Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)

1886-08-01 / nr. 3110

ANUL XIV. Nr. 1 8.110. ABONAMENT pentru România Pe un an ... 30 leî • 6 luni . . . 16­­­V eSÎ pag. IV premiul citat abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 ^ , 6 luni ... 17 * Abonamentel­­e fac in Galați la Ad­­ministrațiunea «Jiaru­­[ .i,în districte la biu­.um­e postare. lredacțiunea : 22 str. Mare A ce vedea ultime id­ri telegra­ce pag. 1□. 10 BANI EXEMPLARUL. VINERI, 1 AUGUST, 1886-linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERȚIUNI Si RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se reiusă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELE­­TE LUCRU. | Administraţiunea : 22, str. Mare. Telegrams Serviciul part. al »Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. PESTA, 11 August.—Jurnalul Ofi­cial, publică textul scrisorii adresate de împăratul Austriei D-lui Tisza la 7 August, pe când ministrul un firesc se află la Ischl, " împăratul 'şi exprimă regretele sale entru că are cari schimbări printre efii militari, a putut da loc, în Um­il din urmă, la nişte interpelări fal­­e cari ar putea nelinişti opiniunea oblică şi erau de natura a tulbura una Înţelegere dintre populaţiune şi armată. Aceste schimbări n’au fost motiva­te de­cât pentru cause de serviciu. Spiritul armatei nu trebue să fie altul de­cât al şefului ei suprem, şi datoria mea este de a protege legile instituţiunile constituţionale. Numai ignoranţa şi nişte oameni u­nele intenţiuni pot voi să pună armata în contrafacere cu datoriile ce’i impun adevĕratul patriotism, cu legile ţârii şi cu constituţiunea. împăratul, încrecietor în patriotis­mul D-lui Tisza, a cărui gânduri în astă privinţă îi sunt foarte cunoscute, şi exprimă dorinţa ca ministrul un­gur sft’și pună toate inngrijirile sele pentru a lumina populațiunile și în nasul când s’ar ivi agitațiuni, să le fcjpriouzs cu rigoare. LONDRA, 10 August. — Carmra co ■nunelor a isprăvit prestarea juramen­­tului. S’a amânat pentru 19 August GALA­j.1, 31 Julie 1386. Cu venirea la guvern a lordului Salisbury relaţiunile între Rusia şi Anglia au suferit o schimbare răpide. Anglia îndată a pus în mişcare toate raatele pentru o apropiare a ei de a­­lianţa austro-germană şi a alunga în acelaşi timp pe Rusia din aceasta ali­anţă. Rusia cu Anglia rivaliseaza care mai de care de a obţine acest favor. Interesele lor se ciocnesc atât în Eu­ropa, cât şi în Asia, şi fie­care caută cu ajutorul alianţei Austrogermane de a paralisa influenţa celei­l­alte mai cu tema în Asia. D. de Bismark­ense se vede că nu crede mult în durata mai lungă a puterei cabinetului conservator din Anglia, nu poate dar pe față nici să primească nici să respingă ofertele fă­cute de Anglia de a întră în alianță cu puterile centrale. Principelui Bismark îl convine mal bine, a ținea pe Rusia și Anglia în­tr’o continuă încordare, a ațâța când pe un* când .*‡›­. ceea-l’altă, trăgend folos din ima gu­rilor, ţinându-le înse­lă distanţa s­u­ne, reservându-şi mo­mentul op­­uiu a se folosi de una din aceste rivale. Prin venirea la putere a conserva­torilor, politica internă cât şi externă a Angliei încă nu este stabilită. Este adevărat, că partida conservatorilor este cea mai puternică, dar ea nu poate forma majoritate în parlament, de­cât numai în unire cu partida li­berală desidentă, dar aceasta este unită cu conservatorii numai în cestiunea irlandeză, în toate cele­l­alte cestiuni, desidenții sunt strânşi uniți cu glads­­tonianii, în care cas conservatorii ră­­mân în minoritate. Chiar la deschiderea parlamentului angles s-a întâmplat două fapte foarte semnificative, ce ne fac a crede, că cabinetul Salisbury este instalat pe nisip. De­şi actualmente partida con­­valoare este cea mai puternică şi este unită cu liberalii disidenţi, totuşi de preşedinte al camerilor comune, s’a ales D. Peel, cel mai pronunţat par­tisan al D-lui Glastone şi apărător înfocat al cestiunei irlandese. Al douele fapt semnificativ e că partida liberală desidentă cu Harting­­ton s’au aşeijat în camerele comune­lor în acelaşi loc cu partida D-lui Gladstone. O dată cestiunea irlandeză trecută de la ordinea s zilor, Glastone cu întreaga partidă liberală poate aduce căderea cabinetului Salisbury în ori­ce moment ar voi. Până când înse lucrurile în Anglia vor sta într’o încurcătură, nu se poate şti, care va fi gruparea politică pe lângă statele centrale ale Europei. QxorLica, locsură. — In «JiUa de 30 iulie, pe la orele 6 p. m. la cazarma pompierilor dă­­rîmându-se schelea de la o şură ce este în construcţiune, au ca­tut jos 4 lucrători şi un soldat, anume Mo­­raru Ion. Lucrătorii s’afi confusionat puţin, iar soldatul fiind grav rănit, s’a trimis la spitalul Militar. — S’a primit la redacţiunea (}**• rului nostru primul nurner al unui nou­­fiat întitulat Govora, organ al lucrătorilor tipografi din România, redactat în limba română şi în limba francesă. Urăm viaţă lungă noului confrate. CSxorxicsb irrt ar lora. — Cetim în E Indépendance rou­maine : D. Dim. Sturza, ministrul in­strucţiune! publice, s’a reîntors a-l’al­­ta-ieri seara de la Sinaia, după ce s’a întreţint lung timp şi cu D. Eugeniu Stătescu, ministrul justiţiei. — Ier! s’a întrunit la ministerul afacerilor străine, sub preşedinţa D. Dim. Sturza, Comisiunea convenţiu­­nilor comerciale. — M. S. Regele a primit a-l’alta­­ieri în audienţă pe D. Dim. Ghica, preşedintele Senatului. — Regele a trecut a-l’alta­ieri în revistă batalionul de vânători ce se află în gard­sana la Sinaia. — D. G. Cantacuzin, directorul ge­neral al drumurilor de fer s’a , reîn­­tors din inspecţiunea ce să dusese să facă pe linia Bucureşci-Feteşti. Contrar înformaţiunilor date de unele diare, inaugurarea acestei linii, nu va avea loc de­cât în luna Novem­­brie. — D. Dr. Severin, inspectorul sa­nitar al corpului al 3-lea şi 4-lea de armată, a plecat ca să inspecteze am­bulanţele rurale din judeţele Botoşani şi din Bacău. — D. general Berendei, coman­dantul corpului de geniu, a inspec­tat ieri dimineața lucrările de forfi­­care d’imprejurul capitalei. — Cetim în Epoca : D. C. R. Manolescu, fiul adop­tiv al primarului capitalei a plecat Feliola VOCII * COVURLUIULUI, 30 ' COMTESA NEGRA PARTEA 1. ' l) ij Montadert și Vilgudrin XVIII. (Urmare) . * ’ ■. ' U Montadert transcrise. Succesiv D-na B... duse cele 18 nume a celor 18 dame cărora le făcuse apel. — Iată, D-le, d­’8e terminând cos­umiera, tot ce pot face pentru D-tea. ^ Și adaose cu un zimbet răutâcios : Acum descurcă-te. Nu mai era de cât a mulțumi și­­ pleca. Dar Montadert n’ar fi voit a se duce să cerceteze și să privească pe cele 18 persoane pe a căror nume și adresă le luase. Judecă necesar a face o alegere. Se gândi la mica tufă de păr ne­gru ce găsise la cimitir și pe care o strînsese cu îngrijire. — Lasft-me să’ți mulțumesc din toata inima, D-nft, cjise el cu efusiune stăpânei casei, dar permite’mi de a’ți cere o ultimă informațiune... — încă ! — O aproape nimic. — In fine vorbesce, voi vedea dacă trebue să’ți răspund. — Cunosci personal pe fiecare din damele pe a căror nume nu le ai dat ? — Da. — Ai figura lor la toate presenta dinaintea ochilor ? — Sunt toate cliente vechi a casei... aproape nișce amice. — Atunci sunt scăpat. Permite ’mi a face apelul celor 18 nume. La fie­care îmî vei răspunde prin unul din aceste doue cuvinte : brună, blondă. — A ! a ! văd ce vrei, voinice ! Iți amintesci coloarea perului necunoscu­tei D-tele, și voeşcl să evitezi niște curse inutile. — Al gâcit. — Drace ! drace ! dar e­a face a­­proape o delațiune. — O ! D-nă, te rog ! — Ei bine, trebue făcut ce­va pen­tru înamorați... aide, începe apelul nominal. Montadert începu, și după răspuns, punea câte un sezon la fie­care nume a listei sale. Când termina, se găsi că din cele 18 femei erau 12 blonde și 6 brune. Ac­easta simplifica mult treaba. Diaristul era răpit. Interlocutoarea mea îl luă de braț și ’1 împinse spre ușă. — Aide ! pleca acum, câci în cele din urmă mai face să trădez cu to­tul secretul profesional. Montadert nu mai insistă. Se cufundă în mulțumiri și pro­testări de devotament, și se decise în fine a se duce. Când se află pe bulevard, gândi : — De­sigur nu mi-am perdut tim­pul, dar n’am câștigat încă totul. Apoi își scoase diasornicul. Arătă 6 ore și jumătate. Nu se mai putea presenta nicăire fără a fi în risc de a fi dat afară. Și apoi trebuia a găsi pretexte plauzibile spre a se introduce la cele 6 dame brune cu şepci de mătasă. Se hotărî a lăsa pe a doua­ eji acea expediţiune delicată. Afară de aceste avea a vedea pe

Next