Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)

1886-11-25 / nr. 3209

ANUL XIV. — Nr: 8,209. a bonament pentru România Pe un an ... 20 lei . 6 luni ... 16 * VeSb pag. IV premiul d­ent abonaţii er pentru străinătate Pe un an ... 34 lei . 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac in Galaţi la Ad­ministra­ţiunea Ziaru­lui, In districte la biu­­rurile postale. Redacţiunea: 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. A se vedea ti itise seri telegrafice pag. II. MARTI, 25 NOUEMBRIE 1886. _____ ____________________________... ■■■■■' MJJJMII.1- P —­ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , INSE­R­ŢIUNI și RECLAME Pagina III : 8obani La Cronică : 2 lei Repeţiile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico* lele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE zILELE DE LUCRU. IN­ Administrațiunea : 22, str. Mare. Xelegra,xrxe Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. BUCURESC1, 4 Decembrie.— As* târ Ji Corpurile legiuitoare s’au întru­nit împreună cu membrii Sântului Sinod spre a proceda la alegerea mi­­tropolitului primat. Adunarea a fost presidata de P. S. S. mitropolitul Moldovei, avead la dreapta pe preşedintele Senatului şi la stânga pe preşedintele Camerei Au luat parte la vot 259 membrii din care 13 membri al Sinodului, 91 senatori şi 152 deputaţi. Au întrunit : P. S. S Iosef, epis­copul Dunării de Jos, 190 voturi; P. S. S. Melhisedec, episcopul Ro­manului, 51 voturi; P. S. S. Iosef, mitropolitul Moldovei, 10 voturi ; au fost şi 7 buletine albe. Prin urmare a fost proclamat mi­tropolit primat P. S. S. episcopul Du­­uftril de jos Josef. PARIS, 4 Decembrie. — Generalul Pittic, secretarul general al presiden­­ţiei şi şef al casei militare a preşe­dintelui republicei, a murit. BRUXELA, 4 Decembrie.—Intr’o conrespondenţă adresată din St.« Pe­tersburg Le Nord se spune că Rusia nu voeşce Constantinopolea, cu care nu ştie ce ar face, dar voeşce numai închiderea efectivă a strîmto­rilor. Ea voeşce ca sultanul să se facă păzitorul stricătorilor şi să dea garanţii efective de inviolabilitatea lor. Rusia poate fi cel mai credincios aliat şi cel mai sigur sprijin al Tur­­ciei, căci nici-o altă combinaţiune nu i-ar oferi aceeaşi siguranţă. PARIS, 4 Decembrie.—D. de Frey­cinet a co­nf­irmat în şedinţa de as­tăzi demisiunea ministerului şi a ru­gat Camera să se amâne. Camera s’a amânat pe Luni. Grupurile din stânga cer cabine­tului să rămână la putere. D. de Freycinet refusă. BERLIN, 4 Decembrie.—Reichsta­gul continuând discuțiunea proiec­­tului de lege militar, D. Windhorst declară că centrul nu va da un vot definitiv de cât după ultima lectură. In ori-ce cas el va acorda ceea ce este absolut necesar. Oratorul vede in alianţa cu Aus­tria o garanţie durabilă a păcii eu­ropene. D. de Moltke, justificând proiectul, spune că o alianţă cu Francia, care ar fi în stare a garanta pacea Euro­pei, este cu neputinţă cât timp opi­­niunea publică de acolo va cere e­­nergic redarea celor 2 provincii, pe cari suntem ferm hotăriţi , nu le îna­poia nici-o­dată (Aplause). Alianţa ca Austria e preţinsă, dar o putere mare nu se poate bizui de­cât pe propriele sale forţe. Când e vorba de apărarea ţerii, cestiunea financiară trebue să cedeze pasul. Cererea guvernului a fost rădicată pentru a putea conserva o pace sus­­ţinută cu greutate. Respingerea pro­­iectului ar implica răspunderea mi­­seriilor ce ar putea aduce o invasiu­­ne străină. Unirea Germaniei ne a costat destul, să o păstram, şi să pro­băm că suntem uniţi asupra acestei cestiuni. Toata lumea ştie însă că voim să menţinem ceea ce avem, că sun­tem decişi la aceasta şi că voim să ne apărăm. BERLIN, 4 Decembrie.—Ministrul de resbel se declară gata a da co­­misiunii explicaţiuni amănunţite, dar foarte confidenţiale. Mărirea forţelor armatei arată că Germania e h­otă­­rîtă a nu se lăsa să fie întrecută de vecinii se. Aceasta mărire va împe­­deca nu numai de a face resbel Ger­maniei dar va mai avea ca efect să permită Germaniei a exercita o in­fluenţă mai mare pentru mănţinerea păcii. Dacă se recunosce bunele calităţi ale armatei germane, nu trebue să uităm că Francia asemene lucreazâ a’șî perfecționa armata. El respinge serviciul de 2 ani. Proiectul e trimis unei comisiuni speciale de 28 de membri. Luni se va da a doua cetire a pro­iectului de budget. BELGRAD, 4 Decembrie. — Unul din miniștri, D. Topalovici, a plecat la Atena, unde va representa pe re­gele Serbiei cu ocasiunea sărbătorilor ce vor avea loc acolo şi va remite prinţului moştenitor ordinul Vultu­rului alb. GALAJI, 24 Nouembrie 1886. Noutăţile ce ne­au sosit (ivers a­­ceste din străinătate sunt de natură a produce orecsre nelinişte. Mai întăi este scirea din Paris ce ne anunţă că cabinetul frances a demisionat în urma unui vot ostil­ a Camerei pen­tru suprimarea subprefereţilor. Noi nu credem că acest vot al Ca­­erei fran­­cese este dorinţa de a încerca o ino­­vaţiune atât de radicală în relegiul administraţiunii, pe cât trebue să fie considerat mai mult ca un vot de ne­încredere contra cabinetului actual, a cărui politică de condescendenţă faţă cu Germania produsese multe nemul­ţumiri. In adevăr lupta se angagease cu ocasiunea votării diferitelor credite coloniale, când cabinetul n’a trium­fat de cât numai cu puţine voturi, graţie intereselor mari naţionala ce erau în cestiune. îndată vnse ce lupta s’a pus asupra unei cestiuni ce in­teresa mai puţin sentimentul naţional, cabinetul a cadut în mnoritat­e. Acum se presintă alternativa sau a disolvării Camerei, ceea ce e puţin probabil, sui a venirii la putere a unui alt minister. Dar schimbarea mi­­nisteriului ar însemna și schimbarea politicei generale, și aceasta schimbare produce tocmai nelinigtea de care vorbiam mai sus. In legătură cu aceasta cri să putem pune șcirițe alarmante ce vin din Berlin» Un proiect s’a propus în Reichstagul german pentru sporirea efectivului armatei germane. Impera­­torul, în alocuţiunea adresată biurou­­lui Reichstagului, a spus că aceasta sporire e necesară din cauză că cele ce se petrec în Statele vecine inspiră Îngrijiri pentru tulburarea păcii, şi Germania nu trebue să fie, la un cas dat, pe un picior de inferioritate faţa cu cele l’alte State. Ceea ce dă mai multă gravitate a­­cestui fapt, sunt cuvintele ministrului de resbel german cu care a motivat proiectul. El a scis : „E notoriu că Germania în un timp ce se poate pre­vedea se va putea găsi angageată într’un resbel. In adever nu e vorba Feliola VOCII » CQVURLUIULUI* 98 COMTESA NEGRA PARTEA II. MESSAUDA XV. (Urmare). T0tă natura de sălbătaciă a Zinei isbucura in aceasta bravadă inutilă. Era așa de sigură de puterea ei asupra colosului, în cât își dădea bu­curia crudă de a’i împinge pănă la t­­reme. Montadert nu se putea împedeca de a admira pe strania și abomina­bila creatură. Ar fi cine-ce că e o domesti­­citaate care’și biciuesce lcrele. Max tot se târîa la picioarele ei, urlând, suspinând, implorând. — Aide, destul! ordonă Zina , scoa­la­te și înceteaza de a geme. Ar putea să te audă cine­va și să vină , des­tul scandal. Gigantul ascultă, supus ca un copil. Comtesa reluă : — Vei rămânea aci spre a supra­­veghia plecarea acelui păcătos de vi­­zitiu. Eu plec înapoi. Vino astă seara la 8 ore la mine, vom vorbi... și sper că vei fi mai cuminte. — Atunci mă vei primi... mă vei asculta ?... O ! vei renunța la proiec­tul tău... Ar fi prea crud... Te voi ruga atât de mult ! — Pe desera ! răspunse mulâtres, plecând. Rămânând singur, marchisul chie­­mă pe băiat. — O cameră ? întrebă Max. — Numărul 6 e pregătit pentru Domnul. — Bine, mă urc. Ușa camerei de mâncare se închise.1 Mondadort ieși din ascunctetarea mea. După cinci minute afla prin băiat adresa falsului Leon. Se duse la nenorocitul ce servise de instrument Zinel. Timpul zoria. Trebuia a împedeca pe Gaspard de a pleca și a’l decide să se întorcă la Paris, spre a avea la cas de nevoe mărturia mea. Raporterul avea puține momente înaintea lui spre a deschide ochii vi­zitiului și a’l arăta cu ce bandiți avea a face. Max putea veni dintr’un montent la altul ; pe lângă aceste Montadert nu voia să perda din vedere pe co­n­tesă. Trebuia să fie pedepsită înainte de a’șî fi putut pune în executare proiectul seu de plecare. Reporterul u să ar­e îndrasnealà.­­ — Vin din partea femeii D-tele, sirise el vizitiului încremenit. Și în sprijinul afirmațiunii sale a­­rătă l­a Gaspard scrisoarea ce scrisese cu câte­va zile mai înainte. — Eşti victima unor bandiți abo­minabili, continuă el, cari au făcut din D tea complicele Ură scire a unei crime. Dacă n ași fi sosit la timp spre a te scoate din ghiarele lor, erai în pericol de a te duce să’ți sfârşeşci cjilele la temniță. Și povesti lui Gaspard înspăimîntați toata h­ama la a cărei răspundere par­ticipa și el. Nenorocitul, îngrozit, nu putu de­cât i să îngâne niște protestațiuni inutile. — Ceea ce trebue să faci acum, e de a, te întoarce acasă și a aștepta în lini­etce să se invoce mărturia D-tele. Da­că justiția te va chiema, vei spune

Next