Vocea Covurluiului, februarie 1887 (Anul 15, nr. 3263-3286)
1887-02-01 / nr. 3263
BONAMENT ’ pentru România Pe un an ... 20 lei 6 Inai . . . io * VI*4T pag. IV premiul oferit abonații ei pentru străinătate Pe un an ... 34 Iei , 6 luni . . . 17 4 Abonamentei se fiu; in Galaţi la Administra punea 4iaruni, in districte la biur® ml« postale. 1 Redacţiunea : 22 str. Mare UUulfcEUA, 1 FEBRUARIE 1887. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 kant • III . bo , I N S ER~TI U N I « RECLAME Pagina nr : 8olam Croatis . 2 lei Repcjirile se cic cu rabat mnsfir.aat. Scrisori nefrancate se reiasă. — Artico lele nepublicate nu «« î&apoese, APARE IN TOATfc. QiLELE DE LUCRU. ||j Administrațiunea : 22, str. Mare. iflliM I I " * " Í '1 »li irnrii ■ illlHfiMiil ilil at pli—Milieu. mm «mp MMLa«. I '«MJIIL J«.t' ... ■ ■ ---- ■ - i—ma — - ■ Serviciul part. al .Vecii Cevurluiulm« AGENTIA HAVAS. RUSO UK, 11 Fabru.ri». - Prefe«tul din RusoUk » interj» Tind««» fiarelor ruseşci. Diarul Slavianin a publicat o seri soara a D-lui Rizoff, redactorul 4**TM lui Svoboda (Libertatea), care declar? că îonfetes* eu publicareaJiarului *câ pentru ca misiunea deleg* t lor bulgăriu’a isbutit, că nu e permis s se îndoudscă despre recela sentmen telor puterilor pentru causa Bulgariei şi că în aceste condiţiuni mai binei a nu scrie nimic da cât sa sa spunn inutilităţi. LONDRA, 11 Februarie.—(Camera comunelor).— D. Tyler Intreba daci • exact că sir Wolf a propus Portel ca basft a unui acord în cestiunef ^rp^ulu^ neutralisarea țâre! și ? c& uliului da Sues S r Fergueson răspunde el guvernul raăoţine decoraţiunile ?40 precedente ţî Că nu pots fac 56 fliQ1 0 comunicaţiune privitdro la n^go iiriL pendente. Cu tdie aceste el pot§ spune e& scirile colportate daJs3tre na ! prrsintă fiait scopul ce urmâressg guvernul. LONDRA, 11 Februarie, —* limes pntnețee din Petersberg o depeșă ce face să se pre?e4* că reserviștil ar tvte! rusesci vor ii tn curând «hi«ra*țt sub arme pentru o period» scurtă de exercițiu. MOSCOVA, 11 Februarie. — D Katkoft a prgdusat U Moscova o peîițaue moQitrâ, pentru a cor« țarului sa roalis sî idîsa panslavistâ, care consistă în a subjuga nu numai Balgiria, ci tot« naţiunii« creştin« din Bakuul. Potiţiunea e dtja acoperită cu mai mult« mii de săaanâturi. ROMâ, 11 Februarii. — Opinione fac« «ă0 observ« că angagjamentele cari Ugă Italia de G*rcnada şi Auctris, cu scop de a menţinea pac»* şi de a garanta în mod reciproc teritoriile celor 3 puteri, expirând pis'« câte va luni, cris» ministeriali iovisc? Italia într’un moment foarte critic Comtelui de Robilint i se impune datoria de a nu ceda unui moment de discurs scrre, dar obligaţiunea se m I impune şi majorităţii distente de a simţi imensa răspundere cele incumbă. Momentul a venit spre a pregăti o majoritate parlamentară, care să dea guvernului ta că autoritatea necesară pentru a exercia în Europa acţiunea sea într’un mod decisiv. CONSTANTISOPOLE, 11 Februarie.— Negoci&nle privitore la regularea e&arianii bul/ârcsci sunt tot «»şi de puţin înaintate. E chiar probabil câ nu se va face nimic serios cât timp nu se vor cundsce într’un mod IX:«t intenţiunile Rusiei. Gre-eari puteri îndemnă pe Portic să «ducă pe Rusii într'o star« «st' iei ca să nu mai poata răspunde nimic, luând iniţiativa în mod viguros pentru a grăbi regularea acestei gestiuni. AGtNIU LIB2RA, ATENA, 11 Februarie. —Ofţerii staţionarului rus de la Pirett spun că escadra rusă ce se sflă în Mediterana a primit ordinul de a se duce în aptle japoaese, unde vor fi consentrati’ vr« 30 vasa d« resb&l, printre cari puternicele chiurtsate fiu dimir şi Dimitri Donsky, VIENA, 11 Februarie. —Ss scrie din Constantinopole Conrespondenţeî politics câ D. Zankoff consimte pană aci la formarea unei regenţe m xe, dar asupra tuturor celor-i’alte punct? mănține programul seu neatins. Aitrei« diplomatice, încre^ătdr« ir spiritul d« concilisțiune al Rusiei, spera că negocierile ce sunt in cura pentru soluțiune^ clisei bulgare vor duce U un resultat favorabil. LEMBERG, 11 Februarie.—Generalul principe Radzivill, adjatant al înpăratului Germaniei. Într’o scrisoare privată adresată comtelui Potcork?, zice între titele că la curtea din Berlin este speranţa că dificultăţile ci presintă setualmente situaţiunea exterioră vor avea o soluţiune pacifică. BERLIN, l1 Februarie.— Gazeta de Colonia exprimă nemulţumirea sia că O^intra francesa a votat prin aelsmsţiune creditele extraordinare cerute de miniştri de resbel şi de marină. PARIS, II Februarie, — D. John Lemoinc publică a^^dimiE^tă în Journal des Débats un articol, în carezice că Francia nu se ocupă de alegerile germane, nu compres* decât pe sine spre a face faţă tuturor eventualităţilor şi că deputaţii voteazâ fără trase măsurile ce impune ţarei grea de siguranţa sea. LONDRA, 11 Februarie.— Times de astft^ 4ico CA influenţa diplomatică a Italiei este necesară în situaţiunea actuală a Europei. Durul angles adaoge că e urgent ca comtele de Robilant să reia portofoliul afacerilor străine, PăRiS, II Februarie. —ahiarele germane reîncep a publica articole alarmante pentru pace, Gaza de Mers susţine că singura garanţia pentru pace ar fi o decloraţiune formală din partea guvernului francia că Francia recundşee tratatul de la Francfort din 1871 şi ’i primenea idte clausele şi consecuenţele. PARIS, 11 Februarie.— Consiliul de miniştri «’a întrunit a fi diminaţa şi a decis a mânţinea la ordinea 4._le din Parlament Gestiunea ridicării drepturilor asupra cerealelor, spre a da satisUetiuae in preseDr agriculture!. PARIS, 11 Februarie— Le Temps de ieri acratice că în circumstanțele actuale press augresă, fitendu-ss ecoul a tot felul de sgomote »Limante, a asumat o foarte grea respoasibiliUich «e »sasa BiUaae s®m tclegr?.ace pag III. GALAJ 1,31 Januarie 1387. Am anunţat deja demisiunea a 9 din edilii noştri, demisiune care a fost primită de minister. Pentru ce *ă d»t aedstă demisiune ? Nu ştim , şi aflăm chiar că demisiu* nea «ste nemotivată. Ve4«t,ÿ cel 9 consilier! demisionați nescari va fapte necorsete din partea majorităţii consiliului sa u a administraţiunii comunale ? Vo4ut’«V nescari va măsuri pe car! le ar cred« vâtâmâtdrt intereselor oraşului ? Foiol .VOCII COVURLUIULUI* OVUL FAUL HARTIBIULDREI MASK _ PARTEA 119-Blanca de Prestes XIIV, (formare) Fratele și sora, Duna șovăi ca și cum ar fi primit în pept descSrcatura un^i puttr nice mașini electrica. Fără mal ÎDtel a voi să şi continu^ drumul, apoi fărâ voe’i pasul se însetină, ie opri, întdrsi capul și privi inderept. 0 Obiul lui Gcatrao, f xU asupra el, avea o txpresiune de triumf infernal. — Ei bine ! strigă junele cu o voce mușcătoire și batjocoritore, iată câ te întorci !... Ca al a’mi spune ? Credeam câ, fulgerat de desprețul ted pulverisat de ura rea, nu’mi mai rămânea de cât de a dispărea din lume și din acest castel. Nu cum vi ui’am înșelat, scumpa mea soră ?... Diana se întorsese în adevăr până lângă fratele seu, se opri la trei pași de el, și’l străpungea întru cliva cu privirea sea ca un fer roș și care voia să celeascâ înlâuntru Iul. — Gonfran, 4‘8^ îmi trebue o explicațiune. Junele luă un aer de mirare batjocoritor. — O cxplic£ţifine ? repetă^ el, ţie, scumpa mea Diane?.. Şi în ce pr* viiîţâ, msre ?.*. — Ia pri viţa cuvîntelor ce ai pronunţat. Timp de an moaiant vicomtel« avu ! aerul da a căuta. — Am’pronunţat ai al multe cuvinte de cinci minute, 4’** el «pol cu aparenţa celei ma complecte bune credinţa... N’aş putea gâci la cari din acele cuvinte fac în particular atențiune. — N’fi vorbit de răsbanara ? .. N’ai spus că curtea cu jurați nu te reclamă numai pe tine?... — Nu greșit am spus’o, și nu mă gândesc a o nega... — Atunci cer să te explici !... — Gâseșci că fi-sa mea nu era destul de lămurită ?... — Voesc să știui ce infamia nouă, ei roonstruené calomnia se ascunde sub cuvintele téle. — Infamiă nouă !.. calesaBiă monstruosà !... iată nișce cuvinte mari și nișeo acus&țiuni aspre, sora mea, 4^® Gontran, care se bucura de durerile Diane! cum se bucură tigrul de suprele palpitațiuni a preț*i pe care are a’o sfâșie. Mă tratixi mai rău de cum trateaza un jude de instrucțiune pe un prevenit. — In fine înceteasâ de a mă tortura foc șeii ? — Așa dar este ceva ?... — Goutran, in numele cerului, te rog, ce șeii ?. . Pentru a treia oara vicomtele scoase din postiu^r codul. Pentru a treia oară îl foiletâ, procedând încet, spre a prelungi dubroasa «gouiâ * Dianel. In fine 4^să : —• Ga seit& ?... E , D-4aalou n, simplu că o fi codul penal un mic articol astfel conceput: Secțiunea VI. — Faragraful l ~~Articolul 34$, - ,Gulpă 80