Vocea Covurluiului, aprilie 1887 (Anul 15, nr. 3313-3334)
1887-04-02 / nr. 3313
ANUL XV. ABONAMENT pentru România | Pe u an . . . 20 lei • 6 Ioni ... 1o • VeSt pag. IV premiul oferit abonaţii pentru străinătate Pe un an ...34 lei ! 6 Ioni ... 17 * Abonamente se fac în Galaţi la Administra (iuneajiaruui,în districte la binurile postale, Redacţiunea : 15 8tr Mare. ||| APARE IN TOATE Xoldgrxat.rxxa Serviciul part. al »Vocii Cernuluiului* AGENTIA HAVAS. BUCURESCI, 12 Aprilie. — Ia şedinţi de ier! noapte a Camerei, D . Fievi şi* desvolUt interpelare* sei iBupn renunţării Eforie! spitalelor din Bucuresci U succesiune* 0grezesnu. După dtsvolure» interpelări’, a i* vut loc un scindal ne mii pomenit în un Parlament. Membrii majorităţii aruncară insulte nedemne »aupr* membrilor minori taţi. Cu toate protestărilef acestor» preşedintele ne chiem&od ii ordine pe insultători, minoritatea * părăsit în corpore şedinţ*. In seduţ* de »4* D* Fleva * declarat, în numele minorităţi’, că, în faţi atitudinii preşedintelui din şedinta de asera, minoritate* vede că nu se tat bucură nie! de protecţiunea regulamentului, deci ea nu v* ma compta de cât pe sine şi va şei singură să’şi facă just ţiă. Si voterâ in urmă budgetul suplementar al ministerialul de resbel sub forma unui credit de 1,450,000 Ict 8 , cetesce decretul pentru prelungirea sesiuni! Camerelor până la 2 Aprile inclusiv. — Senatul a votat proiectul pentru prelungirea arangeamentului provisory cu Francia și autorisarea guvernului de a încheia asemeni avarhiiSlaente provisorie şi cu alte State AGENŢIA LIBERA SOFIA, 12 Apria. — Regenţa a însărcinat pe D. Sm oilov d’a arăta încă o dilă cabinetului din Viena cu stăruinţă că starea spiritelor în Bulgaria impune necesitatea de a se convoca marea Sohraniă în cursul lm ; Aprilie, spre a proceda la alegerea unui principe. Alegerea este urgenți. , VIENA, 12 Aprilie. — Imperst Frantz-Josef a trimis generalului Ka baré portretul aeu cu © dedicațiun în semn de bună-voința «ca imperial și ca o amintire a șederii generalu .n* la Viena. ROMA 12 Aprilie. — D. Putk mer, ministru în cabinetul germ* a fost primit ieri în audienţă de tră papa. BELGRAD, 12 Aprilie. — CUe direcţi). Autorittţ le gerbe »d intr’s supuşilor otomani în Serbia d a funda stabilimente si case de «sg mert. CRACOVIA, 12 Aprilie. De Gazeta Narodovna, generalu! Goni va fi 08 luna viitoare o caletoria cu provinciele vecine ale Gliţiei, cu . .. de a studia punctele cari ar pu . să aibă o importanţă strategică. PETERSBURG, 12 Aprilie. vorbeşce de a stabili la Berlin, ci guvernul german va consimţi, o sucursală a Băncii imperiale ruse. In cazul când consimțimîntul va fi retusat, aceasta sucursală va lua numele de Bancă rusă privată, și nu va fi mai puțin ataşată, pentru toate operațiunile cele, Bancei imperiale. PRAGA, 12 Aprilie.— Agitarea ce a avut loc în Bohemia contra introducerii în Gislaithania aproduselor ungare proteză odaia mal mult că monarchia austro-ungară este compusă din ţări tot atât de ostile între pen ft mari de t. lu form .- rcialiseşte vorbind, cum i a, Germania şi Italia. 12 Aprilie— Ieri a a festaţiunea ce s? anun* ?:v * legii de cocreîţiune :s. Timpul era din cele * ni ordinea a fost perfectă kuraea era imensă. ik ersu 16 biurours ( îlat te mal tete de membri ; lit. r cursurile cari *a tost a , 'ami ! « Tenesiă, miile de peredâ? f,i /.iî -Sfra la meeting au defikit b * ; ' tribunei ur.de se afla D khr. aelamat eu entusi'mr v iul bărbat de Stat. y t * ’ i , 12 Aprilie. — I ri ser* i* J itni arări svriese în orașul ma ima? mulți «genți ai poliției i* k- 'k. ir#t*țl de mulțime. T k i Aprilie. — D. Jules Ferry p’er.i Cabilia S’ *poî se va ducr K ( ‘ . t na și U Tunis. 'l v Apr*lie. — Ieri a los’ i U care vă luat fparU ,wU vai- itarl. LONDRA, 12 Aprilie.— Guvernul a fost prevestit că o corabiă încărcată cu dinamită a plecat acum 15 4^1 dintr’un port al Americei. Acesta cerabiă a fost ve4ut. Joi lângă 25agh*b; ordine s’au dat de a împedeca debarcarea persoanelor suspecte. QUEBEC, 12 Aprilie. •— Joi, 1* deschiderea Parlamentului canadian, intrarea în sală a fost interzisă publicului în tot timpul cât a stat vice regele. Autoritatea se temea de un atentat. A te « calSatesc!ri teiegm^ct pag III UIDS* not APRILIE 1887. UIONC1S linia perit Pagina IV : 40 ban » HLi. *° * I NSERTIU N I ti RECLAME Pagina liT ; guiltuti Lm Cronică : 2 ie. Repeţiriîe se fac cu rabat histicna: .crise ft no iran cat* se re insă. — Articolele nepnvMcate iui se iaapucsc. LUCRU. I Admiaistraţiunea : 1-3, str. Mare. GAIAŢI, l Aprilie 1887. Şedinţele din urmă ale Camerei au pus în înmărmurire pe ori ce om cu se respectă ; majoritatea a * arătat în tdtă goliciunea și desfrâul ei. Maganul spune : „Scandalul ieri ser* la Cameră a atins culmea. Nici-r-«Uta Parlamentul român nu a fost desonorat cu scene ca cele petrecute ater* ; nici-odată ecoul Camerei nu a răsunat de cuvinte mai murdare, de insulte mai grosolane.“ Romănia resumezi astfel bilanţul acestor nefaste şedinţe : 1) Ridicarea dreptului deputatului de a-şi desvolta interpelarea mea ; 2) valearea regulamentului Camerei; 3) votarea prin surprindere şi frauda a unei legi economice de cea mai mare importanţă ; 4) falsificarea de acte publice în scopul de a apera oausă necurată; 5) insulta familiei de la tribuna Parlamentului. Să mai adăogim că peste tote acestea’a dat naşcere la 2 dueluri, iar prin AUtorisarea cea de Camera guvernului de a înheia convenţiuni provisorie până la 31 Decembrie ne aşteptăm ca Austria să fie cea înfătau care să se facă convențiune, iar nana 1* 31 Decembrie ea va putea să umple țara cu toate produsele fabricelor nele cel puțin pentru 5 ani, după *ee*I industriale române vor putea să postească imuna vreme. Acesta e nu numai regretabil, dar condamnabil. Oxorxba, loc&lá. — Şase mari case de comerț din piaţa nóastrá lichidézá şi se retrag spre a părăsi Galații. Cu ducerea lor vor -- Fonda .VOCII COVURLUIULUI-23 DEMOHII ROMEI PARTEA I MONSENIORUL XIV. (Urmare) Pregătiri de răpire. Din nenorocire era neprobabil c* pensionarii vilei Medicis fă consimţi a tai* cu spada lui Alex ndru nodul gordian % amorurilor colegului lor. Şi totul anunţa că în lupta ce Intreprindea artistul cu trebuia să comp t?zs de cât pe el şi pe Fontana, ceea ce era poate puţin în vederea dificulăţilor multiple a sarcine! ee era si wdeplicdseă. Tatăl de lapte mergea mormăind, (Jif e idu’șl că trebuia să opereze câ* mal iute posibil, de oarece presents sea la Roma și latoreerea pictorulu la Academia Francie! nu trebuie fisă întâi 8ie * fi cunoscute de monseniorul Sparsella. Alergă spre fântâna Trevi, traversă Corso la înălţimea pieţei Sciarra, ajunse la podul Sxt prin nişte stride pe unde nu se teme« de a fi întâlnit, şi întră în Tra estever. In mijlocul căii Fornacci, care duce la San Pietro în Montorio, păt runde intr’o fabrică de paste alimentare, a ctrei maşini errft mişcate de ap£ fântânel Paulina, și se duse drept la patronul acelei fabrici, care’și supra veghia lucrătorii. — Maderno, îl zise el, am a ’ți vorbi. — El ! ce rar te ve4l ! exclamă a* ceata , întră iu casă, vel la* an pahar cu mine, căci e cald, vel da bună 4ius patreaei și vel vorbi în voe. Maderno era un Trsnsteverin sânge curat, liberal, adversar a cămăriei clericale, ifită înse a fi pentru acesta inimic al religiunii, și care furnisa cu paste și băcăură mai multe monastirî de femei, între altele pe Santa Maria Regina Cerului, Femee* sea, o matronogie,-à de vr’o 45 de ani, cu inima generosă, cu limbagiul popular, împărtăși* ideile cele și avea o natură analogă cu a sea. Amîndo îl cunosceau pe tatal de lapu din copilăria sea și aveau pentru el una din acele încrederi, din acele amiciți! solide ce resîstă timpului. — Giulia, strigă Mo derne femei, c ele deschi^nd ușa saiei de mâncare, adă o butiliă; iată Fontana! Giulia alergă în simplul sperat * unei menăgere c se pre gătesce & se ocupa de bucătăria sea, se duse să caute butilia cerută și trei pahare, câil voia să fie și ea din partidă. — Am nevoe de D-véstra, începu tatăl de lapte după ce ciocni. Suntem la dispoziţianea mea, replică franc Maderno. — Şi an sa vă explic fără preambul ceea ce aştept de la amiciţia D-vestre. începând îndată povestirea a ceea ce se petrecuse în casa Donatello de* sinistrul vasului San-Domenico până la recenta conversaţiune cu maica Gertrud», Fontana conchise rugând pe Maderna şi pe femeea sea de a’i dă ajutor spre a scoate pe fiica sea din închiedrea unde era deţinută, ts’gurftndu’i de recunoscinţa atesteia şi de o recompensă ce ’ va pune la adăpostul nevoii pentru restul 4H?’w lor.