Vocea Covurluiului, martie 1887 (Anul 15, nr. 3287-3311)

1887-03-01 / nr. 3287

VOCEA COVURLUIULUÎ tr gerea a’a făcut după tfri cu vînt de ordine. D*eft este așa, #j|uvernul. tre­bue să aibă francheț» și hotărfrea a le primi demisiune* și * ortfona noue alegeri Dacă nul place qposițiunea câtă a rămas în consiliu, să disolve, și cetățenii vor şei să răspundă. Dar a lăsa aceasta stare de lucruri mal mult este cu neputință, câcî ar în­­semna a’şi rîde cine­va de toate inte­resele cele mal vitale ale unul oraş mare ca Galaţii, care şi el ca tot res­tul ţâre! contribue cu mari sacrifieie la toate sarcinele publice, şi in schimb are dreptul să’i fie îngrijite şi servi­te la timp şi interesele sale. Csoini-l­a, intexlexa, — Cetim în Epoca : Discursul D lui Fleva a produs o impresiune adâncă mai ales asupra ministrului justiţiei, care nu sa sim­ţit în stare să râspunită imediat. D-sea a invitat asearà la d­ata un mare număr de magistral credincioşi, cu cari să se afâtuesea asupra răs­punsului de făcut D-lui Fleva și pe care l’a amânat pe astăzi* — Se vorbesce de intrarea mai mul­tor ofițeri austriaci în rândurile ar­matei bulgare. — Șcrii ce primim din Sofia ne informeazà că o scrisoare din partea unui comitet insurecțional, ce nu ’şi are sediul în România, dar care a fost depusă la un d­ială din România, a fost trimisă regenţilor. Printr'insa s ar face cunoscut re­genţilor că ei sunt osândiţi la aarte de comitetul revoluţionar. — Iată textual depeşa pe erre » priviit’o guvernul privitor la execu­tarea sub-ofiţerilor în Bulgaria . Astfel de diminaţa, la orele 4, au fost împuşcaţi 7 sergenţi şi 7 caporali. Toţi visitezâ mormintele şi plâng mult. Soldaţii au fost toţi achitaţi. La o­­rele 12 sosit trupele de aici cari plecaseră la Silistra. Populaţiunea le a făcut o primire oplendită. — Numire»­­ lui Stefan St. Sih­­leanu, actualul director al contribu­­ţiunilor directe, în locul vacant de secretar general al ministerului finan­ţelor, este considerata, în biurourile acestui minister, ca aproape sigură. — Intre ultimele comande de ar­me făcute acum în urmă de ministrul de resboi este, se 4^ce? «M no număr de mitraliese Nordenfeld. In tot cașul representantul în Buenrfsci al casei Nordenfeld a avut mal multe întâlniri cu D. general A. An­ghelescu. 1 — Este vorba de Docan­g D-lui deputat Wilner în postul de prefect al județului Bacău, D. Radu rămâi­nd să fie chiemat în altă funcţiune. — Se vorbeşte din nou despre di­­solvarea in curând a cons­liului co­munal de Turnu-Severin, după stă­ruinţa prefectului Ghelmegeanu. Acesta va fi răspunsul guvernului la repetatele plângeri adresate lui de majoritatea Severinenilor contra D lul Gheb­acgeanu. — Aflăm că guvernul austro-ungar este cel care se arată mai mult su­părat de atitudinea guvernului nostru în afacerile bulgare. Din aceasta causă există dresare receia între ambele guverne. — D. Chirculescu, prefectul jude­țului Ialomița, care este foarte rev venut de D. Ioan Poenaru-Biu ceea ce a şi pricinuit în mare parte iritaţiunea D-lui Poenaru Bordes con­tra guvernului, a fost chiemat de D. prim­-ministru în Bucureşci. D. Bri­­tianu­­ a invitat sa caute a se îm­pi­ca cu represenentul judeţului său sau să se aştepte a fi transferat. Primul-ministru nâdăjdueşte si poto­­lesci ast­fel pe D. Poenaru Bordea şi să evite despărţirea iminentă a aces­tuia de majoritatea guvernamentală . In urma incidentului de joi de la Cameră, D. gen Leca a trimis martori D-lui Cozadini. I°n diminaţa martorii ambelor părţi s’au­ întrunit spre a discuta afacerea. Martorii D­­ul Coaadini a­l declarat în numele clientului lor că, prin cu­vintele pronunţate în şedinţa Came­rei, D. Coaadini n a înţeles a insulta pe D. general Leaa nici d a pune în Indoiela onorabilitatea sea. In urma acestei decoraţîuni, toţi martorii au fost de acord spre a de­clara că nu este loc da da urmare afacerii. — A fost un moment vorbă să se trimită generalul Cantili înaintea unui consiliu de reformă. Adi e absolut hotărît că generalul Cantili va fi dat în judecată. — Soirile din Bulgaria ne anunță că starea lucrurilor devine din 40j în 4 mai critică. Liniştea pe care o anunţă depeşile oficiale este aparantă. — Extragem dintr’o scrisoare ce ni se adresasă din Rueciuk: Militarii de grade inf­eriore con­­damnaţi de curtea marţială au fost porniţi parte spre Sofia, parte spre Vidin. — Majorul Petreff a refuzat să vaize de latitudinea ce i-a lăsat regenţa de modifica pedepsele pronunţate de cur­tea marţială; toate graţierile şi redu­cerile de pedepse de cari au bene­ficiat unii osândiţi au fost făcute di­rect de regenţă. — Se zice că guvernul, solicitat de D. Hasnaş să spui nu propunerea făcută în Cameră pentru a i se »a­corda o pensiune, n a făgăduit con­cursul seu de­cât după ce D. Nis­­uaş a luat angajeamentul că, îndată dupa votarea pensiunii, îşi va da de misiunea din postul de primar al Botoşanilor. — La direcţiunea telegrafelor şi poştelor se fac mereu cumpărări de aparate necesare în timp de campanii. — Cetim în Lupta. Se 4ic° că cu începere din săp­­tămâna viitoare se vor ţinea două şe­dinţe la Cameră, intre cari şi una de noapte. Guvernul vrea ca budgetele să fie votate ca fulgerul şi în întunerecul nopţii. Il e frică de lumină ! — In a­ptimâna viitoare se va de­pune pe biuroul Camerei raportul și proiectul de lege pentru reducerea numărului sub-prefecturilor. Acești lega va fi cât de curând discutată, pentru a se şti cum să se formeze budgetul ministerului de in­terne. — Se en­de că și regele Milan al Serbiei va merge la Berlin pentru a­ asista la aniversara nașterii împăra­tului Germaniei. Se mai vorbesce în unele cercuri bine informate că de aceea sa revo­cat mai acum cât­va timp venirea re­gelui Milan in Bucuresci, pentru că Regele nostru avea a se întâlni cu dânsul la Berlin. — Cu toate desaiințirile ce se dau, aflăm din o sorgintă bună că sănătatea împăratului Germaniei este forte slabă. — Circulă sgomotul în unele cer­curi că primul ministru va însoţi pe Regele la Berlin. Dacă acestă scrie sar adeveri, a­tunci putem fi siguri că cestiuni im­­portante pentru România se vor re­zolvă. — Primul-ministru nu mai are ru­şine de mult. După ce tot colectiviştii fac scandal, apoi tot el se supără. Joi sora D. I. Brătianu, tunus pr­oposiţiunea din Cameră, a­bi» în gun mare cătră câţi­va fideli . Aştept el­ încă o lună pănă se vor vota bud­getele, şi dacă este linişte, apoi an să disolv Camera, și se văd dacă vre­unul din D­ior vor mai pune picioru în Cameră. Am să’mi aduc oamet cari nici să se mișce. — Aflăm din o sorgintă sigură c plecarea delegaților români la Vien a fost din nou amânată pentru vr doue săptemâni. — Negociările pentru rescumpen­rea liniei Roman-Iași vor fi reluați * N ai fericirea intimă ? .. Ca ai nevoe sa te amesteci in furtunile ce pre­veni ?... Nu cum va vrei sa fii depu­­tat, prefect, ministru ? — Pentru ce nu, scumpă amică? — George, stăl aci ! l­e rog, nu r^a părăsi... Când vei fi departe de âăi lie y Ata mea va ti atât de trista, în iu tie­ care (Ji voi don sa mor. — Iți repet, scumpa mea Diana, d­a. absența mea nu va fi probabil de lungă durată, și afara de aceste e în­­s iispensabilă. — Ast­fel peraiști ? — Trebue. D-na Herbert șterse lacrimele ce'i curgeau din ochi cu toate silințele sale spre a le opri. — Vai ! își z'se ea, nu mă mai iubesce... ar rămânea dacă mar iubi Ine*. Apoi Întrebă tarei — Când ai să pleci, amicul meu ? — Mâne... răspunse George. Diana tăcu. N’avem nevoe a spune că restul a­­celei zile și dimineța de a doua 4* fură torțe triste. D-na Herbert își abandona sufletul celor mai negre presimţiri. In zadar se sili aşi proba că absența bărbatului său va fi de scurtă durată Involuntar îşi răspundea : — Nu, nu... nu mă înşel, vai!... piecă, şi nui voi mai revedea... George pleca după dejun. Caii sel il conduseră la Toulon, unde sl propunea a pleca cu posta. Diana şi Blanca ar fi voit sal in­­soţeaea cel puţin păna la oraş, darei reiusiae, spre a nu prelungi scena tot-o a­una ptmbiiâ a despriţini. Cu féte ausie primi ca Raul să­ Suioţască. Pe drum vorbi de tot felul de lu­cruri cu o perfectă libertate de spirit şi chiar cu un fel de veselia. Dar un observator mai puţin tiner şi mai mult experimentat de­cât D. de Simeusa ar fi descoperit uşor că acea veselia nu era de­cât o mască mincinosă ce ascundea o durere pro­fundă. Raul nu vena nimic. E adevarat că Georgei vorbia de Blanca, şi ascultândul junele se ab­sorbia complect in miragiul radios ce oferia spiritului seu amintirea far­mecelor şi a perfecţiunilor mult iu­bitei sale. Sosiră la Toulon. Caii lui George fură deshrimaţi şi înlocuiţi cu cal de poată. Surugiul se puse pe şea şi plesni din biciu ca un om sigur de a avea un bacşiş princiar. Raul, în picare pe scară, strîngu pentru a 20-a oră mâna Iul Georg. — Adio, amicul meu. .îl 4‘®o act­­ din urmă. — Nu adio, ci la revedere L.stril Raul. — Cine șcie ? Viitorul este nec­­­noscut. — In fine când te vel interce ? — Nie -o dată... Trăsura se puse îo mișcare lăsâft pe Raul încremenit de ultimul e 1 vînt ce auzise... II pilele rele George Herbert spusese adevH exact femeii sale afirmându’i că i viața avusese opiniuni, dacă nu 1 pnbiioane, cel puțin extrem de liber Op­niunile lui George nu st m Leasers.

Next