Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)
1887-01-14 / nr. 3247
INUL XV. — Nr. 8.247. ABONAMENT pentru România Pe un an ... 20 lei , 6 luni . . .16 * V#SI Pa8- ^ premiul cent abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galaţi la Administraţiunea Cjiaruut,în districte la bircurile postale. Redacțiunea : 22 atr. Mare 10 BANI exemplarul: APARE IN TOATE piLELE MERCURI, 14 IANU ARIE 1887. UCRU. I Administrațiunea : ANtMNCÎE linia petit Pagina IV : 40 bani . III: 80 , I N S E R TIUNI fi RECLAME Pagina III : 8o bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancat« se reiusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. 22, str. Mare. Telegrams Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENTIA HAVAS. BUCURESCI, 24 Ianuarie. Iu f edinț» de *4‘ a Camerei D. N Flev* ■'-» desvoltat interpelarea sea relativă la presiunile făcute în alegeri. Ia urma răspunsului primului-ministru, s’a trecut la ordinea 4^el* Ia aceasta ședință a luat pentru prima oara parte, in sesiunea actuala, I. M. Cogalniceanu. D-sea mulțumesce pentru recompensa naționala ce i s’a votat. D.c? ca consideră acest vot nu ca o răeplata pentru meriele sele personale, ci ca UQ om»gd adus generaţiuni baiine, care a luptat o jumătate d secol pentru drepturile acestei ţ6n. D. Cogalnicau adaoge ca acest vot ii impune datoria de a lupta şi mai m marte pentru demnitatea ţerei îl aUră şi pentru democraţia înlauntru (Aphuse preiuogsu). — Scuwtel a votat ţara discuțium prima parte a codicelui de comerţ S’*Q proclamat senatori D-nul C .Cornuuu, Dim. Diam şi M. Chimctseu. VIENA, 24 ianuarie.— Discursu prințului de Bismarck continuă a agiit spiritele cu atât mai mult cu cât sorile despre înarmări în Ausriasia cu tema bhiemarea mai înainte de ter* a recruților se coi urmâ. Dup.* Lisce mîorm*țiunii dm buna sorgint* arsenibie *d primit ordinul de aitce prrgfeiiri de urgență, ca și cum ai ii o a« țmue immtntâ ț în fineix^divul cailor va fi in curând interes Toate aceste ar ii motivate de mif c»nle trupelor ruseşcl la graniță. LONDRA, 24 Ianaarie. — Circula scriea că Apglo va oferi prințului ALxadru de Battemberg un comandament militar în Egipt. TRIEST, 24 Ianuarie. — Sir Wolff a’a îmbarcat pentru Constantin pole unde va sosi la 28 ianuarie. CONSTANTINOPOL 24 Iauarie — Cale indirectă. — Negociante bulgăreștii nu vor începe în realitate decât după sosirea de susțiunii. După toate aparențele, înțelegerea e probabilă prin retragerea candidature! prințului de Miogrelia. T rul pare de altmintrele foarte depus la acesta, dacă va obținea satisfacțiune asupra altor puncte. Cu toate aceste delegaţii bulgari vor cere ca autonomia Bulgariei să fie ocrotită. Ofectivul Forţei în Bulgaria ar consista în a forma o regenţă mită, care să convoace o noua Sobraniă pentru alegerea prinţului, care probabil va fi prinţul de Leuchtenberg. LONDRA, 24 iarie.— Uitimţios ,iri vdia Aigao sun spun că Ghaziisii tu bătut trupele afganistane. SOFIA, 24 ianuarie.— Se anunţădin Constantinople că D. Z nkoff ar fi formulat urmatoarele propuneri : Regenţa să fie o ştiinţă. Portofoliurile de interne şi de afaceri străine să fie încredinţate partisanilor D-lui Zikff şi cel de rtabel generalului K uibars. Toţi autorii lovitu rei de Stat sa fie reintegraţi în gradele şi fumţiumie lor Armata sa fie licenţiată. SOFIA, 21 J nuerie. Cu toate sei nie puse în circuLţiune în privinţa încr. iării unui împrumut, putem ffim că nimic nu s’a făcut încă. FUPOPOLE, 24 ianuarie.— Sunt câte va 4'le poliția acestui oraș pr - mind ordinul da a aresta pe D. M*ucef, librar, acusat, că a semnat o adresă cătră D. Zirkoff, 6 gendarm’ se duseră la locuința se», unde ’l pr -mi f*ăția sas și le ceru motivul venirii lor. E răspunseră : .Avem ordinul să arestăm pe D. Mmcef şi nu puteai da alte f xplic&ţiuni.“ D n* Mvnccf îi împedecă de a întră, şi fiind-^ vond să îotre cu sila în c*Bâ. ea luă un revolver şi omorî 2 gen dirm*. C^ia-l’ulţi, spăriaţi, se duseră dup£ ajutor şi reveniră după puţin timp cu un detaşament compus de vre-o 20 de. agenți Lupta se începu din nod, Gendarmiî intrară în fine în casa. D na Mancei se ascunse cu bârbătul el într’o cameră, unde amîndoui opuseră o viuă resistență. Armați cu 3 revolvere, ei făcură ca 7 dintrăvălitori să nu mai fie în stai ^ & iup «». Dar celff fafțT puT tură să'i prindă și’i masacrată pe loc A «a vad^s attia&a cdri telegrahce pag III GA1 AI, 10 ianuarie 1987, Guvernul a triumfat în alegerea colegiului I de deputați de Furna. Candidatul sta a fost ales cu o măritare de 10 voturi. Cunosiându-se formidabilul aparat de presiuni al guvernului, pe noi nu ne mira reuşita guvenamentalului , ceea ce ne miră este tocmai că oposiţiunea a reuşit a strins atât de aproape guvernul, întrebăm înse pe guvern . Eu e mulţumit cu acest resultat ? Nu pot susţinea foile guvernamentale că guvernul are pentru sine imensa majoritate a ţerei ? Vor fice îase că acesta e o alegere parţială. Da, e în adevar parţială. Dar parţială a fost alegerea de la Dânboviţa, parţiala şi cea de la Jalomo. Dacă ar fi multe resultate parţiale ca aceste, unda ar mai fi acea imensa popularitate cu care se faleşce guvernul ? ! Ştim că foile guvernsmentale or să represinte alegerea de la Putnacaua triumf strălucit pemru guvern, câci bietul guvern a avut a lupta contra unei coalițiuni formidabile a tuturor grupurilor din oposițiune. Nu vor face înse pe nimene să creda ca o a,semene unire contra unui adversar comua ar fi monstruasa, pe câ .d in* gerențele blajine a *d.niQistr»ţiuuii ar ti juftificate. Unul din 4^r^^ guvernamentale recunoscea mal cj11ere trecute că r.devărat* oposițiune se compune din alegetorii car», fie din neînțelegere, fie dmn or’-je alte cause, u’a'x încredere în ceea ce face guvernul. Credem că acel confrate a înţeles pe alegătorii inteligenţi, ce pricep cse* ce se face. E bine, în Lt* alegerilor comunale trecute, in faţa recentelor alegeri parţiale, recunosce-va ch s’isd înmulţi iuite tare îa colegiele luminate numărul alegătorilor ce n’ad încredere în ceea ce face guvernul ? Mal susținea-va că guvernul are imensa m^jontate a »cestor rlfgetori inteligenţ' ? Acelaşi 4iar mal 4i cea »cei«Și uuiiier că pericolele cu c*ri opos;ț«unea amennța țâra au s’*d nalisat. jSicî na dat faliment .Statult nici nu ne a înghitU vr'o putere mare) nie ; nola .VOCII COVURLUIULUI1 OMUL FATAL ©-A.TJS ARTIEIUL UREI MAME PARTEA IIIBlanca de I'resies iii. ( f'rmare) Fratele și sora. — Sunt fericit?, de c e așa... Dar a ce trebue să atribuesc aceastâ visite demânecată ?... — Vin să te rog a’mi face un servieu. — Un servic’d? Da. — Gâcesc. — Me îndoiesc mult. — Ai jucat și a! perdut.. și al a’n cere bani. Vai ! scumpul meu Gontran, dacă e aiesta, te idresezi r€d, ți-am venit iu ajutor de doua ori de puțin timp, și punga mea e gatâ. Gontran stose din poșmnar un pumn de piese de aur și le arăta Dianei. — Vrei bine că te Înșeli, 4*86 el apoi. In serviciul ce aștept de la tine nu e vorba de bani. — A 1 4iSe U Q* ^Herbert cu un ton de adevărata mirare. Apoi adaose : — Dar atunci de ce e vorba ? — Vei afla, replică vicomtele nu fără Încurcătură. Iți aduci aminte că a-Faltă ieri am presentat ție și tatălui meu pe unul din amicii mei ?... — îmi aduc aminte, și dacă vrei tu i n francă, voi mărturisi ca’^u silă a te vedea evocând o asemene amintire. — Pentru ce ? — Mă întrebi, și o știi tot atât de bine ca și mine. — In adevăr nu. — At&t mai rău pentru tine... Ei bine, scumpul meu Gontran, nu ar trebui să roșesci că ai adus în casa tatălui ted și ai presentat aurorei tele pe un personagid atât de straniu, spre a nu 41pe mai mult, ca acel barou de contrabandă, care nu este și nu poate fi amicul ted... O asemene lipsă de tact la un gentilom cu numele tău, la un om de lume, este de neiertat. — Dacă n’am mult tact, scumpa mea Disno, răspunse Contrau cu un zimbet, mi se pare că tu nu ești prea indulgentă... Poate că manierele D lui de Poinnt 1*salev:* de dorit sub riportul distincttunii... — Poate în adevăr... întrerupse D-na Herbert tu ironic. — Dar, urmă vicomtele, totuși e un om foarte bine născut, și nai mult.. aliatul nostru... Gontrau, cu toată asigurarea ce afecta, nu pronunță ultimele cuvinte decât cu oarecare editare. — Aliatul nostru !... strigă Diana. Ce însemneaza aceasta? Acest D. de Polart ar avea pretențiunea de a aparținea de aproape sad de departe familiei noastre ? — Dar fără Indoveia că are acâstă pretecțiune, și este fundată. — T'.-ă spui o el? — Măi mult, mi-a probat’o. — Și cuoi, te rog ? — Arându’ui! hârtiile autentice ce constată în »1 15-le secol unirea unui cocote de Presles cu o D rí de Pylart,,/ 64