Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-24 / nr. 3182

ANUL XIV. Nr. —­8.183. IA BANI EXEMPLARUL. (G»l«t) si Br­il. 5 b*Di). VINERI, 21 OCTOMBRIE 1886. abonament pentru România P« un an ... 20 lei f 6 luni . . . io * lAeSî pag. IV premiul d­ent abonații« pentru străinătate Pe un an ... 34 leî » 6 luni ... 17 * Abonamentel se (ac in Gala(i la Ad­ministra­țiunea ziaru­­lu ,in disticte la biu­ro­mie postale. A NUN CI E linia petit agina IV : 40 bani , IIII_ 80 , N S E RTIUNI r ji RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : a lei Repeţirile se fac cu rabat insemnat. Scrisori ud­ranca e se reiusă. — Artico­­lele nepublicate nu se inapoesc. Redacţiunea : 22 str. Mare. APARE IN TQATE PIL£LE de lucru. Administraţiunea : 22, str. ilare. Xeleg-xaaad­e Serviciul part. al »Vocii Cevurluiuluî* AGENŢIA HAVAS. BERLIN, 3 Nouembrie. — Uazet de Voss spune că Ruşi« uu’şl di măcar osteneala spre a găsi pretexte pentru s interveni. ţi Ea zi on al Zeitung găseşte straniu ca nici-un agent a marilor puteri a? nu fi sciut a raporta ori­ce ar fi în­­ privinţa pretinselor violenţe exercitate de Bulgari contra supuşilor ruşi. NEW YORK, 3 Nouembrie. — D. I K­vitt, demo­rat, a fost ales primar al oraşului New York. RANGUN, 3 Nouembrie.— Insur­genții birmani au masacrat un comisar angles și escorta­rea compusă din 20­0 de oameui. A te vedea ultime seri telegrafice pag. III CALAJ1, 23 Octombrie 1886 Am analizat în ultimele două nu­mere principalele disposițiuni a nouei legi electorale comunale.­­Cu toate a­­ceste credem util a insista astăzi a­­supra unora din ele cari presintă inovaţiuni cu totul radicale. Aceste disposiţiuni privesc formarea biuroului şi modul de votare. Până acum se ştie că biuroul pro-­­ visoriu electoral era tras la sorţi de primar, care deschidea colegiul, iar biuroul definitiv se alegea de colegiul electoral. A.cum nu mai e tot ast­fel. Biuroul electoral va fi presidat de un judecător al tribunalului tras la sorţi cu trei­­ÿüe înaintea alegerii, şi de două se­cretari şi două scrutători traşi la sorţi de preşedinte dintre alegătorii presenţi la deschiderea colegiului. Cu alte cu­vinte biuroul electoral n’are a se mai alege ca pănă acum. Durata alegerii nu va mai fi de doue tjile ca pănă acum. Totul de astă dată va trebui să se termine într’o singură (1) Dacă la 5 ore sera nu va mai fi nici-un alegător de vo­tat, scrutinul se va putea închide , în cas contrar el va trebui să stea des­­chis pănă vor vota toţi alegetorii. In ori­ce cas nu se va putea prelungi votarea peste ora trece sera. In oraşul nostru colegiele electorale fiind numeroae, şi ne­fiind de cât o singură secţiune de votare, s’ar putea întâmpla ca nu toţi alegetorii să poatfe vota dacă nu s’ar da mai multe ca­mere ş­i paravane de votare, şi dacă alegătorii nu s’ar grăbi să vie la timp la vot. Le atragem dlar aten­ţiunea spre a fi presenţi la timp, ca să poata para la ori ce întâmplare. Modul de votare este asemene schim­­bat cu totul. Pănă acum fie­care ale­getor îşi scria buletinul seu şi înscria dIn el pe cine voia. Nu va mai fi aşa de astă dată. Acum fie­care grup sau ori­ce alegetor are dreptul de a pre­senta o listă de candidaţi conţinead numărul de consilieri ce trebue să alegă colegiul Acea listă trebue să se presinte preşedintelui biuroului e­­lectoral la deschiderea colegiului, ti­părită în atâte exemplare câţi alege­­tori are colegiul. Numai cu listele presentate biurou­­lui se pare voit. Ori­ce listă străină, fie tipărită, fie scrisă, este nulă. Biu­roul dă fie­carui algetor câte o lista din cele presentate şi un plic. Alege­torul trece cu ele în sala secretă de votare şi pune in plic una din lis­tele ce i se dau de biuroft, îl lipeşce şi’l aduce preşedintelui care’l depune , ast-fel în urnă. Alegetorului nu’i este permis nici a şterge nici a adăogi vr’un nume în lista ce va pune în plic, sub pedepsă de nulitate. Va tre­bui să introducă în plic una din lis­tele ce î se va da de biurou nemo­­dificata de loc. Asupra acestei disposiţiuni a nouei legi electorale comunale ne permitem a atrage deosebita atenţiune a alegă­­torilor. Se vor găsi glumeţi sau ex centric­ cari să presinte multe liste­ fantastice. E necesar însă ca alegă­­torii s­ă nu voteze de­cât lista serioasă a partidului lor, câci numai aşa se va evita împărţirea voturilor, şi prin urmare o nouă străgănire de votare la balotagia de oare­ce legea cere ca la prima votare candidatul să întru­­nască majoritatea absolută, adecă ju­mătate plus unul din numărul vo­tanţilor, ceea ce ar fi greu dacă s’ar împărţi voturile. Numai votând com­pact s’ar putea ajunge la un resul­tat la prima votare. 1 reale de la Prut; 19 lotce cu peşce proaspet şi sărat din Dobrogia. Au plecat : 1 vapor cu cereale ; 1 corabia cu cherestea pentru Tulcea; 1 vapor pentru Constantinopole. Oxorxica«­locstist — D. Teriachiu, ministrul terei la Atena, a sosit aseara în orașul nostru. — Aseara, pe la ora 7, s a găsit în strada Mihail-Bravul, pe locul viran a­l lui Dr. Tacheanu, un copil de six femenin în etate ca de 8 le. — Iată mișcarea portului nostru pe (jiu* de 22 Octombrie : Au sosit : vaporul danubian Frie­drich de la Tulcea-ism-ul ; 2 corăbii și 5 şlepuri deşerte; 7 şlepuri cu ce­ OXOXxiCâ, Xj^tQXlÓX£& — Cetim îu LIndépendance rou­maine: D. ministru de resbel a comsnd.it tu Anglia două maşini mari pentru fabricarea cartuşelor. Aceste maşini vor putea fabrica fie care câte o su­t de mii cartuşe pe di. — Delegaţii pentru negociarea con­­venţiunii comerciale româno ruse s au întrunit a­l’altă­ieri şi ieri. S’au ocu­pat cu forma generală ce se va da tratatului şi cu diverse cestiuui de navigaţiune şi de transporturi pe căile ferate. — Cetim în Epoca : Gazetele guvernamentale vroind cu ori­ce preţ să facă pe lume să credă că sunt desbinări în rândurile opo­­siţiunii, se agaţă de astă dată de fap­tul că manifestut partidului liberal­­conservator nu e iscălit şi de D. D. Brătianu. Iscusiţii noştri contraţi ar fi trebuit mai întâi să ştie că D. D. Brătianu nu e membru în partidul liberal-conservator. Fiind înse că doresc atât de mult să vedà şi iscălitura D-lui Dumitru Brătianu, fratele mai mare al preşe­dintelui consiliului, fost preşedinte al Camerei şi fost prm-ministru, le făgâduim că nu vor avea sa aştepte mult şi vor vedea pe toţi şefii opo­­s­­iunii-unde iscălind manifestul coa­­liţiunii. „ Felicia .VOCII COVURLUIULUI“ 10 Om FATAL MARTIRI­UL UNEI MAME PARTEA I­Crima locotenentului. VI (Urmare). Ta­tăl și fiul Și adaose tare : I — Nu’ți voi face imputări, Nu’ț' cer de cât un lucru : de a me a­­juta na uit trecutul... Pentru acest? Lat de cât, să voesci... «aci viitorul este în mânele D-tele... Gândesce-te că nobleță obligă... nu mai uita c* poți pănă la D-tea și că trebue să’l transmiţi tot ast­fel copiilor D téle pe cari D­irea­ţii va trimite mai târ­­­fiu, şi asupra cărora vei veghia aşa cum veghiez tu asupra D-téie... Nu’ți cer nici o promisiune, câci vor vorbi faptele... Şi acum, copilul meu, eşti iertat... totul este sfârşit... Du-te de te îmbracă pentru balul marchisei de Salbert... — Tată, îngână Goutran rădicând capul, nu comptam să vă însoțesc la acel bal... — Aveai alte proiecte ? — Da. — Cam­ ? — O ! pot să le mărturisesc... Sunt invitat la un prânz de juni ofițeri de marină ce pleca mâne pentru expe­­dițiunea din Algeria... — Acest prânz va avea loc la Tou­lon ? — Da, tată. — Ei bine, acei juni ofițeri de ma­rină vor prânzi fără D tea... — Vezjt că... — Ce ?... — Am promis. . — Vei lipsi de la promisiunea D-tele... iată totul... Promisiuni de a­cest gen nu angajeza... — Nu mă tratezi ca pe un copil, tată ?.. . — Gontran, ia seama ! Nu acesta aveam dreptul de a aștepta de la D­­ea în urma întrevorbirii noastre de adi­­nioare... — Bine, tată, ascult... Mă duc să mă îmbrac... Și junele ieși din bibliotecă. Ro­sițn sea dispăruse ; redevenise palid. Generalul se ocupă de toaleta mea. In momentul când o stârșia, aucji răsunând pe p­leaua curții poUovea unui cal, și în curând sgomotul unui gslop ce se îndepărtă rapide rasună pe drum. — Du-te da Intreaba care e causa acestui sgomot, zlSe cotatele servito­rului seu. Servitorul se întoarse după un mo­ment. — Ei bine ? — Ei bine, D-le comte, era D. Goa­­tre D care a plecat la Toulon .. — Ești sigur ? — Da, D-le comte. — Nu mai am­ trebuință de D-tea, du te... Servitorul ieși. D. de Presles, rămânend singur, cârja ca trăsnit pe un fotoliu, își as­cunse fața în amândouă mânere, și stătu în aceasta atitudine de desola­­țiune mută și profundă pănă în mo­mentul când am vetjut pe comtesă și pe Diana întrând în bibliotecă.

Next