Vocea Covurluiului, iunie 1886 (Anul 14, nr. 3059-3082)

1886-06-11 / nr. 3066

ÜL XIV. — Nri 8,066. M.E N T Románia . . 20 lei . . . io « . IV premiul marilor străinătate ... 34 lei ... 17 4 imentel se ilatî la Adunean j*ani‘riete la biuistale. lacțiunea : 22 str. Mare. 10 BANI EXEMPLARUL. MERCURI, 11IUNIE 1886. . ' ' ANUNGIB linia petit Tagina IV : 40 ban! , . III . 80 , I N SERV1 U N1 ti RECLAME Pagina III : 80 bum I*a Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. | Administra ie vede» ultime seri telegrahce pag. III. GALAJ, 10 Iunie nertttl nostru în 1884. Am tratat în specia comerţul nos cu Francia şi Turcia. Credem a un serviciu publicului aşternend ochiî tuturor tabloul general al ț ării nóastre comerciale cu tóté e, precum și un tablou de tóté ,olele maî principale ce importăm ii de cele ce exportăm, ită tablourile : Leî xonica locala. — Am primit memoriul corpului didactic din Iaşi asupra proiectului de lege a instruiţiunii publice ce se află acum în studiul delegaţilor Camerei. Vom da la timp samă despre acest Memoriu interesant. — Iată mişcarea populaţîunii oraşului nostru de la 1 pană la 7 iunie; născuţi: 17 băiaţi legitimi, 12 fete legitime, total 29 (din cari 4 israeli), a fost 1 băiat şi 1 fete născuţi mort ; căsătorii: 4; morţi: 16 ( israelii), din cari 6 pănă la 1 an, 3 de la 1 la 5 ani, 2 de la 5 la 20 ani, 2 de la 30 la 40 ani, 2 de la 10 la 60 ani, 2 de la 60 la 80 ani. — Mâne, 11 iunie, se vor ține examene la urmatoarele scoale secundare : La scoaL comercială : Geografia, orele 8 —11 a. m. și 2—4 p. m. La seminar : Istoria și Geografia cl. I și II, orele 8—11 a. m. La scoala normală : Şeiințele naturale la toate clasele, orele 8-11 a.m. și ?—4 p. m. La scoala secundară de fete : Matematica cl. II, III și V, Limba română cl. I și IV, orele 8 — hi a. m. Articolele principale importate sunt : Le încălțăminte..................... 15.129.536 Postavuri.............................. 14.203.400 Teseturi de lână. . 13.726.025 Vestminte............................. 10.171 725 Tes. de bumbac de dif. cal. 19.739 046 Pe tăbăcite de dif. calități 11.266.850 Zahar rafinat..................... 8.578.582 Fire de bumbac .... 8.135.244 Lemne de construcț . . 6.738.494 Cărbuni de pământ . . . 6.466.583 Lucrări de pâslă .... 4.877.840 Lucrări de lemn orice cal. 8.730.398 Bonetărie de lână . . . 4.301.040 Raliuri de fer și de oțel. .4.012.533 Hârtiă nedemenită . . . 3.439.000 Unt de lemn comestibil . 3.140.329 Mercerie comună . . . 3.053916 Tutunuri........................... 2.976.214 Țeseturi de iută ordinară 2.943.946 Cafea crudă . ... 2.812.034 Obiecte de fer și de oțel. 2.852.590 Lucrări de pere de orice fel 5.227.068 Bijut. de aur și de platină 2.411.544 Instrumente agricole . . 2.386 878 Bonetărie de bumbac . . 2.254.240 Chibrituri.......................... 2.231.028 Fonta brută şi fer brut . 2.192.924 Uleiuri pentru industriă . 2.176.744 Cea..................................... I941 . 532 Blănî..................................... 1.929.600 Orez . ................................ Maşini pentru exerciţiul de orice fel ... . 3.834.618 Articole principale exportate sunt : Carorxic©, Irxtexlerá, — Cetim în VIndépendance roumaine: D. de Coutouly, ministrul Franciei, și D. Busch, ministrul Germaniei, au avut Sâmbătă după ametiu o întrevedere cu D. I. brătianu, președintele consiliului. — Duminecă soara comitetul oposițiunii s’a întrunit spre a redigea un ■ol» „VOCII COVURLUIULUI" 72 JAMELE AMBRIC Bl sau DAMA MISTERIOASA PARTEA II []on£ amoruri pentru o ură VI (Urmare), Gemma nu se arâtese, Msy nu scîa (lîsența sea. In momentul când Doarmaan o zărise, juna fetà recetia atru afece* era poate una din scririle iubitului seu. Prin urmare nu putea fi neliniștită m presența Gemmei Edward se decidea, deși cu părere rea, a o asculta. Trimise biletul stil de adio. Desfâcead hârtia, ochii mice! May se împlură de lacrimi. încă o întristare ! încă o separa*țiune ! Ce putea fi afacerea importantă ce era să țină pe Edward departe de ea ?... Ore afară de amorul lor putea exista o altă afacere importantă ? Și îndată spiritul junei fete se puse pe lucru. Edward părăsia mansarda, fereastra se reînchidea, și după câteva momente junele împreună cu Gemma ieș'au din casa din strada Esquiros... In după ametia aceleiașifile o birjă se opri» dinaintea grilei monastirii de pe bulevardul Ospitalului Cu câteva momente mai înainte Germain părăsise pe M y. Și bătrînul servitor era desolat ! May avea din nou ochii roșii, se lăsa ca în trecut o tristeţă şi desperare. Din birjă ieşi o călugăriţă habrăcată în negru, ca un văl lung albastru, cel ascundea o parte din faţă. Nişte mătănii groase atârnau de cingetoarea sea, ţinea ochii plecaţi spre pământ cu devoțiune. Sună la grijă. O soră se duse să’i deschidă. Cele două călugăriţe se înclinară profund. — Soro,zise cea care sosia, îmi va fi permis a vorbi mamei superioare ? — Negreşit, scumpa mea soră, sunt rugăciuni, te voi conduce la capelă, şi îndată ce se va termina oficiul, vei putea vedea pe reverenda noastra mamă. Ambele traversară curţile şi pătrunseră în capelă, unde cea care sosise îngenunchiă şi căzu într’o meditaţiune profunda, cu capul între mâni Aşa că la ieşirea de la rugăciune, fiindcă stătea în aceeaşi poziţiune, veniră să o atingă pe un,ei. Călugăriţa tresări, îşi făcu semnul crucii cu devoţiune și urmă pe conducătoarea sea. Acesta o duse prin mai multe sale și coridoare, și în fine Îi deschise ușa unei chilii mari foarte modest mobilată. Era apartamentul superioare. Aceasta, foarte înaintată în vârstă, era pe jumătate răsturnată într’un mare fotoliu de paie. Se inclina spre a răspunde la salutul surorei și o privi fix prin ochelarii sec. — Reverenda mea mamă, începu ea după o nouă plecare de genunchie, îți cer iertare că vin să te turbur în piesa D télé retragere, dar mă vei scula când vei afla că am făcut mai mult de o mie leghe spre a ajunge pănă la D tea ! — O mie de leghe !... sora mea !