Vocea Covurluiului, februarie 1886 (Anul 14, nr. 2959-2982)

1886-02-01 / nr. 2959

aperând o instituţiune ce o au. Ră­mâne acum ca Corpurile legiuitoare să se pronunţe între considerentele Focşănenilor şi acele a interesului general. — D. deputat P. Verussi a înce­tat grabnic din viaţă al­altă seara în capitală. Răposatul era profesor de extatică la şcoala de Belle-Arte din Iaşi. — Principele Urusoff, ministrul plenipotenţiar al Rusiei s’a întors în Bucureşci. Sunt numiţi : D. Cesar Albinetz, director prefecture­ jud. Vasluia; D. Const. Simulescu, sub-prefect plăşilor Dealul Dâmboviţa, jud. Dâmboviţa. — S au promulgat legile prin cari se acordă în pâmintenirea D lor Vlad Mand­a şi Ovanes Bran­énu. VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele din Balcani. — Din Constantinopole se anunţa că încrederea în efectul convenţiunii turco bulgare a slăbit mult. Obsta­colele radicate de Rusia fac a se teme mari dificultăţi pentru recunoascerea definitivă a acordului intervenit. — După informaţiunile primite la Constantinopole din Atena, guvernul grec, departe de a provoca agitaţiu­nea în Creta, a făcut toate silinţele pănă acum spre a paralisa ori­ce miş­care în insula. Daca înse anexarea nu s’a îndeplinit materialmente, cau­sa e ca guvernul grec n’a voit o încă. — Se anunţă că există un acord între Portă şi guvernul bulgar spre a tarăgăi lucrurile pănă ce conveni­venţiunea turco bulgara va primi a­­probarea oficială a puterilor. Cabi­netele europene par puţin dispuse a aproba acest mod de procedare. Ele au notificat că trebue a se separa cu totul cestiunea serbo-bulgarâ de cea turco bulgară. Aiesta e puțin gustat de diplomația otomană, căreia­­ răs­toarna proiectele. — Se scrie din St.-Petersburg : Solemnitatea primirii principelui Mon­tenegroul indică lămurit că visita­rea aici n are de scop numai dorința de a vedea pe cele două fiice ale sele, cari, cum să seie, primesc aci educa­­țiunea lor. Se crede a se şei că şe­derea principelui Montenegroul la St.­Petersburg va inaugura o nouă rasă în evenimentele din peninsula balcanică. Principele ar fi venit spre a afla lămurit până la ce punct ar putea compta pe sprijinul Rusiei în în cas când ar voi să iesă din rolul seii de spectator pasiv a luptei naţio­nalităţilor din peninsula balcanică. Acţiunea Montenegrenilor ar avea necesarmente un caracter anti aus­triac Montenegrenii au numeroase ne­mulţumiri contra Austriei. Mai întâi e Gestiunea Bosniei şi Herzegovinei ; apoi faptul că Austria încunjură Mon­tenegrul cu fortificaţiunî ; în fine Montenegrenii se revoltază la ideea că Austria voeşte să-l atragă ast­fel în sfera ei de acţiune. E probabil ca principele Nichita, puțin satisfăcut de aceva sute de lucruri, va voi sa întreprind­a ce­va spre a scăpa de strinsoarea puternică a Austriei. — In Bulgaria și Rumelia Orien­tală se urm­eaza înarmările pentru Iis­bel cu o neîntreruptă activitate. L­a ianuarie a început în Bulgaria o noua chiemare de recruți sub dr­pel și în Filipopole a sosit colonelul bul­gar Benderev spre a pune în lucra­re reorganisiei armatei rumeliote. S­ă zice ca Rumelia Orientală va fi îm­pârțită în ijesa distrncte militare, iar toata armata provinciei se va compune din două brigade, avend fie-care^câte •I regimente de câte 4.000 a noul, un regiment de artileriă, avend opt ba­terii cu câte opt tunuri fie-care, și un regiment de cavaleriă. Toatá aceasts forța armată va fi comandată de doui coloneii. — Se telegrnfiézá din P<*riH <}iaru lui Wiener Alig. Zeitung : Situațiunea în ce priveşte că stiurile orientale se judecă aci în următorul mod : Rusia încerca şi acum să pună pedici uniuii bulgare ; e sigur însă că cele­lalte puteri nu vor admite de­cât schimbări neînsemnate în aran­­geamentul turco-bulgar. Şi fiind­ca Rusia doreşte menţinerea păcii, e mai mult de­cât probabil că în cele din urmă se va aproba un arangeament care să se depărteze cât se poate mai puţin de tratatul de la Berlin. In ce priveşte pe Anglia, nu se şcie încă dacă noul cabinet va mănţinea ame­­ninţârile adresate de D. Salisbury Greciei ; se şcie înse că D. Gladstone, care dorește sa’și consacre cel din urmă ani al activității sale resolvării cestiunii irlandese, va căuta din toate puterile sale să lucreze pentru man­­ținerea păcii. Prin evitarea unu res boia­er co-turc Anglia ar câștiga de altă parte pe Turcia, de care are lipsa în Egipt, și ar câştigi-o cu atât mai mult, cu cât în acest chip s’ar lua şi Rusiei ori ce pretext de a’şi intoree mânia împotriva Turciei. De alt­fel puterile sunt hotarice sa me­­nageze cât se poate mai mult amorul proprii al Rusiei. Dacă ea va rădica cestiunea reforneior în ţinuturile tur­co armene, se crede ca Anglia va sfătui pe Turcia să facă toate concesi­unile posibile. Guvernul frances cre­de de datoria sea să intervină pe toate căile pentru mănținerea păcii. — D­arul Novosti este de părere că venirea la putere a D lui Glads­tone trebue neapărat sa displată mai înainte de toate Germaniei, căci D. Godstone este un adversar convins al politicei principelui de Bismarck de­și amândoul se arată că sunt în­­­grijați pentru mânținerea păcii în Europa Dar D. de Bismarck își ur­­m­eaza scopul prin mijlocul alianțe­lor în cari Germania juca rolul prin­cipal, și forțeza chiar Sta­tele cari sunt tot atât de puternice ca şi Germania sub raportul militar a se supune supremaţiei diplomatice a im­periului. D. Gladstone din contra este du părere că numai inti’o alianţă a Statelor cari nu vor fi supuse influ­enţei germane se poate garanta pacea europană, în urma unei grupări a pu­terilor militare care sa permită de a regula fără nici­ un conflict interesele opuse ale puterilor. Tocmai în acesta se poate căuta explicarea faptului a­­normal ca Germania, amică a Rusiei, să favoriseze tendenţele rusofobe ale marchsului de Salisbury şi să se opună la aspiraţiunile rusofile ale D lui Gladstone. Cât pentru afacerile din Balcani, aceeaşi foc crede că sim­patiile D-lui Gladstone pentru inde­­pendeţa micelor State din peninsulă şi mărirea lor în paguba Turuie­ vor redeştepta speranţele şi curagiul lor, şi că prin însuşi faptul acesta situa­­ţiunea în peninsula Bilcanilor se va agrava. I­n Fort* a fost însciințită în mod oficial ca Grecia nu va ataca pe Turcia, dar refusă de a desarma. Oștirea tur- I­eseu din Trauia a fost trimisă la Salonic Port* a primit de la R­istem­­paşa, ambasadorul se­îl din L­ondra, asigurarea că politica lordului Rose­bery în cestiunea balcanică nu se va deosebi de politica lordului Salisbury. — Pregătirile militare în Grecia se continua cu activitate. Intre rege și guvern domnesee înțelegere deplina, D. Delyannis a­­jhs ca ministerul mau-^ ține cu hotărîre programa naţională. Sgomotele din străinătate despre pro­­babilitatea unei crise ininisteriale nu sunt întemeiate. In momentul de faţă ori­ce modificare în politică ar provoca o agitaţiune pericoasa în opiniunea publică, care spnjineşte unanim ce­rerile naţionale. — Din Belgrad se anunţă că, în urma notei colective a marilor puteri către Portă, prin care se respinge cererea unei despăgubiri de răsboiu, se speră că în curând se va încheia pacea între Serbia şi Bulgaria. Cu toate a­stea se fac pregătiri pentru ori­ce eventualități. Au plecat iarăși educi trenuri militare cu trupe la Niş. Per­­sonei înseninate confirmă că » X’stă înțelegi între Grecia și Serbia, fata lui Thibaud, adecă o fetâ de o nașcere obscură ? — Nu m­’ai ofensat în amorul meu propriu, (zise Jean, presupunând că mu ași interesa pentru averea D-tele* De ce dar îmi faci acesta injuria ere. tread că m­’ași opri să compar vechi­mea numelui meu cu al D téle ! și dacă ar trebui să mă mândresc cu numele meu, apoi n’-și putea o face cu mai multă plăcere de cât atunci când mi-ar fi permis sa­­ ornez cu farmecul virtuții și frumusețel­e téle. — Dacă i așa, Jean, răspunse De­nis, abandonan­du se bucuriei ce i inunda inima, iți repet dar că te iu­besc din tot sufletul meu ! — A ! Deniso ! Deniso ! reluă tâ­­nărul ofițer la rândul mău, răpit de fericire și de durere în același timp, acum când te-am­ suivit vorbindu mă ast­fel, ce voeșci dir să mă fac ? — Soțul meu... Oda! soțul meu! în curând! — A ! exclamă el cu transport, ai deschis cerul sufletului meu ! Dar ca și cuai s’ar fi deșteptat de­­odată dintr'un vis frumos . — Vai !­­zise el cu un ton sfăşiutor, acesta’i imposibil ! — Nu, răspunse copila încetișor, lucrul e cu putința, visul nostru se va realiza... Acum să intram în bal, in aceasta sarbatoare a logodirii noastre.. Mâne, Jean, voi vorbi cu tatăl lui . Ea se sculase. Jeaau o apropia un moment de inima mea și lipi buzele pe fruntea curată și nobila ce ea ii oferia... Un minut după aceea el se aflau în sa­inele pline de o veselă animațiune. Sc.ii lectorii de ce D. Thibaud nu voise să asiste la balul amicilor sei. Nenorocitul era tot l a una cu frica in inimă de a nu întâlni pe cine­va care să ’l fi cunoscut altă dată și care să ’l­­Jică în gura k mare : — Numele tău nu e un l'h.baud cel bog­at, ci Bernard asasinul ! Dukgand și soţia aea, C.'.il sciaO pe Bernar­d cu aiesta temere, nu fă­cuserâ nici o încercare [ie lângă el ca sa ’1 înduplece să se arate ia bal Deuisa din* contra insisese tare mult, rugând pe tatăl el ca s o acom panii ze. Fetitiu întâia c­a pe‘.e în vieţi lui Bernard resistase rugăminții copilei sale, scusându se cu ura sea morta crescânda pentru sgomotul și anima­­țiunea adunănlor mari Atunci Denisa arătase dorința de a rămânea acasă și de a nu mai a­­sista la bal. D-na Leontina, aurind­o, se revol­tase, 41­ând că nu va mai da bal dacă Denisa avea sâ lipseasca. Astfel că, pentru a fi toți împăcați, se convenise, dupa cum Iederii își pot aduce aminte, că Deuisa va muge la bal fără de tatăl ei, dar sub afec­­tuoasa priveghiare a D-nei Daligand. Acesta se oferise să opreascâ pe Deuisa să dormă la dînsa după bal, înse Bernard insisese ca fiica sea să se intercft acasă după bal, ori la ce era ar fi.' In loc să încerce să dormft pe când el își închipuia pe Denisa că petre­cea la bal, nenorocitul tată stătu tata noaptea deștept în cabinetul seu de lucru. El își aștepta copila, pe de o parte vesel pentru că’i procurase plăcerea de a se amusa în societate, dar pe de altă parte desperat de vieța retrasă și singuratică la care era osândit de fatalul său renume.

Next