Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)

1886-08-01 / nr. 3110

VOGEA COVURLUIULUI ieri seara U Bălțătești spre a aduce în Bucureșci pe răposatul D sele tată. — Consiliul comunal s’a întrunit ieri spre a fixa programa pentru în­mormîntarea primarului capitalei. — Ieri a trecut prin Bucureșci un curier special al M. S. Reginei An­gliei, însărcinat a duce o acrizere prin­cipelui Alexandru la Sofia. — Medicii, în urma consultului ţi­nut ieri la P. S. S. Mitropolitul, au h­otărît ca înaltul bolnav să urmeze cura în Bucureşci. — D. V. Alexandri, milliatrul ţi­­rii la Paris, a părăsit Francia şi va apar direct la Sinaia via Predeal. — Consiliul general al învermintu­­lui, va fi convocat în luna Septem­brie, spre a desbate noul proiect de lege, asupra inatrucțiunii publice. — Se opune Națiunei că guvernul ar fi hotărît convocarea Oamenilor pentru finele lunei Septembrie, aceasta în scop ca în cursul lunei Octombrie să facă a se vota în grabă mai multe legi de interes local. Guvernul vede cât de puţini po­porani îşi vor presenta partizanii aei ca candidaţi la viitoarele alegeri co­munale, şi voeşce prin înşelăciuni şi tertipuri să câştige buna credinţă a alegătorilor. — D­a. Cogălarieanu a plecat în Dobrogea. — Cunoscutul agitator izraelit Armand Levy se află acum în Iaşi unde se ocupă a studia starea core­ligionarilor aer din Moldova. — Cetim în Voinţa naţională . Ieri acra MM. II. Regele şi Re­gina h’au informat de starea sănătă­ţii I P. S. S Mitropolitului Primat, care, după cum suntem informați, a petrecut o noapte mai liniștită. I. P. S. S a fost visitat ieri de diminață de D-nii Dr. Maldireacu și Istrati. — D. general Radu Mihaiu, mi­nistru al lucrărilor publice, plecà as­­ta-seara la moșia D sele Costescu, îm­preună cu familia D-sele, care va sta acolo totă luna lui August. — D. A. Stolojan, ministru al do­mentelor, a adresat tuturor autorită­ților din țară o circulară privitoare la serviciul statisticei Statului. — Tribunalul de comerciu din Ca­pitală a declarat în stare de faliment, după cererea lor, pe comercianții Iosef Blumberg şi Z Friedman. Epoca încetarea plăţilor a fost fi­xată provisoriu la 21 Aprilie 1886 Jude comisar a fost numit D. su­pleant civil V. Vore­s, iar sindici provisorii D-nil­ A. Schwartz, cre­ditor, şi A. Taciau, advocat. Sus numiţii faliţi au fost arestaţi, iar averea lor mobilă sigilată. — Camera de comerţ din Cernăuți. (Bucovina) a hotărît delegarea unui comitet special care să stabileasca mă­surile, prin cari s'ar­­putea paralisa urmările rupturii raporturilor comer­ciale cu România pentru industriaşii şi lucrătorii Bucovinei. Comitetului special vor aparţinea toţi deputaţii bucovinei ai senatului imperial şi ai dietei ţării. In adresa­rea de bine-venire către noul ministru de comerţ al Austriei, camera comercială din Cernăuţi face următorele observări : „Regretabila rupere a recţiunilor economice cu România a atins interesele­ Bucovinei în mod simţitor. Existenţa multor fa­milii de industriaşi şi neguţatorii este ameninţată, c­eea­ ce pe cameră o um­ple de îngrijire pentru viitor. Redu­cerea tarifelor pe lemne U caile ferate către Triest şi Rusia nu vor ajuta mult ci este de lipsi reintoarcerea , trac­tate favorabile cu deosebire cu Ro­mânia, chiar şi cu unele jertfe din partea Austriei. — Cetim în Romanul : Prefectul de Constanţa a raportat ministerului de interne că sul fost prinşi 27 de inşi din banda d­e tâlh­rl ce cutreera Dobrogea. Cronica, esstexiexa. — La Dublin a avut loc o intru­­nire a membrilor irlandesi din par­lamentul angles. D. Parnell a fost reales de preşe­dinte al grupului şi D. Justin Mac Carthy vice preşedinte. D. Gray a propus urmatoarea reso­­luţiune : »Partidul irlandes profita de aceasta ocasiune pentru a si reînoi încrederea sea în membri, cari l’au representat în timpul celei din urma sesiuni şi pe care ţara i-a retrimes în parlament." O altă resoluţiune a fost propusă de D. I. Dillon : „Afirmăm din nou dreptul popo­rului irlandes la self government şi declarăm că nici o altă măsură de control legislativ sau executiv asu­pra Irlandei afară de cele cuprinde în bitul D-lui Gladstone, nu vor putea fi primite şi considerate ca o soluţi­une a cest unei naţionale irlandese" Doctorul Kenny a presintat urma­toarea moţiune. »Condiţiunea claselor muncitoare irlandese chiamă toata atenţiunea noas­­tră și vom profita de toate ocasiunile ce ni se vor presenta pentru a apăra interesele comerciale ale țarei.* D-na Parneli a propus apoi să se mulțumască călduros Irlandesilor nu numai din Irlanda, dar din lumea întregă, pentru simpl­ile generoase ce au manifestat membe­­r. pop­or ulm irlandes în lupta ce j^eprins. Toate aceste moţiuni au'fwi primite La ieşire, membrii irlandesi au fost vid­eclamaţi de mulţime. — Diarul Standard (fice că este in posiţiune d’a afirma că, contrariu aserţiunilor mai multor (fiare francese, Anglia şi Germania au stat cu totul străine faţă cu negociările dintre Chi­na şi Vatican Aceste două puteri nici n’ail cunoscut negociările augugeate de cât numai după ce ele ajunseră foarte departe. După Stand­ard aceste negociări au început în urna invi­taţiunei guvernului chiur. Banii se câştigă uşor la I Paris. — Un artist comic, din una din pro-*1 vinciele Franciei cât se poate de avar, ajunge într’una de 4*1® ’!» Paris și fiind apucat de o durere de dinți foarte violent se duce la un dentist pentru a ’l scoate dintele care ’l su­păra. Intr’o clipă de ochi dintele ’l este scos. — Cât vă datorez ? întrebă paci­entul restabilit. — Două preci de franci, răspuns dentistul. Artistul se strâmbă, plătesce cu ne­caz și se duce apoi să se întâlneascâ cu camarazii săi, cari se aflai! într’o cafeneă. — Ei bine, cum găsești tu Pari­sul ? ’1 întreba unul dintre prietini. — Foarte frumos..., și cât de uşor se câştigă banii aici. Inchipuiţi-v6 : chiar acum 'mi am scos un dinte şi de şi operaţiunea n a durat de cât un minut, însă asta m’a costat douezeci de franci. — Ei bine ? — Ei bine, la ţară, unde aseme­nea ’ml am scos o măsea, dentistul nu ’ml a luat de cât diuci fraud de şi m’a chinuit mai bine de trei sfer­­turi de cias. O dramă. — „LTtalie“ scrie, că zilele acestea dispărură din Milan Un tîpër de 23 ani, anume Giossue­­Joasa, și o tînĕrâ în etate de 18 ani, anume Anghelina Viagno, pe care un ade-j verat amor îl vuia. Părintele fetei declarase de mal multe ori, că nu va da pe fiică-sea lui Cosbo. Acest refus nu făcu de cât să înflăcăreze și mai mult pasiunea celor don! îna­morați. Acum câte va 4'^et Giossue reînnoi cererea sea de căsătorie. A­cesta fu o ultimă încercare, un fel­ de ultimatum, la care părintele in flexibil respunse prin obicinuitul sou­­relus, care trebue să fi hotăit pe ti­neri să fugă. Familia fetei, descope­rind fuga el, fu cuprinsă de desperarea Filip și pe Valentina în acea seară. Era urgent a le spune ceea ce se petrecuse, dacă deja nu sciail. Și dacă erad în curent, trebuia a-i asigura, prescriindu-le măsurile de prudenţă şi de apărare ce comporta situaţiunea. Dar nu era să se ducă la amicii sei de cât pe la 11 ore. Montadert se duse la 4**rul seu, unde de câte­va z­ile nu mai făcea de­cât aparițiuni scurte. Lucră până la 8 ore, se puse în curentul faptelor 40 lei, apoi se duse să prânzescâ. XIX. Mica casă din strada St.-Vincent unde Montadert instalase pe Filip și pe Valentina era situată pe ceata dealului despre Sf.-Ouen șiS-Dinis. Era o dârâmăturâ vechiâ, ruinată și putredă, cu păreți! plini de um*»­­deU, o easi sinis­tă dacă n’ar fi fost încunjurată de un fel de mică pădure necultivată, plină de mister şi de tă­cere... dar pe care o înveseli* cea mai mică rază de soare. Locuinţa era cu un etagiu. Jos erau două camere pe cari umezeala le făcea cu totul nelocuibile. De­asupra trei camere mici, ce­va mai puţin dărăpănate de­cât cele de jos şi a căror locuire era aproape su­portabilă. Din prima 40 se făcuse totul spre a face acea tristă casă de locuit. Se aprinseseră în câminuri enorme focuri, cu cari se mai uscaseră păreţi­. Se transportase în grabă câte­va mobile din strada Brochand și din strada Tournefort in strada St Vin­cent. Valentina avea de aci înainte un colț de ajuns raufortabil unde mobi­lele sale de jună tate fuseseră insta­late în un arangeament aproape iden­tic cu acel din mica cameră de la mătușa sea Di­iz. Camera din mijloc fusese transfor mată într’un fel de mic salon unde fusese pus pianul. Cât despre a treia cameră, era des­tinată pentru Filip. Valentina mergea mult mai bine, și cei doni juni nu se mai pAraaiml Herbei petrecea ore întregi lângă mult iubita sea. Apoi, când acesta adormit, se re­trăgea in camera sea, lăsând toate u­şile deschise, spre a auzi cea mai mică chiemare, și lucra o parte din nóapte la un mare roman ce trebuia să apara în curând. In acea verâ, pe la 11 ore, Filip stătea ca de obicei, lângă Valentina. Cei două juni vorbiau de amorul lor, de viitorul lor, de fericirea l­u­ apropiată. Vilg­uérin venise 4'Uft* Se anunțase visita lui Montadert și’i găsise plini de liniște și de în­ încredere, ne cunoscead evenimentel de la cimitirul Batignolles. Juna feta nu voise să adormit îna­inte de venirea­­fi«riatului. E­ așteptau pe Montadert. Afară vîntul sufla în arbor! cu un murmur asemene cu acel a mării vefj tea în depărtare. Negreșitul local și era, totul era lugubru. Valentina se Infioră puții dar presența iubitului seu o asigur și o calma. De o data se sculă pe jumătat pe pat. — Mi se pare că s a sunat. 4*8e e Filip întinse urechea și n’auzi u mic.

Next