­­Jile de lucru, rămâind ca autoritatea șco­lară să armoniseze proiectul în ra­port cu modificările introduse prin comună înțelegere. Intreaga lege va fi încheiată in vre ISO de articole. — Printre nouele numiri în ordi­nele noastre naţionale, cari vor apărea de anul nou, semnalfim pe acea a D lui Gréard, rectorul Universităţii din Paris, la gradul de mare cruce al Coronei şi a D-lui doctor Siredty la gradul de ofiţer al Steli. Doctorul Sired­y este medic şef c­­ere şi unul din filo-românii cei mai înfocaţi ; el a în­grijit ca doctorul Linelongue pe Gambetta în bala care­­ a luat. — Cetim în L'Indépendance rou­maine . Sa vorbeste de oare-cari modificări în personalul diplomatic. — D. ministru al Austro-Ungariai la Bucuresci a fost primit ieri de D. ministru al afacerilor străine. — M. S. Regele a lucrat ieri di­­micață cu D. ministru al afacerilor străine. — In cas când colonelul Baicoianu n’ar voi să’și retragă demisiunea, se crede că secretar general al ministe­­riului de resbel va fi numit­­ colo­nel Dimitrescu-Maicau. — D. ministru al domenielor va depune în Cameră după sărbători un proiect pentru fusiunea sculelor de agricultură și silvicultură. ţa­so-i spitalului L.ribois I rea statului quo ante. Petiţionarii­­ mai plâng că autorităţile locale a împedecat prin putere armată ţinere unui mare meeting al musulmanii* la Filipopole. — Din Belgrad se anunţă că a ţinut mare secret asupra unei confi­renţe ce a avut loc în timpul sorbi­torilor Crăciunului, sub preşedint regelui, şi la care au luat parte ci­vii partidelor liberal şi progresist A asistat la aceasta conferență D­nil Ro­tici, Redivoj, Milojeovici, Garaşanini Pavlovici și Piroşanatz — Din Constantinopole se anunț că urmările și concentrările de trup se urmeaza cu mare activitate. Se mi teptà 40 mii ameul din Siria. Evenimentele din Balcani. — Din Petersburg se scrie­­ziaru­­lui Narodny Listy urmatoarele : O apropiare între Rusia și Bulga­ria se va sevârși mai curând de cât s’ar fi putut crede. Misiunea genera­lului Kaulbars are o însemnàtate cu mult mai mare de­cât pe pn supunea Împăratul și împărateasa au primit pe generalul Kaulbars în audiență part­iculară și au convorbit cu el mai bine de o­­oră și jumătate. Se cre­de că după ce scrisoarea prin­țului Ali­xandru a fost bine primită generalul Kaulbars a isbutit de a a concilia pe împăratul în pr­vința Bul­gariei. Asemene se vorbeste că prin­țul Alexandru în curând va mergi la Petersburg ; plecarea lui înse se va face numai după resolvarea de is­ttuiii rumeliate. — Neue Freie Presse află din Cons­tantinopole că musulmanii din Ru­melia orientală adresează necurmat petițiuni Forței în Carl cer restabili u­n nou mod de a ilumina cu gui — Se telegrafiezi din Viena 4,ab­ili Daily News că doctorul Au­er a in­ventat un nou mod de a ilumina c gaz, care va schimba­­cu desăvârșir sistema actuala. Invențiunea ‘ co^sirffa dutr’na iiti de bumbac incombustibil. * Fitilul, în loc să ardă, luminez întocmai ca o lumină elecrică. Procedarea este foarte simplă și poat să fie aplicată la toate becurile. *­­ Cea mai bog­ata femei din lume.­­ S’a descoperit fem­eea cea mai bogat din lume. Ea se numeșce doua In dora Cusino, și traesce în Chili. Aceasta frumoasa Chiliana nu știe după cât se pare, cifra exactă a ave­rii sele, și nenumăratele sele proprie­tați se compun din mine, moșii, vase case, turme de vile, etc. O singură mină numai îl cit ul venit de 400.000 lei pe lună. Dona Casino, pe care compatrioți sel s a supranumit’o D­na corni si d Monte-Christo, are aticu­i întinse este văduva, şi de şi în vârstă de­abia 45 ani, nu voeşce cu nici­ul chip să se mărite a doua oi. . După ce i făcu cunoscut motivul invitaţiunii cel adresase, magistrata întrebă pe D. di Modi»na da ce nu informase justiţia despre misterioasa absența a servitorului. — Și de ce save fi informat ? răs­punse principele într’un mod evasiv. Antonie era servitor la mine, e prea adevărat. Dar avea toata libertatea să mă pârftseascâ, și a usât de dreptul seu — Și n’ați fost surprins că a usit de acest drept fără savé fi prevenit? — Nemulțumit, da, dar surprins, nu. Ideile noue, D-le, nu mai inspiră servitorilor respectul și devotamentul ce aveau altă dată pentru stăpânii lor. Antonie, căruia i-aru arătat în­tot­­d­e­una multă bunătate, nu m a răs­plătit da cât prin ingratitudine... A­­cesta se potrivește cu ordinea actuală a lucrurilor. Procurorul republicei își mușcă bu­zele, dar nu relevă aticul principe­lui contra tendențelor moderne. — Cu toate aceste acest om a dis­părut fără să ia nici-unul din lucru­rile ce’i aparținea Eu văd în aceasta ce­va neobicinuit... N’ați crede D-voastra ca să se fi întâmplat mai de grabă vr’un accident ? — Și eu am presupus’o la început, dar cercetările făcute de ceia­l’alți servitori, după ordinele mele, n au avut nici-un résultat. De sigur că dacă i s’ar fi întânplat vr’o neno­rocire, s ar fi dit de vr’o urmă, s’ar fi putut găsi chiar corpul. — Adevărat. De aceea nici eu nu mal cred oft i s ar fi întâmplat vr’o nenorocire în vecinătatea castelului Croix-Miracle, sau a turnului lui Be­­rold de Saxmia. De a avut loc vr’un accident, a­cesta se va fi întâmplat In vre-un loc pustiu și foarte depărtat Dar atunci tre­bue să admiteţi cft servitorul D-vostra a trebuit să aibă un motiv pentru care şi a părăsit postul ce ocupa obi­cinuit în orele în cari D-cori fiica D vostre caritabilă distribuia bine­faceri la vech­ul turn .. Vedeţi, D le, urmă magistratul, lu­ând cu politeţă revanşa afrontului ce suportase cu câte­va minute mai îna­inte din partea principelui, v*­d­ți ca funt domnul republicei, funțouirii ordini a tuale de lucru­­, solii să re* cunoasca virtuțile chiar ale adversa­rilor lor politici. Principele se înclină fără să ras pundă un cuvânt. — Gândisem, reluă procurorul re­publicei, să vă rog ca să aduceți și pe D sora de Maurienne, dar pe cât timp presența mea nu mi se va părea nea părat necesară, mă voi sili să o scu tesc de osteneala de a veni aici. . A cum, D le, puteți să vă retrag­i». Când ramase singur, reprisenta­­­tul ministerului public nu se puc împedeca de a observa cât de singu­lară fusese atitudinea principelui. D. de Modana se ținuse într’adio în cea mai mare reservă, care semi­na cu o adevărată nepăsare. — Acest mare aristrocrat trebue s­ă fie mai mult de­cât a voit să spun! gândi în sine magistratul, care arde de curiozitatea de a ști misterul o bănuia că estia. Zăresc o afacere de familia, car are să se descopere Intr’o 4*­Acest Antonie era iară îndouelft îi curentul vr’unei aventuri intime,­­ principele îi va fi dat o bună sum ca să fugA, ca să se desfacă de ui martor periculos. După aceasta obstrvațiune procure

Next