Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)

1886-11-25 / nr. 3209

de un pericol iraineat; dar forţele Franciei sunt mai mari, şi în pătu­­rile populaţiunii francese nu se pot constata sentimente pacifice cari sa ne poata permite a trăi în voe.1t Se va z­ice că aceste sunt gogoriţe cu cari guvernul german caută a smul­ge tot­d­a­una voturile Reichstagului. Dar trebue să observăm că n’ar fi atât de mare insistenţa ministrului german de a se vota proiectul chiar îna­­inte de Crăciun, şi într’un timp când sarcinele Germaniei sunt destul de grele, dacă guvernul german n’ar ob­serva în aer simptome ameninţătore. VOUEA COVURLUIULUÎ Oxonicsi local-si — Vineri şi Sâmbătă s a tratat la Curtea de apel, secţiunea I, apelul D-lui avocat Leonida Sterea contra sentenţei tribunalului de Tulcea, prin care era condamnat pentru imputarea de calomni, contra D-lui Stătescu, prefectul de Tulcea. Curtea, cu totă frumoasa apărare a D-lui Sterea şi a mărturiilor aduse, a condamnat pe D. Sterea la 250 lei amendă Un foarte numeros public asista la desbateri. — Astăzfi Gălăţenii cunosc că Sâm­bătă 22 curent marele Congres al na­ţiunii române, compus din Cameră, Senat şi Sf. Sinod, a ales cu 190 vo­­turi la înalta demnitate de mitropo­lit primat pe P S.­S fostul episcop al DunăreVie-Jos Josif. fcO îndouită bucuriă şi mândriă este pentru noi Gălâţenii că din sinul şi din mij­locul nostru s« rădicat la cea mai înaltă traptă episcopal pe care atât l’am iubit cu toţii pentru înaltele sale virtuţi, pentru dulcuţa inimei sale şi simţimintele sale româneşti. De aceea la aurul acestei spiri Gil­­lăţenii fără deosebire de partide s’au grăbit cu toţi a exprima prin telegra­me bucuria sufletului lor o dată cu felicitările ce adresau noului primat. Joi 22 curent aflăm că se va face in capitală învestitura rimatului Josef, după care apoi va veni în Ga­laţi spre a’şi lua adio de la cetatea şi cetăţenii pe cari atâta i-a iubit şi­­ de cari ştim bine că se desparte cu­­ adeverat regret. Iată telegrama adresată de comer­­cianţii din urbea nostra noului mi­tropolit primat : ,Vestea rădicării lu­i Prea Sfin­ţiei Voastre la scaunul sfintei mitro­polii a umplut inimele noastre de bu­curie ; de acte», ca fii sufleteşci a iu­bitei noastre biserici ortodoxe, venim a ruga cerul să ve dăruescă ani mulţi şi fericiţi spre a conduce cu demni­tate şi isbândă autoritatea supremă a sfin’­ei noastre biserici.“ P. S. Sea a răspuns prin urmatoarea telegramă : „Cu mulţumire sufleteasca am primit felicitările ce’mi faceţi, pentru cari primiţi archiereştele mele bine-cuvîn­­tări. nlosef­ mitropolit -primat — Iată discursul pronunţat de noul mitropolit Primat îndată după alegerea mea de câtră Congres : Prea sânţi părinţi, D-lor senatori, D lor deputaţi , Adânc mişcat de marea onoare ce ’mi-aţi făcut prin voturile D­v. ale­­gându-mă la înalta demnitate de mi­tropolit Primat, vă mulţumesc cu re­­cunoscinţă din totă inima. (Aplause prelungite). In acest act solemn nu văd de­cât voinţa lui Dumnezeu, manifes­tată prin sufragiele D-v., căreia mă supun cu umilinţă. (Aplause prelun­gite). Recunosc, D-nii mei, că sarcina ce puneţi asupra mea este grea, forţele mele nesuficiente pentru a răspunde la legitima D-v. asceptare, vnse cu ajutorul lui D-(Jeu, cu sprijinul pa­triotic al D-va tre, D lor senatori şi domnilor deputaţi, şi cu sfătuiril inspirate de Sântul Duh ale Sântului Sinod, autoritatea supremă a Sântei noastre biserici, promit solemn înain­tea lui D-(Jsd şi a t­rei a nu avea altă ţintă în tot restul vieţei mele de­cât aceea de a lucra cu sârguinţi la desvoltarea simţimîntului religios şi la propăşirea şi susţinerea Sântei noastre biserici. (Aplause şi urări entu­­siaste. Voi­ sluji cu devotament şi credinţă ţerei şi Tronului, câci ţara, tronul şi biserica sunt nedespărţite. (Aplause frenetice şi îndelung repeţite). Promit încă D-nii mei, ca în toate actele mele publice a nu me inspira de­cât de simţimentele naţionale (Vil şi entustiste aplause) Troéscu M. S. Regele ! Triéscà Majestatea Sa Regina şi Augusta Dinastie ! Tráéscá România ! Tràéscà Corpurile legiuitoare şi gu­vernul M. S. Regelui ! — La demnitatea scaunului de epis­cop al Dunării­ de Jos sunt mai mulţi candidaţi. Se pare că mai mulţi sorţi va avea actualul vicar al mitropoliei de Bucureşci, P. S­­. arhimandritul Inocenţii­, care are şi cele mai multe titluri.­­ Diferite seouiote circulă în pri­vinţa constituirii noului consiliu co­munal, ca şi a D-lui prefect local. Unii susţin că vom avea în curând noue alegeri comunale, alţii că vom avea un nod prefect. Credem că încă sunt pripite aceste svonuri, dar nu e imposibil să avem schimbări, şi poate curând. — Cu trenul de a(Jî diminaţă s’a Întors în oraş D. prefect Lupu Kos­­taki, ce a fost la Bârlad pentru o serbare intimă de familiă. — Cu trenul accelerat de •­­}* di­­minaţă s’a d întors din Bucureşci D. Ressu, primar, şi D. C. Buşilă, se­nator. Cronica laa­terleire — Cetim în Epoca: Se vorbeşte că guvernul are inten­­ţiunea de a contracta un împrumut în aur destul de considerabil pentru a stabili etalonul de aur în sistemul monetar al ţârii­ Se m­ î­idice că tot în acest scop se va proceda la mări­rea capitalului social al Băncii Na­ţionale. Nu ştim pănă la ce punct a­­cesta scrie e întemeiată. — E probabil că, făcendu-se ale­gerea mitropolitului-primat, Camera, Senatul și Sinodul se vor întruni Mer­cur­­sad Joi pentru alegerea unui nod episcop în locul episcopului ales mitropolit. — In întrunirea intimă colectivistă ținută la D. C. F. Robescu s’a dis­cutat de a se obţine­ de la primul­­ministru permutarea mai multor pre­fecţi. — Suntem positiv informaţi că D. Ioan Câm­pineanu nu va rărpânea în mod definitiv în postul de primar. D-sea va ocupa postul de primar pănă ce Camera va vota o lege prin care nu va mai fi incompatibilitate între postul de profesor şi cel de primer. După acesta D. Câmpineau se va retrăge, şi D. C. F. Robescu îi va lua locul. — Sâmbătă s’a ţinut la palat un consiliu de miniştri, în care s’a dis­cutat proiectul de lege relativ la re­forma înveţămîntului, precum şi ces­­tiunea comisiunii pentru elaborarea proiectelor de lege. — Răspunsul Camerei la mesagiul tronului va fi gata Marţi. Ieri comisiunea de răspuns s’a în­trunit din nou la Cameră. — Liberalul, din Iaşi, reprodus de­­fiarele din capitală, afirmă că prinţul Vogoride şi-a pus candidatura la tro­nul Bulgariei, şi zice că D sea a şi plecat la Petersburg în acest scop. Adeverul este că, de­şi în cercu­rile politice străine s’a pronunţat nu­mele prinţului Vogoride ca candidat posibil la tronul bulgar, D-sea ÎDse nu a făcut nici un demers în sensul acesta şi încă mai puţin a plecat la Petersburg, căci în momentul de față se află la Bucureșci. — Sa confirmă stirea că negocie­­rile pentru încheiarea unui tratat de simplu adevĕrul. Cu acest preț nu vei fi neliniștit. Vizitiul promise tot. Monttoiert îl ordonă să ia primul tren după acel ce era să ducă pe comtesă. — Cât despre D. Max de Pierrefort, dacă va veni, Usă’l să cred* că pledi In străinătate. Părăsi pe Gaspard și se duse în lot* graba la gară. — /ina mă cunoajce, tsl (J*1*9 0l mergând ; m a ventut bine în timpul luptei de la hanul de la Juvisy; nu trebue să mă vadâ. Sosi la gară în momentul când era să plece trenul. Nu zări pe comtesă, care era deja instalată la un compartiment. Sări iute în un vagon de a doua clasă. Sosind la Psris, așteptă spre a se scoborî pănă ce D na de Mocris ieși din gară. Plecă răpide și el, și putu zări pe mulatresă închițând oblonul cupeului seu, care plecă la trapul cel mare. — Bun, se gândi Montadert, se în­­toarse acasă. Sunt sigur a o găsi. Se urcă într’o birjă și se duse în strada Grange-Batelière. XVI După prevederile lui Moutadert, Comtesă negra se dusese acasă. Ea locuiă în strada Friedlacd un mic otel de aparență misterioasă, a cărui fațadă era pe jumătate ascunsă de două arbori mari ca formali o adevă­rată întăritură de verdiță. — Elena, f­ae D-na de Mocris ser­­vitorii sale, îmi vei pregăti cuferele ; plecăm mâne dimineață cu trenul de 9 ore , Bruxela. Servitoarea, obicinuită de mult cu f­antasiile stăpânei sale, nu fu surprin­să de acest ordin ne­așteptat. Sa mulțumi a întreba dacă absența va fi lungă, spre a şti ce trebue să ia. — Plecăm pentru foarte mult timp, răspunse Ziua; grâr­ădesce tot ce vei putea în­cuiere; Justin va expedia vestul, Justin era servitorul de încredere a comtesei. Elena se înclină și întrebă dacă D-na voia să’și schimbe toaleta. — Nu pentru moment, am de ficut curse , dar prepară’mi pentru 9 ore asta seara costumul meu de bărbat. Scil, blusa și șapca. La 8 ore Z na se întorsese. Prânzise într’un restaurant de pe bulevard cu una din amicele sale, vicomtesa­­ Albens, a­­puca groomu­­lui Toby. Pe când cele două femei ieșind din restaurant, un om se apropie de ea, și luându-și șapca . — Trebue să chiem trăsura Doam­­nelor ? întrebă el. Comtesă tresări. Recunoscuse pe Mégot. — E inutil,­­zise ea cu voce tare. Apoi ÿiae răpide încet : — La 10 ore fii la Tremurătorea ! Mégot se duse, fără a observa pe Vilguerin care ’l pândia de diminață și aurise locul de întâlnire. Cale două amice se urcară într’o birjă. Zina reconduce pe D-na d'Albena in strada Bassano, apoi se întoarse a­­casă. — A venit cineva? întrebă ea pe Elena. — Niim-ne, D-nă. — D. marchu ? —

Next