Vocea Covurluiului, aprilie 1886 (Anul 14, nr. 3009-3029)
1886-04-01 / nr. 3009
— Comuna rurală Mâajina, din jud. nostru, e autorizată a percepe urmatorele taxe : 66 bani de la decalitrul bere, 33 bani de la decalitrul rom si cognac, 1 leu de la un extract de act de nascere, 2 id. de casatorie, 1 de la un bilet de identitate. VOCEA COVURLUIULUI tsszSkr-srs. .ri.-Sssszsssæ--TM ■ -■ . Cxcalcă îrrtorio sa. — Catim în V Indépendance roumaine : D. prim-ministru a avut o lungă întrevedere cu M. S. Regele, după care s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţa sea. Ni se spune că lucrările pentru fortificarea capitalei, divisate în patru secţiuni, vor fi împinse cu o extremă activitate. Se pretinde că ofiţerii noştri de geniu vor fi asistaţi de consiliele unor specialişti germani. — Preşedintele consiliului va fi însoţit la Livadia de D. ministru de resbel şi de o numeroasa suită militară. — D. ministru al lucrărilor publice, înainte de a aproba licitaţiunea pentru construirea basonurilor doburilor, a convocat din nou consiliul tehnic spre a introduce câteva modificări în planuri şi devise. — D. Dinu. Sturza, ministrul instrucţiunii, a plecat Sâmbătă la Berlin. Se va opri douăiie la Viena, unde va vorbi cu ministrul afacerilor străine în cestiunea convenţiunii comerciale. — Cetim în Epoca : Aflăm că ministerul lucrărilor publice se va adresa la un inginer, ce este ajutorul D-lui Lesseps, pentru ai cere părerea mea asupra construcţiunii docurilor de la Galaţi şi Brăil — D. Gr. Cobâlcescu, profesor la Universitatea din laşi, a fost, ales membru al Academiei prin 20 voturi contra 3 date D-lui Ilarei. — Se zice că D. Flevari ar fi dat demisiunea în mod irevog,abil din funcţiunea de primar, în urma neînţelegerilor ce a avut cu consiliul comunal la întocmirea budgetului. — Cetim îu românul : Causa prelungirii sesiunii Corpurilor legiuitoare ni se asigură că este dorinţa ce are guvernul d’a se vota tariful autonom. Ministerul doreşte ca tratările pentru remouirea convenţiunii cu Austro Ungaria să se facă pe basa acestui tarif. — Sâmbătă, la prebe 11, s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţia D-lui I. C. Brâtianu la ministerul de interne. — Vedem în raportul general asupra proiectului de budget pe anul 1886 — 1887 că adaosele de venituri, cu ajutorul cărora s’a dobândit echilibrul budgetar, sunt urmatoarele : De la licențe . . .lei 1,400,000 „ tutunuri . * 1.500,000 , saline .... „ 800,000 „ băuturile spirtose .... * 5,050,000 „ monopolul chibriturilor şi cărților de joc. . . 1.000 000 Total „ 9,760,000 — D. Alexandru Degrea, membru la înalta Curtea de casăţiune, şi general C. Bavozzi sunt numiţi prin decret regal membri în consiliul de administraţiune a căilor ferate. '^cxyâr — Prin decret regal D. Gottlieb Beuger este numit consul de a doua categoria la Stuttgart, la consulatul acum înființat în capitala Würtemberguluî. Evenimentele din Balcani. — Diarul Pester Lloyd primeşte o însemnată conrespondenţi din Berlin din care extragem urmatoarele : Cu privire la hotârirea conferenţei, am avut o convorbire cu un însemnat bărbat politic care întreţine legături intime cu diplomaţia noastra [şi ale cărui aprecieri autorizate vi le Icomunic şi D voastre. jj Iată ce mi spuse între altele : Principele Alexandru, ori îşi va păstra calculul său rece de pănă acum și se va supune votului Europei, ceea ce, după părerea mea, numai atunci poate să facă una ca aceasta, dacă va fi sigur de mai înainte de consimțimîntul naţiunii sale ; sau naţiunea bulgară va scăpa pe prinţ din situaţiunea sea strîmtorată prin o faptă eroică de a se desupi de imperiul otoman. Şi dintr’un cas şi din altul ce ar putea aare câştiga puterile semnatare ? Imi vei admite că pentru lumea politică, adeca pentru cercurile influente politice ale Europei, acest acord comun ce există între puteri au însemneza altceva decât o loviturâ în apă. Toţi bărbaţii de Stat însemnaţi al Europei sunt convinşi că prinţul Alexandru e un caracter care, prin constelaţiunea împrejurărilor şi prin apucăturile sale măiestrite, a învârtit atât de bine diplomaţia, încât acesta trebue sâ’l considere ca pe un factor serios. Prinţul Bulgariei, primind darul ce i s’a oferit din graţie pe cinci ani, o face numai pentru a câştiga timp, iar în ceea ce priveşte aceas dar, am motive temeinice de a presupune câ conferirea lui de asemene era con- dusă de ideea tot numai pentru a se putea câştiga timp... Ideea regatului bulgar nu e luată din aer. Şi cei cari înţeleg a aprecia vederile personale ale ţarului, cariactualmente stăpânesc politica ruseascâ, aceia vor conveni a crede câ votul recent al Europei nu a înlăturat pentru viitor însemnătatea crise! bulgare . Principele Bulgariei nu va puteai rămânea ca un guvernator al sultanului în Rumelia Orientală. Deci fie că s’ar supune votului conferenţei, SAU că prin o lovitură ar preveni pe poporul său, totuşi pentru puteri rămâne aceeaşi convingere că causa Bulgariei, care a trecut prin deose*bire Use sub ochii expecUtivi al puterilor semnatare, a dobândit un dreptj* de existenţă, şi că politica Rusiei, sau mai bine în’«8 politica ţarului, a fost împinsă pe o cale care, deşi, în genere vorbind, făcea cu putință ca în înțelegere cu toate puterile să proceda în aceasta afacere, totuși n’a putut să facă să dispară acel drept. Cestiunea intereselor Rusiei și ale Austro Ungariei în Balcani a intrat într’un stadiul a cărui seriositate tot atât de bine se aprecieza atât la Viena cât şi aici, şi nu se poate tăgădui că Rusia va întâlni pe Austro Ungaria în calea ei în caşul când ar întreprinde o acţiune militară în causa Bulgariei. £'T — Fiindcă în Rusia, (mica Neue Freie Presse) nu există o opiniune publică şi nici organe cari să exprime acea opiniune, şi de ora ce cele mai multe ijiare întreţin legaturi cu guvernul, de aceea manifestaţiunileJiareior pentru ocuparea Bulgariei au o mare insemaitate. E foarte semnificativ că nu numai aceleJiare cari şi au păstrat o aparenţă de neatârnare, dar chiar şi acele caii au legături cu curtea şi cu rainisterul afacerilor străine, precum distrul din Moscva al D-lui Kat'kov Uraidanin, etc., cer ocupsţiunea. In faţa acestor împrejurirl abia mai poate exista o îndoue'à că cercurile influente n’ar stărui cu totâ seriositatea pentru o intervenire militară în Bulgaria. * “ — Din Constantinopole se comunică j (Jiarului Neue Freie Presse câ repre- sentantul Rusiei a adresat Forţei o notă prin care cere de urgenţă ca să plâteasca resturile datorite din despăgubirea de resbel. Partea abia mai are njijloace de ai putea întreţinea trupele concentrate la hotarele Greciei, și de aceea cererea Rusiei a găsit’o într’un timp foarte strâmtorut Turcia n’a fost niciodată atât de nesolvabilă ca acum, și diplomația rusă stie acest mal — Ei bine ? Nouă tăcere din partea lui Dane. — Ei bine, reluă Sim, vom urca acest curent până la o milă sub Michigan , o dată acolo... Dane nu putu reținea o exclamațiune sgomotoasă. — O ! strigă el, am înțeles, Sim !... am înțeles !... e superb !... e ideal !... în adevăr, Sim, numai tea poţi avea aceste trăsături de geniu ! Sim se bucura cu modestia de triumful teu. — Nu e imputare, scumpul meu băiat,zise el fratelui meu, dar prea ai întârziat a înţelege. Cu toate aceste e simplu ca o ratia a soarelui.. limpede ca lumina lunei... Deci ne am Înţeles. Acum să tăcem şi să ne desfişurăm forţele. încă o jumătate era de fatigă, şi apoi vom recolta fructul cafenelelor noastre. Barca, condusă cu abilitate, caci cei două miserabili aveau obiceiul manevrei, urca curentul. Fac cac un incunjur, trecură la o depărtare mare de Michigan, care se repausa pe cele 4 ancore ale sale, asemene cu un monstru ce doarme cu ochii deschiși, caci fanarele sale străluciau ca niște ochiari în mijlocul întunereculuî nopții și a ceței. Continuând mișcarea lor, cei două frați ajunseră la intrarea băii. — Aci, z zise Sim, ajungem la termenui greutăților noastre. Vei apuca amândouă veslele, scumpul meu Dane, și vei mănținea barca pe cât se va putea staționară. Marea cestiune, mai înțeles bine, e de a sta în acelaşi curent ce curge spre Michigan. Focurile sale îţi servesc de calcasa. Eu mă însărcinez cu restul. Dane, cu cele două vâsle în mână, executa cu o precisiune de vechia matelot manevra comandată de fratele seu. Acesta se pusese pe o bancă dinainte, și cu un cuțit scotea fundul la câte un butoiu, pănă ce le termină După acesta apucă primul butoiu și turnă lichidul mineral în mare. După ce termină cu cele ce se butoaie dinainte, ceea ce ceru oarecare timp, Sim puse să se întorca bare», și des tundă asemene alte cinci butoaie. — Dane, s gai de o daă cu un ton de reaumoare, proclamai odinioare superioritatea mea ! Trebue să mai lași, scumpul meu băiat. Am uitat să iau o petrà. — O petrà ! întrebă Dane, și ce să faci cu o petrà ? — Un object greu... Am găsit câlț, dar îmi trebue obiectul greu. . — Cuțitul D-tele îți este de aci înainte nefolositor, replică Dane. O dată ce vei desfunda ultimul butoiu, serveșt- te de cuțit ca de peva. — A! Dane!... scumpul imn frățior ! foarte bine !... Nu mă gândiam la cuțitul meu. Cuțitul lui Sim era o adevărata hartiță de Yankee, cu lamă lată, grasa, putend suporta ori-ce presiune. Sim îl înfăşură cu câlţ», muia cărţii în petroleul din ultimul butoiu, .ipo!, aprintjend un chibrit, dădu foc» petroleului şi aruncă conţinutul la o mare distanţă în mijlocul rîului de licuid mineral ce plutia asupra curentului. Se autoi o detunare surdă, şi petroleul se aprinse. Un fluviu de lavă tras de curent !... Sim aruncă în mare conţinutul ultimului butoiu şi chiar butoiul, şi barca uşurată, dusă de cele două vâsle, se