Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)

1887-01-14 / nr. 3247

INUL XV. — Nr. 8.247. ABONAMENT pentru România Pe un an ... 20 lei , 6 luni . . .16 * V#SI Pa8- ^ premiul c­ent abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galaţi la Ad­­ministraţiunea Cjiaru­­ut,în districte la bir­curile postale. Redacțiunea : 22 atr. Mare 10 BANI exemplarul: APARE IN TOATE piLELE MERCURI, 14 IA­NU ARIE 1887. UCRU. I Administrațiunea : ANtMNCÎE linia petit Pagina I­V : 40 bani . III: 80 , I N S E R TIUNI fi RECLAME Pagina III : 8o bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancat« se reiusă. — Artico­­lele nepublicate nu se înapoesc. 22, str. Mare. Telegrams Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENTIA HAVAS. BUCURESCI, 24 Ianuarie.­­ Iu f edinț» de *4‘ a Camerei D. N Flev* ■'-» desvoltat interpelarea sea rela­tivă la presiunile făcute în alegeri. Ia urma răspunsului primului-mi­nistru, s’a trecut la ordinea 4^el* Ia aceasta ședință a luat pentru prima oara parte, in sesiunea actuala, I­. M. Cogalniceanu. D-sea mulțumesce pentru recom­pensa naționala ce i s’a votat. D.c? ca consideră acest vot nu ca o răe­­plata pentru meri­ele sele personale, ci ca UQ om»gd adus generaţiuni bai­ine, care a luptat o jumătate d secol pentru drepturile acestei ţ6n. D. Cogalnicau adaoge ca acest vot ii impune datoria de a lupta şi ma­i m marte pentru demnitatea ţerei îl aUră şi pentru democraţia înlauntru (Aph­use preiuogsu). — Scuwtel a votat ţara discuțium prima parte a codicelui de comerţ S’*Q proclamat senatori D-nul C .Corn­uuu, Dim. Diam şi M. Chim­­­ctseu. VIENA, 24 ianuarie.— Discursu prințului de Bismarck continuă a agiit spiritele cu atât mai mult cu cât so­rile despre înarmări în Ausria­s­ia cu tema bhiemarea mai înainte de ter* a recruților se coi u­rmâ. Dup.* Lisce mîorm*țiunii dm buna sorgint* arsenib­ie *d primit ordinul de ait­­ce prrgfeiiri de urgență, ca și cum ai ii o a« țmue immtntâ ț în fineix^di­­vul cailor va fi in curând interes Toate aceste ar ii motivate de mif c»nle trupelor ruseşcl la graniță. LONDRA, 24 Ian­aarie. — Circula scriea că Apglo va oferi prințului ALxadru de Battemberg un coman­dament militar în Egipt. TRIEST, 24 Ianuarie. — Sir Wolff a’a îmbarcat pentru Constantin pole unde va sosi la 28 ianuarie. CONSTANTINOPOL 24 Iauarie — Cale indirectă. — Negociante bul­găreștii nu vor începe în realitate de­cât după sosirea de s­usțiunii. După toate aparențele, înțelegerea e probabilă prin retragerea candidatu­re! prințului de Miogrelia. T rul pa­re de altmintrele foarte d­epus la aces­­ta, dacă va obținea satisfacțiune asu­pra altor puncte. Cu toate aceste dele­gaţii bulgari vor cere ca autonomia Bulgariei să fie ocrotită. O­fectivul Forţei în Bulgaria ar consista în a forma o regenţă m­ită, care să convoace o noua Sobraniă pen­­tru alegerea prinţului, care probabil va fi prinţul de Leuchtenberg. LONDRA, 24 i­­a­r­ie.— Uitimţ­­io­s ,iri vdia Aigao sun spun că Gha­­­ziisii tu bătut trupele afganistane. SOFIA, 24 ianuarie.— Se anun­ţă­­din Constantinople că D. Z nko­ff ar fi formulat urmatoarele propuneri : Regenţa să fie o ştiinţ­ă. Porto­­foliurile de interne şi de afaceri stră­ine să fie încredinţate partisanilor D-lui Z­ik­ff şi cel de rtabel gene­ralului K­ uibars. Toţi autorii lovitu rei de Stat sa fie reintegraţi în gra­dele şi fumţiumie lor Armata sa fie licenţiată. SOFIA, 21 J nuerie.­­ Cu toate sei nie puse în circuLţiune în privinţa încr. iării unui împrumut, putem f­­fim­ că nimic nu s’a făcut încă. F­UPOPOLE, 24 ianuarie.— Sunt câte­ va 4'le poliția acestui oraș pr - min­d ordinul da a aresta pe D. M*u­­cef, librar, acusat, că a semnat o a­­dresă cătră D. Zirkoff, 6 gendarm’ se duseră la locuința se», unde ’l pr -­mi f*ăția sas și le ceru motivul veni­rii lor. E răspunseră : .Avem ordi­nul să arestăm pe D. Mmcef şi nu puteai da alte f xplic&ţiuni.“ D n* Mvnccf îi împedecă de a întră, şi fi­ind-^ vond să îotre cu sila în c*Bâ. ea luă un revolver şi omorî 2 gen dirm*. C^ia-l’ulţi, spăriaţi, se duseră dup£ ajutor şi reveniră după puţin timp cu un detaşament compus de vre-o 20 de. agenți Lupta se începu din nod, Gendarmiî intrară în fine în ca­sa. D na Mancei se ascunse cu bâr­bătul el într’o cameră, unde amîn­­doui opuseră o viuă resistență. Ar­mați cu 3 revolvere, ei făcură ca 7 dintr­ăvălitori să nu mai fie în stai ^ & iup «». Dar celff­ fafțT puT tură să'i prindă și’i masacrată pe loc A «a vad^s attia&a cdri telegrahce pag III GA1 AI­, 10 ianuarie 1987, Guvernul a triumfat în alegerea colegiului I de deputați de Furna. Candidatul sta a fost ales cu o mă­ritare de 10 voturi. Cunosi­ându-se formidabilul aparat de presiuni al guvernului, pe noi nu ne mira reu­şita guvenamentalului , ceea ce ne miră este tocmai că oposiţiunea a reuşit a strin­s atât de aproape gu­vernul, întrebăm înse pe guvern . Eu e mulţumit cu acest resultat ? Nu pot susţinea foile guvernamentale că gu­vernul are pentru sine imensa majo­ritate a ţerei ? Vor fice îase că acesta e o alegere parţială. Da, e în adevar parţială. Dar parţială a fost alegerea de la Dânboviţa, parţiala şi cea de la Jalom­o. Dacă ar fi multe resul­­tate parţiale ca aceste, unda ar mai fi acea imensa popularitate cu care se faleşce guvernul ? ! Ştim că foile guvernsmentale or să represinte alegerea de la Putnacaua triumf strălucit pemru guvern, câci­­ bietul guvern a avut a lupta contra u­­nei coalițiuni formidabile a tuturor grupurilor din oposițiune. Nu vor face înse pe nimene să creda ca o a­,­semene unire contra unui adversar comua ar fi monstruasa, pe c­â .d in* gerențele blajine a *d.niQistr»ţiuuii ar ti ju­ftificate. Unul din 4^r^^ guvernamentale recunoscea mal cj11ere trecute că r.­­devărat* oposițiune se compune din alegetorii car», fie din neînțelegere, fie dmn or’-je alte cause, u’a'x încre­dere în ceea ce face guvernul. Cre­dem că acel confrate a înţeles pe a­­legătorii inteligenţi, ce pricep cse­* ce se face. E bine, în Lt* alegeri­lor comunale trecute, in faţa recente­lor alegeri parţiale, recunosce-va ch s’isd înmulţi iuite tare îa colegiele luminate numărul alegătorilor ce n’ad încredere în ceea ce face guvernul ? Mal susținea-va că guvernul are imen­sa m^jontate a »cestor rlfgetori in­­teligenţ' ? Acelaşi 4iar mal 4i cea »cei«Și uuiiier că pericolele cu c*ri opos;­­ț«unea amennța țâra au s’*d nalisat. jSicî na dat faliment .Statult nici nu ne a înghitU vr'o putere mare) nie ; n­ola .VOCII COVURLUIULUI1 OMUL FATAL ©-A.TJ­­S ARTIEIUL UREI MAME PARTEA III­Blanca de I'resies iii. ( f'rmare) Fratele și sora. —­ Sunt fericit?, de c e așa... Dar a ce trebue să atribuesc aceastâ visite demânecată ?... — Vin să te rog a’mi face un ser­vie­­u. — Un servic’d? Da. — Gâcesc. — Me îndoiesc mult. — Ai jucat și a! perdut.. și al a’n­­ cere bani. Vai ! scumpul meu Gontran, dacă e aiesta, te idresezi r€d, ți-am venit iu ajutor de doua ori de puțin timp, și punga mea e gatâ. Gontran stose din poșmnar un pumn de piese de aur și le arăta Dianei. — Vre­i bine că te Înșeli, 4*86 el apoi. In serviciul ce aștept de la tine nu e vorba de bani. — A 1 4iSe U Q* ^Herbert cu un ton de adevărata mirare. Apoi adaose : — Dar atunci de ce e vorba ? — Vei afla, replică vicomtele nu fără Încurcătură. Iți aduci aminte că a-Faltă ieri am presentat ție și tatălui meu pe unul din amicii mei ?... — îmi aduc aminte, și dacă vrei tu i n francă, voi mărturisi ca’^u­­ silă a te vedea evocând o asemene amintire. — Pentru ce ? — Mă întrebi, și o știi tot atât de bine ca și mine. — In adevăr nu. — At&t mai rău pentru tine... Ei bine, scumpul me­u Gontran, nu ar trebui să roșesci că ai adus în casa tatălui ted și ai presentat aurorei tele pe un personagid atât de straniu, spre a nu 41pe mai mult, ca acel ba­rou de contrabandă­, care nu este și nu poate fi amicul ted... O asemene lipsă de tact la un gentilom cu nu­mele tău, la un om de lume, este de ne­iertat. — Dacă n’am­ mult tact, scumpa mea Disno, răspunse Contrau cu un zimbet, mi se pare că tu nu ești prea indulgentă... Poate că manierele D lui de Poinnt 1*sa­le­v:* de dorit sub ri­portul distincttunii... — Poate în adevăr... întrerupse D-na Herbert tu ironic. — Dar, urmă vicomtele, totuși e un om foarte bine născut, și nai mult.. aliatul nostru... Gontrau, cu toat­ă asigurarea ce afecta, nu pronunță ultimele cuvinte de­cât cu oare­care editare. — Aliatul nostru !... strigă Diana. Ce însemneaza aceasta? Acest D. de Polart ar avea pretențiunea de a a­­parținea de aproape sad de departe familiei noastre ? — Dar fără Indoveia că are acâstă pretecțiune, și este fundată. — T'.-ă spui o el? — Măi mult, mi-a probat’o. — Și cuoi, te rog ? — Arâ­ndu’ui! hârtiile autentice ce constată în »1 15-le secol unirea unu­i cocote de Presles cu o D rí de Py­­lart,,/ 64

Next