Vocea Covurluiului, decembrie 1886 (Anul 14, nr. 3215-3236)
1886-12-02 / nr. 3215
VOCEA COVURLUIULUI Mercuri va avea loc beneficiul primadonei Adelina Porpora cu opera Roy BUs. vnţa naţionala ar putea desluşi mai bine lucrurile : Iată ce ne scrie D. Radu : kIn unul din numerele trecute aleJiarului D vostre »ţi reprodus din Epoca o inforroaţiune trimisă din Gal»ţ‘, după o*ra „redacţiune* cjiarului Vo nţa naţională ar fi declarat D-luî prior-ministru I. C. Brâtianu că ed aşi ii autorul articolului Fi imăria de Galaţii „îmi permit a susţinea că redaţiune» numitului 4’'81 n a putut face »( cato decDr* t'una, pe simplul cuvînt fiind că eu nu numai nu sunt autorul acelui articol, dar nici nim scut de existenţa lui înainte de a apărea în ?iar-' Ăl. Had«. — D. prefect Lupu Costschi s’a întors a ţi dioairâţă în oraş. — A(J‘ diminaţă * il plecat cu trenul de Roman D. Burad», membru, şi D. P. Ionescu, procuror la curte. — Atji s’h deschis sesiunea curţii cu juraţi. Preşedinte e D. membru » curţii luraşcu. Sunt numai două procese. — Tot ast s’a început şi operaţiunile re rutarii la primăriă. — Circul Thudoli continuă cu succes representaţiunile sale. Mal în ie o*re sera circul este atât de inundat de lupae, încât mulţi se întorc acasă, ne mai găsind locuri. Dar nici nu putea fi altointrele, deci\-eecir cui poseda un aşa mare număr de cal admirabil dresaţi şi atâţi artişti distnn\ ce d-reciez* publicul prin varietate* neîncetată a produuţiunilor lor ♦ x'.raordinare. Astă seara e beneficiul îndrăzneț?» CăUrtte par force Medea S.noii, *iâi de iubita publicului. Ajunge a spune atâta spre a fi siguri ca sau va geme — Trupa d-opera italiană dă mâne opera Nubucodonosor, mustea de m* tstrul Vidi. Cronică, Intexlorat — Cetim în Epoca : Otiniunea emisă de D. N. Ionescu în decursul său că trebue să se disolve Camerele este împărtăşită de mulţi alţii. O campană seriosă va începe peste câtevafle în acest scop chiar în sinul Parlamentului. — Sâmbătă s’a întrunit la ministerul cultelor şi instrucţiunii publice comitetul delegaţilor pentru proiectul de lego relativ la re forma inveţâmintului. Discuțiunea terminându se, projectul a fost trimis la tipar. — M. S. Regele a semnat un dacret pentru înființarea unui rsquaert de geni. — D. general Bereniei a fost numit prin decret inspector gentral al geniului. — Diferiții oratori ai oposiţiuni cari au vorbit în răspunsul la mesagiul tronului a a atins abia în trecut afacerile de la Botoşani. Causa este că aceasta cestiune va face obiectul unui decurs special destinat evenimentelor de la Botoşani. Un Botoşăran, probabil D. Etroi-1, care atest faţa la cele petrecute 1* 2 Nouetubrie, va vorbi pe larg despre atesta ctsaune ia unul din^oarigfie ntdiscuute mea a răspunsului ia mcdrgiU — Raportul D-lui Vizanti asupra legii instrucţiunii va fi împărțit Corner'1 peste vreo zece 4^e* — Majoritatea membrilor baroului din Bucureşti au felicitat pe D. M Poenaru-Bordea, preşedintele camerei de acustţiune, pentru atitudinea demnă ce a avut în afacerea Stoics- Alexandrescu. — Amheta ce se face în privinţa expresiunii de la Cotroceni a descoperit că mai lipseşte un soldat de pirotechină. Nu se ştie înse dacă acest soldat este desertor sau a rămas victima teribilei catastrofe — M S Regele a primit Sâmbătă pe D. Dr. Busch, ministrul Germaniei. — Consiliul sanitar a decis să trimită un medic în Bulgaria pentru a observa mersul chelerei. — AfUra că, contrar declaraţiunii făcută Vineri în Cameră, primul ministru nu » fost, câcusl de puţin bd s p us. D-sea a plecat chiar Sâmbătă 1* Florie». Lasa de la Cimeră îa timpul discuţiunil răspunsului Ia mes?g ți se explică pnn neplăcerea ce resimţi» d’a fi obligat să asculte crudele adeveruri ce prevedea că vor avea a ’i spune oratorii oposiţiunii. — In urma incidentului de la camera de punere sub atusţiune, se vorbeşte de demisiunea D-luî Poenaru Bordea. — Mai mulţi deputaţi colectivişti ne confirmă informaţiunea că guvernul a renunţat la ideea d’a presenta din Don Camerelor ( o avenţiunea consulară cu Germania. — Cetim în Lupta: Sec,ce cii, în urma opiniunii preşedintelui, care este cel mai intim amic »! D-lu! Stătescu, ministru, şi în legătură de rudenia cu un deputat guvernamental, fraţii Oroveni sunt la s’gur achitaţi de jurîţ'. — Dosarul afacerii atentatului contra primului ministru a fost trimis D-lui PopulescU, procuror general, pentru a forma actul hil de acusaţiune în aiesta afacere. Se crede că pănă M^rţi acest act va fi gata şi se va putea lua interogatorul tuturor preveniţilor de câtră D. j ^rim-preşedinte al tribunalului Ilfov . Se vorbeşce în unele cercuri că P. S. S mitropolitul Moldovei este decis de a imita pe cel doul episcop! I # # r r | din Vâlcea şi Huşi şi a ’şi da demisiunea motivată. Aflăm că chiar se fac interveniri pe lângă dinsul a nu ’şi da demisiunea, putând ca din arâstă demisiune să se descopere lucruri nu tocma frumoase pintru guvrn şi în special pentru D. Sturz». — Vineri sera a fost o nouă înl trunire a deputtţiîor oposiţiunii la D Marghiloman. Ss şcie că în prima întrunire s desemnaseră »nume dsputrţii cari va lua cuvîntul U discuţiunea general ia Adresei precucu şi la acea pe para grafe. Acum că colectiviştii *U închi discuţiunea generală, ne lăsând ^ vorbeasca de cât trei membri *1 oposiţiunii din cel ce en a înscrişi, î întrucireă de Vineri sera s’a hotar cine să ia cuvîntul la discuţiunea p paragrafe precum şi mijlócile de îr trebuinţat pentru a obţinea o disctţiune mal liberă. — Ia cercurile guvernamentale * interpretez* mult decisiune« dată deAmra ds acus*ţiuu8 şi op n uu9» pr^şedintelu! ca ţfrsţii Oroveni să fi liberaţi. — Eate probabil că negocierile « Aus'ro-Ucghri» se vor începe joi viitoare la Pesta. Guvernul nostru va numi noi delegaţi afară de D. Aurelian. — D. Coutouly, ministrul Francii a avut Vineri o lungi între videi cu D Funk’de, ministru de ixtern în privinţa convenţiunii comerciale este a se încheia cu acest Stat. Aflăm că negocierile cu Franc merg forte bine şi se speră a se junge la o Înțelegere. — Se crede că procesul frațile Oroveni nu va putea fi judecată curtea cu jurați de cât în a doua siune din Decembrie. buia cel puţ n să par convertit .. Era unicul mijloc di * ml recapeta libertatea. Jucat cUr cu o pacienți infatigabilă comedia conversiunil... A asta comedia, jucata cu o superioritate incontestabilă, produse efectul. La vro patru luni după intrarea mea in casa de educațiune, veniră sa mă prevină că tatăl meu venise sa me vedă. Acestami păru de bun augur. Tatal meu mă aștepta în vorbitor. Imi intiase mâna, îmi vorbi cu oare-oare buna voinţa, îmi arata satitifacţiune de informaţiunile favorabile cei dădea directorul, şi’mi împărtăşi o noutate ce’mi causa nu mai puţină mirare de cât intaţiune. Şeii ce circumstanţe aşteptase la fel mta spre a u.6 încher? Nu. Ei bine, alegea momentul când mă despoia de o enormă parte din averea pe care trebuia să commit z„. in Ine momentul când mama mea era sh’j dea un al trails moștenitor, Iul tată » unei fete di 19 ani și a unul fiu de 17. — Cum ! strig* George cu o mirare b sne de îițeles, D-na comtes* de Pr» sics ? — D cjeul meu, da, răspunse Gonkar. Acum tâte va luni așteptam 50 u i livre vtnit.. acum nu mai am de cât 34 sa:u 35!.. Cât e da vesel! — De a f,e bine-covântftt ! se gândi George, averea Diarei scade . Cine știe dacă această nefericită nenorocire nu va apropis-o de mine?.. — Md sibl a părea vesel de ai esli , creso re de iamnbă ! continuă Goctraa... vorbii in termeni eiocuetţi de ideirabitele mele dispozițiuni şi solicită reîntorcerea acasă. In zădar Tatăl meu fu inflex'bil. Îmi răspunse că credea îo s’ocertatea laudabilelor mele hotărîri, dar că trebuia si lase să se consolideze în spiritul şi inima mea r^dăcinele arborelui bine iul și să nu txpună la noue pericole virtuţile mele n&scoad *. In scurt conclusiunea fu că mă lasă tot în orsa de educaţiune. Păstr&i tăcerea cu modestiă și păru! rfsemnat ca un mei... dar în mine strigăi : — O! nu, tată, nu m6 vei ţinea la cuşcA cât îţi închipueş'îi ! . Placul ia I la iute corn', iat. Era de o simplicitate absolută. A escalada zidurile? Nu era de gândit. A con rupe pe portar ? R seam de a fi denunț. Făcui mai bine. Mă plânsei într’o zi de dureri surde în tot corpul. Doctorul veni. L'sne ’1 convinsei că suferințele mele proveniau din lipsă di exerciții Îmi ordonă preumblări lung». Directorul me luă într’o trăsur și me duse la pădurea de Bologui Ateata urmă câteva 41^- Pandia ocasiunea de » ’mi recuceri libert tea.. In ziua a patra profitai de încurcătură de tr&sur', sării jos și n nfundăl în un desiș. Me aruncăl î tr'o trăsură góal A, me întorsel la P r s, lufi UQ bilet de diligenți pe tru Marsilia... al’altâ ieri sosii M.rs.iu, ieil sera la castelul de Pre i«H, si \ola me ia D tea »41 diamet Acum, scumpul meu George, sc lete aventurele mele de la încep pănă 1« stârș ! Am 4'^ Gontrau tăcu, și spre »’şl făcc gâtul ostenit de o nar»ț une lung iogbiţi unul după altul trei si a pat pahare de vie de Champigne. George, \ r care presinta copilul usemen impr*juran îi pune» în mare încurcătură, ffg.dui junelui