Vocea Covurluiului, aprilie 1887 (Anul 15, nr. 3313-3334)

1887-04-02 / nr. 3313

ANUL XV. ABONAMENT pentru România | Pe u an . . . 20 lei • 6 Ioni ... 1o • VeSt pag. IV premiul oferit abonaţii­ pentru străinătate Pe un an ...­­34 lei ! 6 Ioni ... 17 * Abonamente­ se fac în Galaţi la Ad­ministra (iunea­­jiaru­­ui,în districte la bin­urile postale, Redacţiunea : 15 8tr Mare. ||| APARE IN TOATE Xoldgrxat.rxxa Serviciul part. al »Vocii Cernuluiului* AGENTIA HAVAS. BUCURESCI, 12 Aprilie. — Ia şe­dinţi de ier! noapte a Camerei, D . Fievi şi­* desvolUt interpelare* sei iBupn renunţării Eforie! spitale­lor din Bucuresci U succesiune* 0­­grezesnu. După dtsvolure» interpelări’, a i* vut loc un scindal ne mii pomenit în un Parlament. Membrii majorităţii aruncară insulte nedemne »aupr* membrilor minori taţi. Cu toate protestărilef acestor» preşedintele ne chiem&od ii ordine pe insultători, minoritatea * părăsit în corpore şedinţ*. In seduţ* de »4* D* Fleva * de­clarat, în numele minorităţi’, că, în faţi atitudinii preşedintelui din şedin­­ta de asera, minoritate* vede că nu se tat­ bucură nie! de protecţiunea re­gulamentului, deci ea nu v* ma compta de cât pe sine şi va şei sin­gură să’şi facă just ţiă. Si voterâ in urmă budgetul suple­­m­entar al ministerialul de resbel sub forma unui credit de 1,450,000 Ict 8 , cetesce decretul pentru prelun­girea sesiuni! Camerelor până la 2 April­e inclusiv. — Senatul a votat proiectul pen­tru prelungirea arangeamentului pro­visory cu Francia și autorisarea gu­vernului de a încheia asemeni avarh­iiSlaente provisorie şi cu alte State AGENŢIA LIBERA SOFIA, 12 Apr­ia. — Regenţa a însărcinat pe D. Sm oilov d’a arăta încă o dilă cabinetului din Viena cu stă­ruinţă că starea spiritelor în Bulga­ria impune necesitatea de a se con­voca marea Sohraniă în cursul lm ; Aprilie, spre a proceda la alegerea unui principe. Alegerea este urgenți. , VIENA, 12 Aprilie. — Imperst Frantz-Josef a trimis generalului Ka ­baré portretul aeu cu © dedicațiun în semn de bună-voința «ca imperial și ca o amintire a șederii generalu .n* la Viena. ROMA 12 Aprilie. — D. Put­k mer, ministru în cabinetul germ* a fost primit ieri în audienţă de tră papa. BELGRAD, 12 Aprilie. — CUe direcţi). Autorittţ le gerbe »d int­r’s supuşilor otomani în Serbia d a funda stabilimente s­i case de «sg mert. CRACOVIA, 12 Aprilie.­­ De Gazeta Narodovna, generalu! Goni va fi 08 luna viitoare o caletoria cu provinciele vecine ale G­liţiei, cu . .. de a studia punctele cari ar pu . să aibă o importanţă strategică. PETERSBURG, 12 Aprilie.­­ vorbeşce de a stabili la Berlin, ci guvernul german va consimţi, o su­­cursală a Băncii imperiale ruse. In cazul când consimțimîntul va fi re­tusat, aceasta sucursală va lua numele de Bancă rusă privată, și nu va fi mai puțin ataşată, pentru toate operațiunile cele, Bancei imperiale. PRAGA, 12 Aprilie.— Agitarea ce a avut loc în Bohemia contra intro­ducerii în Gislaithania a­­produselor ungare proteză o­daia mal mult că monarchia austro-ungară este com­pusă din ţări tot atât de ostile între pen ft mari de t. lu form .- rcialiseşte vorbind, cum i a, Germania şi Italia. 12 Aprilie— Ieri a a festaţiunea ce s? anun* ?:v * legii de cocreîţiune :s. Timpul era din cele * ni ordinea a fost perfectă kuraea era imensă. ik ersu 16 biurours ( îlat te mal tete de membr­­­i­­ ; lit. r cursurile cari *a tost a , 'ami ! « Tenesiă, miile de pered­­â? f,i /.iî -Sfra la meeting au defi­­kit b * ; ' tribunei ur.de se afla D khr. aelamat eu entusi­'mr v iul bărbat de Stat. y t * ’ i , 12 Aprilie. — I­ ri ser* i* J itni arări svriese în orașul m­a ima? mulți «genți ai poliției i* k- 'k. ir#t*țl de mulțime. T k i Aprilie. — D. Jules Ferry p’er.i Cabilia S’ *poî se va ducr K ( ‘ . t na și U Tunis. 'l v Apr*lie. — Ieri a los’ i U care vă luat fparU ,wU vai- itarl. LONDRA, 12 Aprilie.— Guvernul a fost prevestit că o corabiă încărcată cu dinamită a plecat acum 15 4^1 dintr’un port al Americei. Acesta ce­rabiă a fost ve4ut. Joi lângă 25agh*b; ordine s’au dat de a împedeca debar­­carea persoanelor suspecte. QUEBEC, 12 Aprilie. •— Joi, 1* deschiderea Parlamentului canadian, intrarea în sală a fost interzisă pu­blicului în tot timpul cât a stat vice regele. Autoritatea se temea de un atentat. A te « c­alSate­sc!ri teiegm^ct pag III UIDS* not APRILIE 1887. UIONC1S linia perit Pagina IV : 40 ban » HLi. *° * I N­SERTIU N I ti RECLAME Pagina liT ; guiltuti Lm Cronică : 2 ie. Repeţiriîe se fac cu rabat histicna: .­crise ft no iran cat* se re insă. — Artico­lele nepnvMcate iui se iaapucsc. LUCRU. I Admiaistraţiun­ea : 1-3, str. Mare. GAI­AŢI, l Aprilie 1887. Şedinţele din urmă ale Camerei au pus în înmărmurire pe ori ce om cu se respectă ; majoritatea a * arătat în tdtă goliciunea și desfrâul ei. Maganul spune : „Scandalul ieri ser* la Cameră a atins culmea. Nici-r-«Uta Parlamentul român nu a fost desonorat cu scene ca cele petrecute ater* ; nici-o­dată ecoul Camerei nu a răsu­nat de cuvinte mai murdare, de in­sulte mai grosolane.“ Romănia resumezi ast­fel bilanţul acestor nefaste şedinţe : 1) Ridicarea dreptului deputatului de a-şi desvolta interpelarea mea ; 2) valearea regulamentului Camerei; 3) votarea prin surprindere şi frauda a unei legi economice de cea m­ai mare importanţă ; 4) falsificarea de acte publice în scopul de a apera o­­ausă necurată; 5) insulta familiei de la tribuna Parlamentului. Să mai adăogim că peste tote aceste­a’a dat naşcere la 2 dueluri, iar prin AUtorisarea ce­a de Camera guver­nului de a înheia convenţiuni pro­­visorie până la 31 Decembrie ne aş­teptăm ca Austria să fie cea înfăt­au care să se facă convențiune, iar nana 1* 31 Decembrie ea va putea să umple țara cu toate produsele fa­­bricelor nele cel puțin pentru 5 ani, după *ee*I industriale române vor putea să posteas­că imun­a vreme. A­cesta e nu numai regretabil, dar con­damnabil. Oxorxb­a, loc&lá. — Şase mari case de comerț din piaţa nóastrá lichidézá şi se retrag spre a părăsi Galații. Cu ducerea lor vor --­ Fon­d­a .VOCII COVURLUIULUI-23 DEMOHII ROMEI PARTEA I MONSENIORUL XIV. (Urmare) Pregătiri de răpire. Din nenorocire era neprobabil c* pensionarii vilei Medicis fă consimţi a tai* cu spada lui Alex ndru nodul gordian % amorurilor colegului lor. Şi totul anunţa că în lupta ce Intre­prindea artistul cu trebuia să comp t?zs de cât pe el şi pe Fontana, ceea ce era poate puţin în vederea dificul­­ăţilor multiple a sarcine! ee era si wdeplicdseă. Tatăl de lapte mergea mormăind, (Jif e idu’șl că trebuia să opereze câ* mal iute posibil, de oare­ce presents sea la Roma și latoreerea pictorulu la Academia Francie! nu trebuie fisă întâi 8ie * fi cunoscute de monsenio­rul Sparsella. Alergă spre fântâna Trevi, traversă Corso la înălţimea pieţei Sciarra, a­­junse la podul S­xt prin nişte stride pe unde nu se teme« de a fi întâl­nit, şi întră în Tra estever. In mijlocul căii Fornacci, care duce la San Pietro în Montorio, păt runde intr’o fabrică de paste alimentare, a ctrei maşini errft mişcate de ap£ fântânel Paulina, și se duse drept la patronul acelei fabrici, care’și supra veghia lucrătorii. — Maderno, îl zise el, am a ’ți vorbi. — El ! ce rar te ve4l ! exclamă a* ceata , întră iu casă, vel la* an pa­har cu mine, căci e cald, vel da bu­nă 4ius patreaei și vel vorbi în voe. Maderno era un Trsnsteverin sân­ge curat, liberal, adversar a cămări­­ei clericale, ifit­ă înse a fi pentru a­­cesta inimic al religiunii, și care fur­­nisa cu paste și băcăură mai multe monastirî de femei, între altele pe Santa Maria Regina Cerului, Femee* sea, o matrono­gie,-à de vr’o 45 de ani, cu inima generosă, cu limbagiul popular, împărtăși* ideile cele și a­vea o natură analogă cu a sea. A­­mîndo îl cunosceau pe tatal de lapu din copilăria sea și aveau pentru el una din acele încrederi, din acele a­­miciți! solide ce resîstă timpului. — Giulia, strigă Mo derne femei, c ele deschi^nd ușa saiei de mânca­re, adă o butiliă; iată Fontana! Giulia alergă în simplul sperat * unei menăgere c se pre gătesce & se ocupa de bucătăria sea, se duse să caute butilia cerută și trei pahare, câil voia să fie și ea din partidă. — Am nevoe de D-véstra, începu tatăl de lapte după ce ciocni. Suntem la dispoziţianea mea, re­plică franc Maderno. — Şi an sa vă explic fără pre­ambul ceea ce aştept de la amiciţia D-vestre. începând îndată povestirea a ceea ce se petrecuse în casa Donatello d­e* sinistrul vasului San-Domenico până la recenta conversaţiune cu maica Gertrud», Fontana conchise rugând pe Maderna şi pe femeea sea de a’i dă ajutor spre a scoate pe fiica sea din închiedrea unde era deţinută, t­­s’gurftndu’i de recunoscinţa atesteia şi de o recompensă ce ’­ va pune la adăpostul nevoii pentru restul 4H?’w lor.

Next