Vocea Covurluiului, aprilie 1886 (Anul 14, nr. 3009-3029)

1886-04-01 / nr. 3009

— Comuna rurală Mâajina, din jud. nostru, e autorizată a percepe urmatorele taxe : 66 bani de la de­calitrul bere, 33 bani de la decali­­trul rom si cognac, 1 leu de la un extract de act de nascere, 2 id. de casatorie, 1 de la un bilet de iden­titate. VOCEA COVURLUIULUI tsszSkr-srs. .ri.-S­­ssszsssæ--TM ■ -■ . Cxcalcă îrrtorio sa. — Catim în V Indépendance rou­maine : D. prim-ministru a avut o lungă întrevedere cu M. S. Regele, după care s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţa sea. Ni se spune că lucrările pentru fortificarea capitalei, divisate în patru secţiuni, vor fi împinse cu o extremă activitate. Se pretinde că ofiţerii noş­tri de geniu vor fi asistaţi de con­­siliele unor specialişti germani. — Preşedintele consiliului va fi însoţit la Livadia de D. ministru de resbel şi de o numeroasa suită mili­tară. — D. ministru al lucrărilor pu­blice, înainte de a aproba licitaţiunea pentru construirea basonurilor dobu­­rilor, a convocat din nou consiliul tehnic spre a introduce câte­va mo­dificări în planuri şi devise. — D. Dinu. Sturza, ministrul ins­trucţiunii, a plecat Sâmbătă la Berlin. Se va opri două­­iie la Viena, unde va vorbi cu ministrul afacerilor străine în cestiunea convenţiunii comerciale. — Cetim în Epoca : Aflăm că ministerul lucrărilor pu­blice se va adresa la un inginer, ce este ajutorul D-lui Lesseps, pentru ai cere părerea mea asupra construc­ţiunii docurilor de la Galaţi şi Brăi­l — D. Gr. Cobâlcescu, profesor la Universitatea din laşi, a fost, ales m­embru al Academiei prin 20 voturi contra 3 date D-lui Ilarei. — Se zice că D. Fleva­ri ar fi dat demisiunea în mod irevog,abil din funcţiunea de primar, în urma ne­înţelegerilor ce a avut cu consiliul comunal la întocmirea budgetului. — Cetim îu r­omânul : Causa prelungirii sesiunii Corpu­rilor legiuitoare ni se asigură că este dorinţa ce are guvernul d’a se vota tariful autonom. Ministerul doreşte ca tratările pentru remouirea conven­­ţiunii cu Austro Ungaria să se facă pe basa acestui tarif. — Sâmbătă, la prebe 11, s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedin­ţia D-lui I. C. Brâtianu la ministerul de interne. — Vedem în raportul general a­­supra proiectului de budget pe anul 1886 — 1887 că adaosele de­ venituri, cu ajutorul cărora s’a dobândit echi­librul budgetar, sunt urmatoarele : De la licențe . . .lei 1,400,000 „ tutunuri . * 1.500,000 , saline .... „ 800,000 „ băuturile spir­tose .... * 5,050,000 „ monopolul chi­briturilor şi căr­ților de joc. . . 1.000 000 Total „ 9,760,000 — D. Alexandru Degrea, membru la înalta Curtea de casăţiune, şi­­ general C. Bavozzi sunt numiţi prin decret regal membri în consiliul de administraţiune a căilor ferate. '^cxyâr — Prin decret regal D. Gottlieb Beuger este numit consul de a doua categoria la Stuttgart, la consulatul acum înființat în capitala Wü­rtem­berguluî. Evenimentele din Balcani. — Diarul Pester Lloyd primeşte o însemnată conrespondenţi din Berlin din care extragem urmatoarele : Cu privire la hotârirea conferen­­ţei, am avut o convorbire cu un în­semnat bărbat politic care întreţine legături intime cu diplomaţia noastra [şi ale cărui aprecieri autorizate vi le Icomunic şi D voastre. jj Iată ce mi spuse între altele : Principele Alexandru, ori îşi va păstra calculul său rece de pănă a­­cum și se va supune votului Euro­pei, ceea ce, după părerea mea, nu­mai atunci poate să facă una ca a­­ceasta, dacă va fi sigur de mai îna­inte de consimțimîntul naţiunii sale ; sau naţiunea bulgară va scăpa pe prinţ din situaţiunea sea strîmtorată prin o faptă eroică de a se desu­­pi de imperiul otoman. Şi dintr’un cas şi din altul ce ar putea aare câştiga puterile semna­tare ? Imi vei admite că pentru lumea politică, adeca pentru cercurile in­fluente politice ale Europei, acest a­­cord comun ce există între puteri au însemneza alt­ce­va de­cât o lo­viturâ în apă. Toţi bărbaţii de Stat însemnaţi al Europei sunt convinşi că prinţul A­lexandru e un caracter care, prin constelaţiunea împrejurărilor şi prin apucăturile sale măiestrite, a învârtit atât de bine diplomaţia, în­cât aces­­ta trebue sâ’l considere ca pe un fac­tor serios. Prinţul Bulgariei, primind darul ce i s’a oferit din graţie pe cinci ani, o face numai pentru a câştiga timp, iar în ceea ce priveşte aceas dar, am motive temeinice de a presupune câ conferirea lui de asemene era con-­ dusă de ideea tot numai pentru a se putea câştiga timp... Ideea regatului bulgar nu e luată din aer. Şi cei cari înţeleg a aprecia vederile personale ale ţarului, cari­­­actu­almente stăpânesc politica ruseascâ,­­ aceia vor conveni a crede câ votul recent al Europei nu a înlăturat pen­tru viitor însemnătatea crise! bulgare . Principele Bulgariei nu va puteai rămânea ca un guvernator al sulta­nului în Rumelia Orientală. Deci fie că s’ar supune votului conferenţei, SAU că prin o lovitură ar preveni pe­­ poporul său, totuşi pentru puteri ră­mâne aceeaşi convingere că causa Bulgariei, care a trecut prin deose*­bire Use sub o­chii expecUtivi al pu­terilor semnatare, a dobândit un dreptj* de existenţă, şi că politica Rusiei, sau mai bine în’«8 politica ţarului, a fost împinsă pe o cale care, de­şi, în genere vorbind, făcea cu putință ca în înțelegere cu toate puterile să proceda în aceasta afacere, totuși n’a putut să facă să dispară acel drept. Cestiunea intereselor Rusiei și ale Austro Ungariei în Balcani a intrat într’un stadiul a cărui seriositate tot atât de bine se aprecieza atât la Vie­na cât şi aici, şi nu se poate tăgădui că Rusia va întâlni pe Austro Unga­ria în calea ei în caşul când ar în­treprinde o acţiune militară în causa Bulgariei. £'T — Fiindcă în Rusia, (mica Neue Freie Presse) nu există o opiniune publică şi nici organe cari să expri­me acea opiniune, şi de ora ce cele mai multe ijiare întreţin legaturi cu guvernul, de aceea manifestaţiunile­­Jiareior pentru ocuparea Bulgariei au o mare insemaitate. E foarte semnificativ că nu numai acele­­Jiare cari şi au păstrat o apa­renţă de neatârnare, dar chiar şi acele caii au legături cu curtea şi cu rai­­nisterul afacerilor străine, precum dist­­rul din Moscva al D-lui Kat'kov Uraidanin, etc., cer ocupsţiunea. In faţa acestor împrejuri­rl abia mai poate exista o îndoue'à că cercu­rile influente n’ar stărui cu totâ se­­riositatea pentru o intervenire mili­tară în Bulgaria. * “­­ — Din Constantinopole se comuni­că j (Jiarului Neue Freie Presse câ repre-­­ sentantul Rusiei a adresat Forţei o notă prin care cere de urgenţă ca să plâteasca resturile datorite din des­păgubirea de resbel. Partea abia mai are njijloace de ai putea întreţinea trupele concentrate la hotarele Greciei, și de aceea ce­rerea Rusiei a găsit’o într’un timp foarte strâmtorut Turcia n’a fost nici­­o­dată atât de nesolvabilă ca acum, și diplomația rusă stie acest mal — Ei bine ? Nouă tăcere din partea lui Dane. — Ei bine, reluă Sim, vom urca acest curent până la o milă sub Mi­chigan , o dată acolo... Dane nu putu reținea o exclama­­țiune sgomotoasă. — O ! strigă el, am înțeles, Sim !... am înțeles !... e superb !... e ideal !... în adevăr, Sim, numai­­ tea poţi avea aceste trăsături de geniu ! Sim se bucura cu modestia de tri­umful teu. — Nu e imputare, scumpul meu băiat,­­zise el fratelui meu, dar prea ai întârziat a înţelege. Cu toate aceste e simplu ca o ratia a soarelui.. lim­pede ca lumina lunei... Deci ne am Înţeles. Acum să tăcem şi să ne des­­fişurăm forţele. încă o jumătate era de fatigă, şi apoi vom recolta fructul cafenelelor noastre. Barca, condusă cu abilitate, caci cei două miserabili aveau obiceiul manevrei, urca curentul. Fac cac un incunjur, trecură la o depărtare mare de Michigan, care se repausa pe cele 4 ancore ale sale, asemene cu un mons­tru ce doarme cu ochii deschiși, caci fanarele sale străluciau ca niște och­­iari în mijlocul întunereculuî nopții și a ceței. Continuând mișcarea lor, cei două frați ajunseră la intrarea băii. — Aci, z zise Sim, ajungem la ter­menui greutăților noastre. Vei apuca amândouă veslele, scumpul meu Dane, și vei mănținea barca pe cât se va putea staționară. Marea cestiune, mai înțeles bine, e de a sta în acelaşi cu­rent ce curge spre Michigan. Focurile sale îţi servesc de calcasa. Eu mă însărcinez cu restul. Dane, cu cele două vâsle în mână, executa cu o precisiune de vechia matelot manevra comandată de frate­le seu. Acesta se pusese pe o bancă dina­inte, și cu un cuțit scotea fundul la câte un butoiu, pănă ce le termină După acesta apucă primul butoiu și turnă lichidul mineral în mare. După ce termină cu cele ce se butoaie dinainte, ceea ce ceru oare­care timp, Sim puse să se întorca bare», și des tundă asemene alte cinci butoaie. — Da­ne, s­­ ga­­i de o da­ă cu un ton de rea­umoare, proclamai odinioare superioritatea mea ! Trebue să mai lași, scumpul meu băiat. Am uitat să iau o petrà. — O petrà ! întrebă Dane, și ce să faci cu o petrà ? — Un object greu... Am găsit câlț, dar îmi trebue obiectul greu. . — Cuțitul D-tele îți este de aci înainte nefolositor, replică Dane. O dată ce vei desfunda ultimul butoiu, serveșt- te de cuțit ca de p­­­e­va. — A! Dane!... scumpul imn­ fră­țior ! foarte bine !... Nu mă gândiam la cuțitul meu. Cuțitul lui Sim era o adevărata h­artiță de Yankee, cu lamă lată, grasa, putend suporta ori-ce presiune. Sim îl înfăşură cu câlţ», muia căr­ţii în petroleul din ultimul butoiu, .ipo!, aprintjend un chibrit, dădu foc» petroleului şi aruncă conţinutul la o mare distanţă în mijlocul rîului de licuid mineral ce plutia asupra cu­rentului. Se autoi o detunare surdă, şi pe­troleul se aprinse. Un fluviu de lavă tras de curent !... Sim aruncă în mare conţinutul ulti­mului butoiu şi chiar butoiul, şi barca uşurată, dusă de cele două vâsle, se

Next