Vocea Covurluiului, decembrie 1886 (Anul 14, nr. 3215-3236)

1886-12-02 / nr. 3215

VOCEA COVURLUIULUI Mercuri va avea loc beneficiul pri­madonei Adelina Porpora cu opera Roy BUs. vnţa naţionala ar putea desluşi mai bine lucrurile : Iată ce ne scrie D. Radu : kIn unul din numerele trecute ale­­Jiarului D vostre »ţi reprodus din E­poca o inforroaţiune trimisă din Ga­­l»ţ‘, după o*ra „redacţiune* cjiarului Vo nţa naţională ar fi declarat D-luî prior-ministru I. C. Brâtianu că ed aşi ii autorul articolului Fi imăria de Galaţii „îmi permit a susţinea că redaţi­une» numitului 4’'81 n a putut face »( cato decDr* t'una, pe simplul cu­vînt fiind că eu nu numai nu sunt autorul acelui articol, dar nici n­im sc­ut de existenţa lui înainte de a apărea în ?iar-' Ăl. Had«. — D. prefect Lupu Costschi s’a întors a­ ţi dioairâţă în oraş. — A(J‘ diminaţă * il plecat cu tre­nul de Roman D. Burad», membru, şi D. P. Ionescu, procuror la curte. — Atji s’h deschis sesiunea curţii cu juraţi. Preşedinte e D. membru » curţii luraşcu. Sunt numai două pro­cese. — Tot as­t s’a început şi operaţiu­nile re rutarii la primăriă. — Circul Th­u­doli continuă cu succes representaţiunile sale. Mal în ie o*re sera circul este atât de inun­dat de lupae, în­cât mulţi se întorc acasă, ne mai găsind locuri. Dar nici nu putea fi altointrele, deci\-eecir cui poseda un aşa mare num­ăr de cal ad­mirabil dresaţi şi atâţi artişti distn­n\ ce d-reciez* publicul prin va­rietate* neîncetată a produuţiunilor lor ♦ x'.raordinare. Astă seara e beneficiul îndrăzneț?» CăUrtte par force Medea S.noii, *iâi de iubita publicului. Ajunge a spune atâta spre a fi siguri ca sau va geme — Trupa d-opera italiană dă mâne opera Nubucodonosor, mustea de m* tstrul V­idi. Cronică, Intexlorat — Cetim în Epoca : Ot­iniunea emisă de D. N. Ionescu în d­ecursul său că trebue să se di­­solve Camerele este împărtăşită de mulţi alţii. O campan­ă seriosă va începe peste câte­va­­fle în acest scop chiar în sinul Parlamentului. — Sâmbătă s’a întrunit la minis­terul cultelor şi instrucţiunii publice comitetul delegaţilor pentru proiec­­tul de le­go relativ la re forma inve­­ţâmintului. Discuțiunea terminându se, projectul a fost trimis la tipar. — M. S. Regele a semnat un da­cret pentru înființarea unui rsquaert de gen­i. — D. general Bereniei a fost nu­mit prin decret inspector ge­ntral al geniului. — Diferiții oratori ai oposiţiun­i cari au vorbit în răspunsul la mesa­­giul tronului a a atins abia în trecut afacerile de la Botoşani. Causa este că aceasta cestiune va face obiectul unui d­ecurs special des­tinat evenimentelor de la Botoşani. Un Botoşăran, probabil D. Etroi-1, care a­test faţa la cele petrecute 1* 2 Nouetubrie, va vorbi pe larg des­­pre atesta ctsaune ia unul din^oari­­gf­­­ie ntdiscuute mea a răspunsu­lui ia mcdrgiU — Raportul D-lui Vizanti asupra legii instrucţiunii va fi împărțit Co­rner'1 peste vre­o zece 4^e* — Majoritatea membrilor baroului din Bucureşti au felicitat pe D. M Poenaru-Bordea, preşedintele came­rei de acustţiune, pentru atitudinea demnă ce a avut în afacerea Stoics- Alexandre­scu. — Amheta ce se fa­ce în privinţa expresiunii de la Cotroceni a de­sco­perit că mai lipseşte un soldat de­­ pirotechină. Nu se ştie înse dacă a­­cest soldat este desertor sau a rămas victima teribilei catastrofe — M S Regele a primit Sâmbătă pe D. Dr. Busch, ministrul Germa­niei. — Consiliul sanitar a decis să tri­mită un medic în Bulgaria pentru a observa mersul chelerei. —­ AfUra că, contrar declara­­ţiu­nii făcută Vineri în Cameră, primul mi­nistru nu » fost, câcusl de puţin b­­­d s p u­s. D-sea a plecat chiar Sâmbătă 1* Florie». L­asa de la Cimeră îa timpul dis­cuţiunil răspunsului Ia mes?g ți se explică pnn neplăcerea ce resimţi» d’a fi obligat să asculte crudele ade­­veruri ce prevedea că vor avea a ’i spune oratorii oposiţiunii. —­ In urma incidentului de la ca­mera de punere sub atus­ţiune, se vorbeşte de demisiunea D-luî Poe­­naru Bordea. — Mai mulţi deputaţi colectivişti ne confirmă informaţiunea că guver­nul a renunţat la ideea d’a presenta din Don Camerelor ( o avenţiunea con­sulară cu Germania. — Cetim în Lupta: Se­c,ce cii, în urma opiniunii pre­şedintelui, care este cel mai intim a­­mic »! D-lu! Stătescu, ministru, şi în legătură de rudenia cu un deputat guvernamental, fraţii Oroveni sunt la s’gur achitaţi de jurîţ'. — Dosarul afacerii atentatului con­tra primului ministru a fost trimis D-lui PopulescU, procuror general, pentru a forma actul hi­­l de acusa­­ţiune în ai­esta afacere. Se cre­de că pănă M^rţi acest act va fi gata şi se va putea lua intero­gatorul tuturor preveniţilor de câtră D. j ^rim-preşedinte al tribunalului Ilfov . Se vorbeşce în unele cerc­uri că P. S. S mitropolitul Moldovei este decis de a imita pe cel doul episcop! I # # r r | din Vâlcea şi Huşi şi a ’şi da demi­siunea motivată. Aflăm că chiar se fac interveniri pe lângă dinsul a nu ’şi da demisiu­nea, putând ca din arâstă demisiune să se descopere lucruri nu tocma frumoase pintru guv­rn şi în special pentru D. Sturz». — Vineri sera a fost o nouă înl trunire a deputtţiîor oposiţiunii la D Marghiloman. Ss şcie că în prima întrunire s desemnaseră »nume dsputr­ţii cari va lua cuvîntul U discuţiunea general ia Adresei precucu şi la acea pe para grafe. Acum că colectiviştii *U închi discuţiunea generală, ne lăsând ^ vorbeasca de cât trei membri *1 opo­siţiunii din cel ce en a înscrişi, î întrucireă de Vineri sera s’a hotar cine să ia cuvîntul la discuţiunea p paragrafe precum şi mijlócile de îr trebuinţat pentru a obţinea o disct­ţiune mal liberă. — Ia cercurile guvernamentale * interpretez* mult decisiune« dată d­eAm­ra ds acus*ţiuu8 şi op n uu9» pr^­şedintelu! ca ţfrsţii Oroveni să fi libera­ţi. — Eate probabil că negocierile « Aus'ro-Ucghri» se vor începe joi viitoare la Pesta. Guvernul nostru va numi noi delegaţi afară de D. Aurelian. — D. Coutouly, ministrul Francii a avut Vineri o lungi între videi cu D Funk’de, ministru de ixtern în privinţa convenţiunii comercia­le este a se încheia cu acest Stat. Aflăm că negocierile cu Franc merg forte bine şi se speră a se junge la o Înțelegere. — Se crede că procesul frațile Oroveni nu va pute­a fi judecat­ă curtea cu jurați de cât în a doua s­­iune din Decembrie. buia cel puţ n să par convertit .. Era unicul mijloc di * ml recapeta liber­tatea. Jucat cUr cu o pacienți infa­tigabilă comedia conversiunil... A asta comedia, jucata cu o superioritate in­contestabilă, produse efectul. La vro patru luni după intrarea mea in casa de educațiune, veniră sa mă prevină că tatăl meu venise sa me vedă. Acestami păru de bun augur. Tatal meu mă aștepta în vor­bitor. Imi intiase mâna, îmi vorbi cu oare-oare buna­ voinţa, îmi arata satiti­­facţiune de informaţiunile favorabile cei dădea directorul, şi’m­i împărtăşi o noutate ce’mi causa nu mai puţină mirare de cât intaţiune. Şeii ce circumstanţe aşteptase la­ fel mta spre a u.6 încher? Nu. Ei bine, alegea momentul când mă despoia de o enormă parte din averea pe care trebuia să commit z„. in Ine momentul când mama mea era sh’j dea un al trails moștenitor, Iul tată » unei fete di 19 ani și a unul fiu de 17. — Cum ! strig* George cu o mi­rare b sne de îi­țeles, D-na comtes* de Pr» sics ? — D cjeul meu, da, răspunse Gon­­k­ar. Acum tâte va luni așteptam 50 u i­ livre vtnit.. acum nu mai am de cât 34 sa:u 35!.. Cât e da vesel! — D­e a f,e bine-covântftt ! se gândi George, averea Diarei scade . Cine știe dacă această nefericită nenorocire nu va apropis-o de mine?.. — Md sibl a părea vesel de ai esli , creso re de iamnbă ! continuă Goc­­traa... vorbii in termeni eiocuetţi de id­eirabitele mele dispozițiuni şi s­o­licită­ reîntorcerea a­casă. In zădar Tatăl meu fu inflex'bil. Îmi răspun­se că credea îo s’ocertatea laudabi­­­lelor mele hotărîri, dar că trebuia si lase să se consolideze în spiritul şi inima mea r^dăcinele arborelui bine iul și să nu txpună la noue pericole virtuţile mele n&scoad *. In scurt con­­clusiunea fu că mă lasă tot în or­sa de educaţiune. Păstr&i tăcerea cu modestiă și pă­ru! rfsemnat ca un mei... dar în mine strigăi : — O! nu, tată, nu m6 vei ţinea la cuşcA c­ât îţi închipueş'îi ! . Placul ia I la iute corn', ia­­t. Era de o simplicitate absolută. A escalada zidurile? Nu era de gândit. A con rupe pe portar ? R seam de a fi de­nunț­­. Făcui mai bine. Mă plânsei într’o zi de dureri surde în tot corpul. Doctorul veni. L'sne ’1 convinsei că suferințele mele proveniau din lipsă di exerciț­ii Îmi ordonă preumblări lung». Directorul me luă într’o trăsur și me duse la pădurea de Bo­logui Ateata urmă câte­va 41^- Pandia ocasiunea de » ’mi recuceri libert tea.. In ziua a patra profitai de încurcătură de tr&sur', sării jos și n nfundăl în un desiș. Me aruncăl î tr'o trăsură góal A, me întorsel la P r s, lufi UQ bilet de diligenți pe tru Marsilia... a­l’altâ ieri sosii M.rs.iu, ieil sera la castelul de Pre i«H, si \ola me ia D tea »41 diamet Acum, scumpul meu George, sc lete aventurele m­ele de la încep pănă 1« stârș ! Am 4'^ Gontrau tăcu, și spre »’şl făcc gâtul ostenit de o nar»ț une lung iogbiţi unul după altul trei si a pat pahare de vie de Champigne. George, \ r care presinta copilul u­­semen impr*juran îi pune» în mare încurcătură, ffg.dui junelui

Next