Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)
1886-08-01 / nr. 3110
ANUL XIV. Nr. 1 8.110. ABONAMENT pentru România Pe un an ... 30 leî • 6 luni . . . 16V eSÎ pag. IV premiul citat abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 ^ , 6 luni ... 17 * Abonamentele fac in Galați la Administrațiunea «Jiaru[ .i,în districte la biu.ume postare. lredacțiunea : 22 str. Mare A ce vedea ultime idri telegrace pag. 1□. 10 BANI EXEMPLARUL. VINERI, 1 AUGUST, 1886-linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERȚIUNI Si RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se reiusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELETE LUCRU. | Administraţiunea : 22, str. Mare. Telegrams Serviciul part. al »Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. PESTA, 11 August.—Jurnalul Oficial, publică textul scrisorii adresate de împăratul Austriei D-lui Tisza la 7 August, pe când ministrul un firesc se află la Ischl, " împăratul 'şi exprimă regretele sale entru că are cari schimbări printre efii militari, a putut da loc, în Umil din urmă, la nişte interpelări fale cari ar putea nelinişti opiniunea oblică şi erau de natura a tulbura una Înţelegere dintre populaţiune şi armată. Aceste schimbări n’au fost motivate decât pentru cause de serviciu. Spiritul armatei nu trebue să fie altul decât al şefului ei suprem, şi datoria mea este de a protege legile instituţiunile constituţionale. Numai ignoranţa şi nişte oameni unele intenţiuni pot voi să pună armata în contrafacere cu datoriile ce’i impun adevĕratul patriotism, cu legile ţârii şi cu constituţiunea. împăratul, încrecietor în patriotismul D-lui Tisza, a cărui gânduri în astă privinţă îi sunt foarte cunoscute, şi exprimă dorinţa ca ministrul ungur sft’și pună toate inngrijirile sele pentru a lumina populațiunile și în nasul când s’ar ivi agitațiuni, să le fcjpriouzs cu rigoare. LONDRA, 10 August. — Carmra co ■nunelor a isprăvit prestarea juramentului. S’a amânat pentru 19 August GALAj.1, 31 Julie 1386. Cu venirea la guvern a lordului Salisbury relaţiunile între Rusia şi Anglia au suferit o schimbare răpide. Anglia îndată a pus în mişcare toate raatele pentru o apropiare a ei de alianţa austro-germană şi a alunga în acelaşi timp pe Rusia din aceasta alianţă. Rusia cu Anglia rivaliseaza care mai de care de a obţine acest favor. Interesele lor se ciocnesc atât în Europa, cât şi în Asia, şi fiecare caută cu ajutorul alianţei Austrogermane de a paralisa influenţa celeilalte mai cu tema în Asia. D. de Bismarkense se vede că nu crede mult în durata mai lungă a puterei cabinetului conservator din Anglia, nu poate dar pe față nici să primească nici să respingă ofertele făcute de Anglia de a întră în alianță cu puterile centrale. Principelui Bismark îl convine mal bine, a ținea pe Rusia și Anglia într’o continuă încordare, a ațâța când pe un* când .*‡›. ceea-l’altă, trăgend folos din ima gurilor, ţinându-le înselă distanţa sune, reservându-şi momentul opuiu a se folosi de una din aceste rivale. Prin venirea la putere a conservatorilor, politica internă cât şi externă a Angliei încă nu este stabilită. Este adevărat, că partida conservatorilor este cea mai puternică, dar ea nu poate forma majoritate în parlament, decât numai în unire cu partida liberală desidentă, dar aceasta este unită cu conservatorii numai în cestiunea irlandeză, în toate celelalte cestiuni, desidenții sunt strânşi uniți cu gladstonianii, în care cas conservatorii rămân în minoritate. Chiar la deschiderea parlamentului angles s-a întâmplat două fapte foarte semnificative, ce ne fac a crede, că cabinetul Salisbury este instalat pe nisip. Deşi actualmente partida convaloare este cea mai puternică şi este unită cu liberalii disidenţi, totuşi de preşedinte al camerilor comune, s’a ales D. Peel, cel mai pronunţat partisan al D-lui Glastone şi apărător înfocat al cestiunei irlandese. Al douele fapt semnificativ e că partida liberală desidentă cu Hartington s’au aşeijat în camerele comunelor în acelaşi loc cu partida D-lui Gladstone. O dată cestiunea irlandeză trecută de la ordinea s zilor, Glastone cu întreaga partidă liberală poate aduce căderea cabinetului Salisbury în orice moment ar voi. Până când înse lucrurile în Anglia vor sta într’o încurcătură, nu se poate şti, care va fi gruparea politică pe lângă statele centrale ale Europei. QxorLica, locsură. — In «JiUa de 30 iulie, pe la orele 6 p. m. la cazarma pompierilor dărîmându-se schelea de la o şură ce este în construcţiune, au catut jos 4 lucrători şi un soldat, anume Moraru Ion. Lucrătorii s’afi confusionat puţin, iar soldatul fiind grav rănit, s’a trimis la spitalul Militar. — S’a primit la redacţiunea (}**• rului nostru primul nurner al unui noufiat întitulat Govora, organ al lucrătorilor tipografi din România, redactat în limba română şi în limba francesă. Urăm viaţă lungă noului confrate. CSxorxicsb irrt ar lora. — Cetim în E Indépendance roumaine : D. Dim. Sturza, ministrul instrucţiune! publice, s’a reîntors a-l’alta-ieri seara de la Sinaia, după ce s’a întreţint lung timp şi cu D. Eugeniu Stătescu, ministrul justiţiei. — Ier! s’a întrunit la ministerul afacerilor străine, sub preşedinţa D. Dim. Sturza, Comisiunea convenţiunilor comerciale. — M. S. Regele a primit a-l’altaieri în audienţă pe D. Dim. Ghica, preşedintele Senatului. — Regele a trecut a-l’altaieri în revistă batalionul de vânători ce se află în gardsana la Sinaia. — D. G. Cantacuzin, directorul general al drumurilor de fer s’a , reîntors din inspecţiunea ce să dusese să facă pe linia Bucureşci-Feteşti. Contrar înformaţiunilor date de unele diare, inaugurarea acestei linii, nu va avea loc decât în luna Novembrie. — D. Dr. Severin, inspectorul sanitar al corpului al 3-lea şi 4-lea de armată, a plecat ca să inspecteze ambulanţele rurale din judeţele Botoşani şi din Bacău. — D. general Berendei, comandantul corpului de geniu, a inspectat ieri dimineața lucrările de forficare d’imprejurul capitalei. — Cetim în Epoca : D. C. R. Manolescu, fiul adoptiv al primarului capitalei a plecat Feliola VOCII * COVURLUIULUI, 30 ' COMTESA NEGRA PARTEA 1. ' l) ij Montadert și Vilgudrin XVIII. (Urmare) . * ’ ■. ' U Montadert transcrise. Succesiv D-na B... duse cele 18 nume a celor 18 dame cărora le făcuse apel. — Iată, D-le, d’8e terminând cosumiera, tot ce pot face pentru D-tea. ^ Și adaose cu un zimbet răutâcios : Acum descurcă-te. Nu mai era de cât a mulțumi și pleca. Dar Montadert n’ar fi voit a se duce să cerceteze și să privească pe cele 18 persoane pe a căror nume și adresă le luase. Judecă necesar a face o alegere. Se gândi la mica tufă de păr negru ce găsise la cimitir și pe care o strînsese cu îngrijire. — Lasft-me să’ți mulțumesc din toata inima, D-nft, cjise el cu efusiune stăpânei casei, dar permite’mi de a’ți cere o ultimă informațiune... — încă ! — O aproape nimic. — In fine vorbesce, voi vedea dacă trebue să’ți răspund. — Cunosci personal pe fiecare din damele pe a căror nume nu le ai dat ? — Da. — Ai figura lor la toate presenta dinaintea ochilor ? — Sunt toate cliente vechi a casei... aproape nișce amice. — Atunci sunt scăpat. Permite ’mi a face apelul celor 18 nume. La fiecare îmî vei răspunde prin unul din aceste doue cuvinte : brună, blondă. — A ! a ! văd ce vrei, voinice ! Iți amintesci coloarea perului necunoscutei D-tele, și voeşcl să evitezi niște curse inutile. — Al gâcit. — Drace ! drace ! dar ea face aproape o delațiune. — O ! D-nă, te rog ! — Ei bine, trebue făcut ceva pentru înamorați... aide, începe apelul nominal. Montadert începu, și după răspuns, punea câte un sezon la fiecare nume a listei sale. Când termina, se găsi că din cele 18 femei erau 12 blonde și 6 brune. Aceasta simplifica mult treaba. Diaristul era răpit. Interlocutoarea mea îl luă de braț și ’1 împinse spre ușă. — Aide ! pleca acum, câci în cele din urmă mai face să trădez cu totul secretul profesional. Montadert nu mai insistă. Se cufundă în mulțumiri și protestări de devotament, și se decise în fine a se duce. Când se află pe bulevard, gândi : — Desigur nu mi-am perdut timpul, dar n’am câștigat încă totul. Apoi își scoase diasornicul. Arătă 6 ore și jumătate. Nu se mai putea presenta nicăire fără a fi în risc de a fi dat afară. Și apoi trebuia a găsi pretexte plauzibile spre a se introduce la cele 6 dame brune cu şepci de mătasă. Se hotărî a lăsa pe a doua eji acea expediţiune delicată. Afară de aceste avea a vedea pe