Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)

1886-08-05 / nr. 3113

ANUL XIV. Nr. 1­3.113 BONAMENT pentru România e un an . . . 20 lei , 6 luni ... io­n­eŞi pag. IV premiul abonaţii er­entru străinătate e un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se­c in Galaţi la Ad­­mnistraţiunea Statu­­l,in districte la bir­­urile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare. 10 BANI EXEMPLARUL. MARȚI, 5 AUGUST, 1886, anund­e linia petit Pagina IV : 40 ba.- i , III: 80 , I N S­ER TIUN­I || RECLAME III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancare se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se fi APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU.­­|| Administraţiunea : 22, str. Mare. AVIS CETĂŢENILOR De la 2 August până la 6 inclusiv, tot cetăţenii a căror reclamaţiuni fă­lite la primâria pentru înscrierea slor omişi sad ştergerea celor pe ne­­rep înscrişi n’au fost admise cât şi cei cari n’au cerut de loc primăriei 3Ctificările datorite, au dreptul, ob-­ vând listele electorale comunale initive ce sunt afișate, să facă apel­­ tribunalul local în termenul aces­­tr cinci z­ile- La biuroul nostru ce­­t­enii pot găsi în ori ce timp listele efinitive pentru consultare. Apelul să face printr’o simplă ce­­­re, pe hârtie netimbrată, înscrisă­­ grefa tribunalului de apelant în arsdnă sau prin procurator. Cererea 3 poate trimite şi prin poştă. Ori­ce­cte de procedură şi probaţiune sunt­upă lege, grătuite. Pentru cunoştinţa tuturor, punem un nou act în vedere condiţiunile avute de lege spre a figura în lis­­­e comunale . Pentru a fi alegător comunal legea are ca condiţiuni generale : 1. A fi omân de naşcere sau naturalisat ; A avea etatea de 21 ani împliniţi ; A avea domiciliul real sau c­re­­dinţă de 6 luni în comună; 4. A ati o dare cât de mică cătră tatat, ,u a fi legalmente scutit de plata vestei dart. Ia comunele rurale şi în cele ur­ane nereşedinţ* de district, alege nil can întrunesc condiţiunile de al sus votez* direct într’un singur­­legid. Sunt scutiţi de cens cel ce­­ia a ceti şi scrie. In comunele urbade reşedinţe de dft alegetorii cari întrunesc cou­ţiunile generale de mai sus se îm­­b­t lu doue colegie : Din primul colegiu fac parte toţi ei cari au un venit fonciar urban cel puţin cese sute lei. Sunt scul I de cens : a) Profesiunile libere ; Ofiţerii în retragere; c) Pensio­narii Statului ; d) Cei ce au absolvit cel puţin o scala de înveţimînt se­cundar. Din colegiul al douele fac parte toţi acei cari au un venit fonciar ur­ban mai mic de şase sute lei, sau cari plătesc cătră Stat o dare directă anuală de cel puţin 20 lei. Sunt scu­tiţi de cens cei ce au absolvit cel pu­ţin înveţămîntul primar, cu condiţiu­­nea de a plăti darea căilor de com­u­­nicaţiune sau a fi legalmente scutiţi de plata acestei dări. Alegătorii cari întrunesc aceste condiţiuni voteaza di­rect. Toţi ceia­l’alţi cari plătesc o dare ori­cât de mică cătră Stat voteaza prin delegaţiune. Censul nu se poate dovedi de cât prin rolul de contribuţiuni, chitanţele şi avertismentele împlinitorilor de dări pe ultimele şase luni, îngrijitorii de moşii, calfele de pră­vălii, secretarii sau gramaticii şi in genere toţi amploiaţii caselor de co­­merciu şi al stabilimentelor industri­ale pot fi alegători comunali, ne­în­­trând în categoria celor incapabili. XQlegrxa^m.a Serviciul part­ al ,Vocii Covurluiuluî* AGENŢIA HAVAS. BRUXELLA, 14 August.— ziarul Le Nord spune că nu trebuie să se considere ca un simptom îngrijitor, absenţi D-lui de Giers la întrevede­rea de la Gastein, Cancelarul imperiu­lui rusesc nave» nici­ un motiv să figureze printre străluciţii diplomaţi, cari gravitezâ împrejurul prinţului de Bismark. D. de Gierst va vedea pe D. de Bismark, dacă în caletoria mea va a­­vea ocasiunea sâ’l întâlnesc­. Relaţiunile Rusiei cu imperiile din centrul Europii sunt tot aşa de bune ca și în anul trecut. Tripla înțele­gere subsistat. VIENA, 14 August.—Se comunică di u Balgrad către Politische Corres­­pondenz că guvernul serbase, în res­­punsul său , explicațiunile ce s'a a­­dresat într’un mod amical de subli­ma Porta, a daclarat că toate sgomo­­tele privitoare la convocarea reserve­­lor și la concentrări da trupe sunt lipsite de temeiu. PESTA, 14 August. — Consulul general al germaniei fiind invitat de municipalitatea din Buda-Pesta a lua parte la serbările jubileului de scă­pare. Budei a declarat că consideră că o îndatorire cu totul particulară de a asista la aceste serbări. CONSTANTINO­POLE, 14 August. —Poarta a oprit întrunirea congresu­lui literar fixat la 27 August, și or­ganizat de societatea Sylogos grecesc din Constantinopole cu ocasiunea a 25-a aniversare a acestei societăți. Toate corpurile savante din Europa erau invitate la acest congres ; mai mulţi delegaţi mai cu sema francesi sosiră deja. Pretextul acestei opriri ar fi acela că Sylogos n’a cerut au­­torizaţiunea Porţii, dar în realitate Germania nu pare străină acestei de­cisiuni. CONSTANTINOPOLE, 14 August. —Ştiinţe positive din Filipopole sem­­naleaza că la finele săptămânii din urmă, comandantul militar al Rume­­liei a primit din Sofia ordin telegra­fic spre a ținea toate trupele gata de plecat la primul semnal în timp de 3­­zile, și că Mercuria din urmă, a­cest ordin a fost reînouit și confir­mat și că trimiterea de muniţiuni şi material de resbel în Rumelia nu în­­ceteză, asemene 500 lăzi cu cartuşe au sosit de curând în Filipopole ; a­­semenea trebue a se nota invitarea făcută mai înaintea agricultorilor de a grăbi strîngerea recoltelor, de­oare­ce materialul lor de transport ar putea fi rehiziţionat în fie­ce moment. CONSTANTINOPOLE, 14 August. —Cercurile otomane cred că atitudi­nea Serbiei invocată de Bulgaria este numai un pretext, câci legaţiunea Ser­biei interpelată de marele vizir a reî­nnuit asigurările de pace. CONSTANTINOPOLE, 14 August. —Toţi musulmanii locuitori în Bul­garia şi Rumelia se pregătesc a emi­gra în massa în Turcia unde Poarta şi sultanul le vor înlesni stabilirea, dându-le pâmânt de lucrat şi mate­rial agricol. BRUXELA, 14 August. —Sarbatoa­­rea naţionala a început ieri seara. O banda de iudm­­ijt a cântat Mirseil­­lese înaintea Palatului­ regal. N’a fost nici o desordine.­ A se vedea uitiase sein telegrahce ptg. III. QALAJI, 4 August 1886, întrevederea de la Gastein a dat loc la fel de fel de conjecturi în presă și în cercurile politice din toate sta­tele Europei. Un articol din Journal des Débats lucreaza indirect spre o a­­lianţă între Francia şi Rusia în ve­derea unor nouă grupări. Ziarul La France­­zice că cei două împăraţi vor fi luat hotărârea, ca ele în caşul unui conflict între Rusia şi Anglia, să ră­­mână neutre. In ceea ce priveşte Francia, ea doreşte evacuarea Egiptu­lui şi abolirea liniei vamale rumeliote diola VOCII * CQVURLUIULUI, 33 COMTESA NEGRA PARTEA I­­ontadert și Vilguérin XIX (Urmare) L­inul Valentinei distrasese pe trei aamen­­de la cercetărilor lor. Nu se mai gândiau acum nici la­nţul pe care’l credeau închis în sala jos, nici la mișcările neobicinuite cari Vilguérin cretiuse că le vede arbore. Afara de aceste, dacă ar fi fost ce­va ascuns acolo, loviturile de re­iver, l’ar fi dat jos sau l’ar fi con­­’îu« a se arăta. Diaristul nu mai avea nevoe de ajutorul seu. Il concediă. Acesta se dădu jos. Apoi îşi reîncepu naraţiunea. Povesti întrevederea sea cu costu­­miera, arătă şapca găsită în cimitir şi expuse speranţanţele sale de a ajun­ge în curând graţie acelui indiciu, la descoperirea inimicilor Valentinei. Filip era încremenit. Credea pe logodnica sea de aci îna­inte la adăpost de ori­ce pericol, gra­ţia substituirii de cadavru şi aurului de deces. Şi iată că acea îndrăsnaţă înşelă­­toră fusese inutilă. Montadert se sili a’l asigura. Inlăuntrul seu era departe de a fi liniştit. Intervenirea lui Mégot, des­pre care nu se îndouia că fusese tri­mis de acei de cari se temea, îl de­monstra că miserabilii descoperiseră retragerea Valentinei. Trebuia a lucra cât mal iute şi a’l întrece, adecă a’l demasca şi a’l pune afară din stare de a vătăma, înainte de a fi putut el lucra. ţ­iaristul prescrise amicului seu mă­surile de prudenţă cele mai riguroase, apoi luă concediu de la cei două îna­morați. Jos pătrunse în sala unde fusese instalat Mégot. Filip însoția pe amicul său, spre a închide cu îngrijire toate ușile după el Amîndouă se apropiară de patul improvisat unde fuse depus rănitul. Mégot era acolo, cu fața întorsă la părete, și părea a dormi profund. Vilguerin întrase el în cameră după cel două luni. — Ai visat !­­zise­­Jiaristul acestuia. — Iți jur, D-le, că am veitut un corp mişeându se în arbore, ba chiar ramura pe care era, fiind prea slabă, am aucjit-o trosnind și îndouindu-se... — Aide, bravul meu băiat, întune­­recul te a făcut să vez­t reu ! conchise Montadert lovind vesel pe umorul in­terlocutorului seu. Acesta avu o mină zăpăcită.­­ Cum se îndouiau de Vigilența sea acum ! Reporterul puse un deget pe buze și făcu o clipire din ochi care voia să f^ă : — Tst !... Ori­ce voi spune, taci... — Iuțales ! răspunse cu o mișcare din cap amantul Justinei, încântat de a vedea că patronul nu mai glumise! Montadert reluă : — Doarm­e acest câte goale... Ei bine , îl menagez o frunoasa deșteptare... Vei sta aci lângă el pănă în tjiuă... Și mai cu seama nu’i perde din vedere* Din parte’mi voi preveni comisarul, și mă voi preocupa de a’l găsi lo­cuință.

Next