Vocea Covurluiului, septembrie 1886 (Anul 14, nr. 3137-3161)

1886-09-19 / nr. 3152

VOCEA COVURLUIULUI Plecare» sea e probabilă pe la fine» lune!. — Săptâmâna ateasta va apărea în Monitor decretul de convocare a Sino­dului la 15 Octombrie. — Cetim în Voinţa naţională , ga Ad­ftm că M. S. R gele va in­specta pe la 25 ale curentei trupele concentrate pentru manevre la Slo­bozie. De aci M. S. se va reintoarce și 19­28 se va duce la Buzău­, unde va aista la manevrele de cavalerii. Acolo suveranul, care va fi însoțit de D. general Al. Angheleanu, mi­nistrul de resbel, va sta două (file — Principele D. Gr. Ghica, pre­ședintele Senatului, care a petrecut toți vara la vila sea de la Sinaia, s’a reîntors în capitală împreună cu tote familia D-sele. — Ieri D. I. C. Brătianu, preșe­­dintele consiliului, a plecat la Fiorica. — Cetim în Epoca : In numerul nostru de ieri s’a stre­curat din erore,­­ informat­ual, sei­­sea că D. general Catargiu a sosit în Bucuresci pentru a pregăti o în­trevedere între Regele Milan şi R°gelt Carol. D. general Catargiu a fost în Bucureşci pentru afaceri da familia şi s’a şi întors asară la moşia D Bélé din Moldova. — Ni se spune că s’au dat ordine severe pentru împlinirea dărilor Sta­tului Călăraşii cutreieră comunele şi satele, erecupând pe bieţii locuitori. Primaru­ au primit instrucţiuni pen­tru a da concursul spre împlinirea birului. Casierii din judeţe au ple­cat prin comune făc­ând serviciul in­spectorilor generali.­­ Un mare prânz diplomatic a fost ieri la palatul Peleş în avarea prinţului Durousoff, fost ministru al Rusiei la Bucureşci. — Ieri dimineţa, la 11 ore, un consiliu de miniştri sa întrunit sub preşedinţa D-lui I C. Brătianu. — Telegramele primite cătră soră sunt de o gravitate neobicinutâ. Piaţa se pare că a fost viu impresionată de aceste şciri, si Pgiul s’a urcat la 15.65 — tutore de la Sinaia, D. Dimitrie Ghica, preşedintele Senatului, a avut o lungă întrevedere cu D. I. C. Bră­tianu. — D. ministru de interne a adresat prefecților o circulară relativă la viitoarele alegeri comunale. — Ceremonia sfinţirii catedralei de la Curtea-de-Argeş s’a fixat pentru z­iua de 5 Octombrie. M. S Ragele va asista la acea solemnitate — Instrucţiunea afacerii de la R - Vâlcea s a terminat. D. procuror Di­­mitriu va fi însărcinat cu acusaţiunea. — D. Dr. Busch, ministrul Ger­maniei, Întorcendu se din Sinaia, şi a reluat postul său. —­­­ D. Hoorx, ministrul Belgiei, care era dus în concediu, a sosit în capitală cu trenul de Vârciorova. — Cetim în România liberă . Consiliul de instrucţiune a început a­ l’altà-séra, sub preşedinţa D lui Stur­dza, desbaterie asupra legii instruc­ţiunii. Şedinţa nu sa întrerupt da loc de la 8 ore până la 1 după mezul nopţii. S’a fi desbatut cinci articole din disposiţiunile generale. — Academia Română va începe in curând publicarea unor interes­ate do­cumente privitoare la istoria naţionala de la sfârşitul viacului XVIlI şi în­ceputul viacului nostru. — încercările pentru întheiarea unei convenţiuni comerciale cu Fran­cia «u reînceput. O întrevedere pre­gatitoare a şi avut loc între împuter­niciţii francesi, D de Coutouly, com­­tele de Diesbach, şi cel român», D-ni Fenkide, Aurelian, Grigore Ghika G. Cantacuzino şi D Protopopescu Guvernul frances fiin­ead concesiu­­nea de a părăsi clausa naţiunii cele mai favorisite şi de a admite articole reservate în favoarea României, este foarte probabil că convenţiunea atât de dorită de ambele părţi va putea în fine isbuti. — Numirea D Iul Iorgulescu, di­rectorul Monitorului Oficial, în locul de consilier la curtea de apel lăsat prin decesul D lui Dendrino, este sigură. Decretul ar fi la Sinaia pentru semnătură regală. — La al­aptele Congres al orien­­taliştilor se vor ţinea 67 de discur­suri ştiinţifice. D Paul H­untair­y , membru Academiei din Pesta, va vorbi despre formarea limbe! române ideile sale despre origina D06tră ne sunt bine cunoscute, pentru aceea nici nu ne mirăm când 4’ar*,le din Pesta ne spun că tcBa ce ’șl a ales Ilunfalvy este : „ Cum s’a putut forma limba rumână,0 In trecut observăm că nu de mu’t Hunfalvy a dovedit în Academia din Pesta că Radu Negru, reîntemeiato­rul Munteniei, a fost de origină ma­ghiar, cu numele Fekete Rudolf. — In Pesta pănă a­l’alta­ ieri au murit de cioleră 126 de persoane. Diarele din Pesta ne spun că acesti epidemiă înspăimîntătdre s’a ivit deja și prin părţile Cis-Laitaniei. — Cetim în Românul. Ni se spune că deschiderea Expo­­siţiunii din Craiova se va amâna pen­­tru luna Ma ia. — Diarele oficiose ungureşci ne spun că în conferenţa ce s’a ţinut la 27 i. c. între comtele Kalnoky, ministrul preşedinte Tisza şi şeful de secţiune Szügyél­y, s’a stabilit răs­punsul ce D. Tisza are să dea la interpelaţiunile în cerţiunea bulgară. Răspunsul se va da în şedinţa de astăzi a Camerei ungureşci. — Delegaţiunile austro-Ungare vor fi convocate, după cum spune Nemzet, pentru 1 Nouembrie. — Cetim în Telegraful: D. G. Tocilescu, inspectorul şcoa­lelor Statului, plecâ­t‘lele aceste în inspeiţiune dincolo Milcov. — Ieri a apărut de sub tipar Ma* nudul Istoriei Române de D. Gr. To­­cilescu. Acest manual este aprobat de ministerul de instrucţiune pentru şc0lele primare şi gimnasiale. Intăiul volum ieşit de sub top*r cuprindă perioada istorică pănă la secolul al XVI. — Ni se scrie din Odesa că socie­tatea Dobrovolni Biot a cumpărat de la societatea francesă de naviga­ţiune vaporul Paris (de 2.624 tone). Acest vapor este destinat pentru transpor­tarea armatei. El nu poate nuse trans­porta de o dată mai mult de 1 500 o omeni. Miniştrii Sta şi foile mau Mare. Visita D-lui Sturza în Pesta a fost viu discutată în foile ungureşci, cari s’au simţit migulite că D. Sturza, venind de la Berlin şi de la Viena, a aflat cu cale a se pune în înţele­gere şi cu oamenii de Stat unguri din­ Budapesta. Pesti Naplo a trimis chiar­ un colaborator al său la D. Sturza, care fiind primit de acesta, raporteza că D. StUrza și a exprimat deplina sea mulţumire asupra impresiunii plă­cute ce a primit-o în Budapesta. E drept, zice numitul ziar, că D. Tisza, de­oare­ce nu duce casă, a putut să prât­zescă cu ministrul român numai la hotel, dar acesta nu a duce nici o scădere cordialei întâni­l. D. Sturza, adaoge Pesti Napló, s’a mai întâlnit şi cu alţi corifei poliţiei de ai noştri şi de la toţi a aflat că în Ungaria se resimte o viuă părere de reu din causa răsboiului vamal cu România, şi cu toţi doresc ferbinte a sta în relaţiuni amicale cu ea. l-a plăcut mai departe D-lui S­urzi că politicii unguri sunt de convingere că Ungaria trebue să stârnescă pen­tru independenţa Statelor de la Du­nişce ochi ca acel­a unei gazele, îi« cari strălucia o flacără implacabilă. Era o femee de rasă nagră, metisată și berberă. . — Cine esc ? întrebă el. tx.— Inimica tea. — Pentru ce ? — Pentru că eșci un vînător de ameul și urmăresci pe acel din rasa mea, acel pe cari îl iubesc, «cel pe cari îl inspiră AlUb și le conduce brațul contra inimicilor adevăratei re­ligiuni. țJisese aceste cuvinte cu o voce răguşită, cu un accent febril şi cu un gest de ameninţare în care se conţinea t­ot A­ura mea. — Ce făceai aci ? — Te spionam. — Cu ce scop ? — Spre a te surprinde şi a te ucide. ÿi cu un gest rău de siest din sín un iatagan scurt, unul din acele cu­ţite cu ascuţişul îndouit, cu mâneru­l de fer călit, pe cari le fabrică Kabili)­­ în munţii lor şi cari se numesc Alissa. Apoi rădică braţul cu îndrast­ele şi lovi în pept. Arma aluneca pe unul din nasturi, doimanului lui Pierrefort. Of­e­rul apucă mâna Maurei şi’i smulse instrumentul fără brutalitate. Fer­eea se creitu perdută. Murmură câte­va cuvinte de rug­ă­ciune și așteptă. Dar locote­n­­tul aruncă flissa de­parte de el. Fer­eea îl privi mirată. — De ce nu n­e lovesci ? întrebă ea. — Pentru că eșci o fem­ei, și Fran­­cobîi nu omora femeiie. El dădu din umere. — A de de ! cjise ea , ce v’ați mar ginat de ai est« L Zaatsa și Bu-Saad» !­ — Se poate să fi făcut alții, dar eu n’o voi face. M*ura f'xl privirile marilor sei oeri negri asupra junelui. Expresiunea lor s îmb­ân(i­se A cum era în acea privire pe jumătat sălbatecă o nuanță de respect și o admirațiune. — Atunci îmi faci grația ? întrebă ea. — Da. Fem­eea rânji. — A ! * ! 4 ?e pai h țpleg. Sut.» tiieri', ^ai.e frumosu, și aștepți pre­țul clemenței mele ? — Te ÎDștii, eșci libfră, du voesc nimic de la tine. Du te ! Araba rămase înmărmurită. — Așa dar sunt și oameni onești în rasa tea ? 4'8e e* Pierrefort nu sa putu împedeca de a zimbi. — Vt­a fi bine că da, răspunse el. Acésta deruta evident tóté ideile nenorocitei. Mirarea cea mal profundă de ceti­se i*ț* el. Stătea mută și nemișcată. — A de, du-.e, reluă locotenentu cu o voce blândă, și să nu cauți a d* peste alții, câ u uu te ar trata poate in același mod. Fem­eea uu se mișcă. După un moment ea 41Be, apropi cu timiditate de astă data : — R­itm, am voit să te omor, și tu mi-ai tăcut grația. Erci un om buo Me lași liberă, iți mulțumesc. Da i voesc să sciU numele feu, spre a’ spune fraților noștri, pentru ca c«pu tea să le fie sacru. — E inutil, n’am a mă teme de nimic de la el, pentru că sunt stă pânul lor și vor tremura dinaintei mea. (Urmarea pt manej

Next