Vocea Covurluiului, iunie 1886 (Anul 14, nr. 3059-3082)
1886-06-01 / nr. 3059
ANUL XIV. — NE S,059. bona m e n t pentru România |s un an ... 20 lei 6 luni ... io * ^(Jî pag. IV premiul 'erit abonajilor pentru străinătate |e un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamente! se c în Galați la Administrațiunea Siaru- Ji,în districte la biu||rile postale. —— ‘I 10 BANI EXEMPLARITE DUDINECA, 1 IUNIE 1886 _____ I li—KTf2 uv^/i4L/UV.at/ uu ____ w w mp mP 1PWUT W IP înapoesc. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUNI și RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea: 22 str. Mare. ||| APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. ||| Administrațiunea : 22, str. Mare. ------------------------------------------------------~~ fi t. ; ■ .--------------« .X—. -a _ .a ................ - - ........................ .................. * --------------- • ?tp* - —~ ~ ---------------------—---------------------- X elegrxa,ira.@ Serviciul partie, al «Vocii Covurluiului« AGENȚIA JIAVAS, BUCURESCI, 11 Iunie. — In se lința de astâtji, în urma unei d seu (iuni la care au luat parte D nil IU lulescu şi Fleva, discuţiune foarte iurtuL08a, şedinţa s’a suspendat. La redeschidere se ia în consideraţiune proiectul pentru suprimarea COnSiliului general de pe lângă ministerul domenielor. Se propune un amendament ca sa i se menţină pe larga acel minister iun consiliu permanent de 3 membri .Votul asupra amendamentului e nul. D. Pop desvoltă interpelarea cea adresată D-lor ministri al domenielorși lucrărilor publice. D sea cere sa se facă înlesniri agricultorilor și exportatorilor, micșorând fişele de transport. D. ministru al lucrărilor publice răspunde că s’au luat toate măsurile pentru înlesnirea exportului de grâne. — Senatul în ședința de astăzi a votat proiectul legii electorale comunale. PESTA, 11 iunie.— Noue adunări au fost noaptea din urmă. Mulțimea retușând de a se retrage, trupa execută o mișcare care a avut de resultat a încunjura complect vre 2000 de persoane. Femeile şi acei cari au fost recunoscuţi ca simpli spectatori au fost liberaţi, ceialalţi manifestanţi au fost arestţi. A te vedea ultime »cin telegriface pag. III. GALAJI, 31 Maiu 1886. Comerţul nostru cu Turcia Cu toţii scrmn răsboiul vamal în care ne găsim cu toate ţările cu cari nu avem încă convenţiunî comerciale şi cărora prin urmare treime să le eplicăm tariful autonom. Intre aceste este şi Turcia, care se ştie că ne a lovit dar cu un tarif destul de rădicat toate produsele în principale ce trimetiam pe pâţa sea Tixele îi sa puse au fost declarate că nu au putere decât 200 file, până ce România va putea ajunge la o înţelegere cu imperiul de la Bosfor. Avem speranţă că acastă înţelegere se va stabili în curând. Până atunci ne grăbim a pune sub ochii publicului tabela relaţiunilor noastre comerciale cu acest Stat, ca astfel să putem vedea atât cel de la Bucureşci, cât şi cel de la Constantinopole, cât este de interesul ambelor ţeri a stabili o basa de bune relaţiuni comerciale spre folosul ambelor părţi. După ultima publicaţiune oficiala a statisticei noastre pe 1881, se constată că comerțul nostru general cu Turcia se rădică la 20,692,608 lei. Din aceasta sumă noi importăm pentru 13 468,277 și exportăm pentru 7,224,331 lei. Articolele cele mai principale ce importăm din Turcia sunt : 1) pei tăbăcite ordinare peste 2 milioane 600 mii lei ; 2) tutunuri aproape 3 milioane ; 3) unt de lemn 1 milion 7 sute mii ; 4) măline peste un milion şi jumătate ; 5) portocale şi smochine 1 milion 7 sute mii lei ; 6) roşcove şi smochine în păpuşi aproape jumâtate milion ; 7) bumbac brut 1/2 million ; -) cărbuni de lemn milion. Aceste sunt articolele mai importante ale Turciei la noi. A cura să vedem cam sunt articolele mai principale ce trimitem noi Turciei iată le : 1) lemne de construcţiune pentru 2,376,232 ; 2) făină de grâu 219,788lei ; 3) brânzătun 1,106,881 ; 1) per brute o sută mii; 6) legume fainoase 1/2 milion ; 6) orz 171, 09; 1) gâti 171,000 ; 8) unt şi grăsinuî 05 mii; 9) mei şi ie(it 6 mii ; 10) peşoi 70 mii, şi apoi diferite alte articole în sume mai mici ca să dică principalele articole centru 3 Turcia sunt : pei, tutun, măsline, unt de lemn şi smochine. Principalele articole ce trimitem no în Turcia sunt: lemne, faină de grâu şi brânzături. Prin urmare linia de conduită în viitorul arangeament comercial ne este însemnată prin însămi natura producţiurilor noastre reciproce. Este de dorit să readucem relaţiuniie noastre de comerţ la vechia lor însemnătate, ba încă să căutam a le desvolta mai mult , câci numai în interval de la 1881 până la 1884 comerţul dintre aceste doue State s’a împuţinat cu 3 mirone, de oarece în 1881 comerţul total dintre Turcia şi România era de 23 716 549, iar în 1884 a scădjut lă 20,092,608 lei. In ce pnveste lemnele şi faina lustră de grâu, Turcia, prin noul lant ce a pus şi pe care l am publicat în No. de la 24 Mai, a impus acest 2 articole cu 30 lei la suta de ciclograme faină şi 30 lei metrul ,euo lemnele. Pentrucalaţi şi brăila în special iubirea acestor 2 articole este o lovitură mare în viaţa comerţului lui. , Nu trebue să uităm că numai pentru făină Galaţii posedă 3 mori ce pot da peste 60.000 chilograme făină pe oi, iar Brăila 7 mori ce pot da peste 200 mii chilograme pe zi» Din aceasta producţiune foarte puţină parte se consumă în interior, restul tot e destinat pentru export în Turcia. Fabricele cele mai de frunte sunt a D lui Malias la Brăila şi al lui Lambrini de la Galiţi. A se întârzia dar o Înţegere cu Turcia ar fi a lovi drect în o industria principală ce a început să ia o mare desvoltare, şi nimicind fabricele ce sunt un mare consumator al grâului nostru, vom lovi cu siguranţă şi în producătorii de grâue. Tot în asemene situaţiune ne găsim cu lemnele noastre. Ele, o dată lovite, vor lovi nu numai în existenţa unui însemnat comerţ a cherestegiilor români, dar apoi şi în existenţa a 48 mii de mii de plutaşi ce trăesc din viaţa acestei ramure de comerţ. Astfel stând lucrurile, noi credem a ne fi împlinit o datoria câtră ţara nostră aratând celor în drept situaţiunea în care ne aflăm şi remediul ce trebue să realizăm. m Cronica, locala, — Aflăm că ministrul instrucţiunii s’a adresat primăriei noastre spre al solicita un loc cu o posiţiune bună pe care sâ se construeascǎ localul liceului votat de Corpurile legiuitoare. Mai mult de cât oricând cu toții suntem datori a face ca areastâ idee să se realiseze spre binele generaţiuniî noastre viitoare. Policl» „VOCII COVURLUIULUI 65 DRAMELE AMERIC sau DAMA MISTERIOASA PARTEA II Doue amoruri pentru o ură V. (Urmare). Am vetjut’o aruncându se brusc în prima magasiă cel ieșise înainte. Dar vederea banditului o turburase. — El la Paris ! doar dacă mo va recunosce, e ruina tuturor speranțelor mele. Ea nu se gândia că presența lui Pukman la Paris trebuia să’l anunța Cele mal mari pericole. Nu se gândia de cât la un lucru, I că dacă va fi recunoscută de eî, prin acest fapt s’ar afla desarmată. U momentul când Cedra de Morcourt ajungea în strada S ta-An*», încă foarte turburată de acea întâlnire întâmplâtore, zărise pe Germain așteptând’o pe pragul ușei. Și bravul servitor observase alterațiunea trăsăturilor stăpânei gele. — Negreșit, strigă el, ți s’a întâmplat ceva extraordinar. Ea răspunse afirmativ cu un semn din cap: — Da, mam întâlnit în strada Operei cu acea canaliă de Pick Wel. Evident e trimis de acea femee. II trimite fraților sei, trebue sal fi însciinţând de a se păzi. Dacă nu vom suprima pe Pick Wel, suntem semnalaţi... suntem recunoscuți ! Germain răspunsese simplu : — Dar n’avem de cât a suprima pe Pick Wel. Și adăogise după un moment de reflecțiune . — Mă însărcinez cu aceasta, dacă vrei, scumpa mea stăpână. D sora de Morcourt se arătă îna spâimîntatâ. — Nu, lasa-mă, scumpa mea stăpână, voi fi foarte fericit de a meafia față cu acea canaliă. Și crede ca voi culca la pămînt. In urma acestora Germain se pusese pe urma generalului. Urma nu era greu de găsit. Umbrela agitată în mijlocul stradei Operei era indiciul o mai bun. Şi o dată ce ’l găsi, îl urmase pas cu pas. 11 ventuse intrând la Leul-de-Aur. Atunci, albindu’şi părul şi faţă cu coliremă şi praf de orez, venise să se pună în restaurant în faţa generalului Pitman, sigur că acesta ’i va da ocesiunea unei întâlniri prin constantele sale excentricităţi. Se ştie restul. D-stra de Morcourt luă deci concediu de la My Norris, în marea întristare a acesteia, și părăsi monastirea de pe bulevardul Ospitalului. In momentul când ajungea la birja sea, întâlni pe Germain ce o căuta. D-s0ra de Morcourt ştia deja că fidelul săa servitor nu fusese rănit în duel, dar nu ştia căpcana în care căzuse detectivul Elias Spring, îndată ce venia pe stăpâna sea, detaila nenorocirile omului de poliţia cu volubilitatea rasei sale. D-sora de Morcourt îl ascultă fără a’l întrerupe. — Scumpa mea stăpână, îl sr’se el, trebue a alerga cât mai în grabă spre a scăpa pe acel bun Elias. — Sunt deodată, răspunse ea.