Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)

1887-06-02 / nr. 3361

­entru sariiuHUte j^jjj Ejai AbooAincBtei sc Jj^^s |lj|g 1 jLSlra^auea <ilaru* fcaSg« S&fjjlSHffltt aj|H«agfe' Io districte ia biu- ygjjfa vEE­f il* postaie. ttedacțiunea: 15 str. Mare ANUL XV. — Mr. 8,361. 10 BANI EXEMPLARUL. MARȚI, 2 IUNIE 1887. inapoesc. . K) APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. ||| Administraţiuni^rÎ^lS, str. Mare. Xeiegrxsimn.^ i Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENTIA HAVAS. IVTENA, 11 Junie.— Cetim în Con­­mpondenţa politică : petiţiane relativi , convenţiu­­ik de comerţ cu România, şi sem­itft de peste 1500 industriaşi din ana şi din provincia, a fost remisa­­t ministrului de comerţ, care a ex­mat satisfacţiunea sef că com­er­ţţ­l se ocupă cu atâta solicitudine tot ceea ce priveşte exportaţiunea !­irchieul de Bacquehem a declarat , nu înceteaza de a se ocupa de con­­t­aţiunea de comerţ cu România, şi­­ se poate spera, Austro-Ungaria fă­­­­ad deja din partea el tote conce- 1 mile posibile, câ Statul vecin va a­re şi el tot ce depinde de dineul ce a ţinea compt de ceea ce recla­mi interesele industriale ale monar­hiei austro-ungare. AGENTIA LIBERA SOFIA, 11 iunie, — Ua coma­nsat oficial desminte că regenţa ar­e ea intenţiunea d’a proclama repu­­bi­ca, d’a face concesiuni Rusiei şi d a primi pe Aleco-paşa ca singur v­­ent. VIENA, 11 iunie. — Neue Freie Fesse (}K­e oft ar fi vorba de o în- i vedere a principelui de Bismark ; comtele Kinicky în cursul verei hiliocul şi epoca acestei întrevederi­­ sunt până acum determinate. BERLIN, 11 Junie. — Principele r penal a amânat plecarea sea L J­udra, câct, după Magdeburger Zex- 6­0, împeratul ar fi manifestat do­­i­na d’a avea tota familia sea Im­ii jurul seu până ce va fi restabilit. BELGRAD, 11 Junie. — Crisa mi­nisterială urmeazâ. Regele Milan a avut ieri o între­vedere cu D. Ristici. BELGRAD, II iunie. — D. Ristici a pus următoarele condiţiuni pentru formarea unui cabinet: I. Ridicarea budgetului de resbel cu 6­0/g. II. Liberarea Serbiei de tutela pie­ţelor financiare ale Austro-Ungariei şi Germaniei, cu scop de a putea u­nifica datoria Statului şerb şi de a regula bilanţul său pe o basă normală şi fänätesä. Sare îndoielnic ca regele Milan să primeascâ aceste condiţiuni. PESTA, 11 iunie.— Budapester Tagblatt anunţă câ în curând vor în­cepe negocierile tratatului de comerţ între Austro-Ungaria şi Germania. Numai atunci când aceste negociat vor întră într’o rasă hotărîtdre, Aus­tro-Ungaria va începe negociările cu România pentru încheiarea­­conven­­ţiunii comerciale. Guvernul român se arată acum puţin dispus a negocia. BERLIN, 11 iunie. ■— Starea să­nătăţii împăratului a devenit de­o­­datâ mai îngrijitoare. Majestatea sea a avut o râguşire complectă. Doctorul Mckenzie a fost chiemat în urm­a dorinţei exprimată de îm­părat. Durerile fiind prea violente, me­dicii au fost siliţi de a repeta injec­­ţiunile de morfină. Impăratul a păs­trat pana acum toată luciditatea sea de spirit. BERLIN, 11 Junie. — Buletinele sănătății principelui moștenitor sunt astăzi mai puțin satisfacătoare. Cu toate aceste­a, Virchow declară că ori­ce pericol de cancer a dispărut. LONDRA, 11 Junie. — Camera lorzilor. Marchizul de Salisbury, răs­punzând lordului Carnravon. Zice că guvernul nu găsesce oportun d’a co­munica acum Parlamentului conres­­pondența diplomatică privitoare la con­­vențiunea anglo turcă. Acestâ comu­nîcare »'•va face după ratificarea con­­vențiuiRE D/ DUBLIN, 11 iunie. — Un con­flict serios a izbucnit la Bodyki între arendaşi şi poliţie ; agenţii cari au procedat la isgonirile arendaşilor au fost maltrataţi. PETERSBURG, 11 iunie. — Un congedm a fost acordat comtelui Tol­stoi pentru motive de sănătate. Se crede că comtele va fi în curând în­locuit. -----------------------------------------­-------------------------------­A *s «edem nicine «cirî telegrafic# pag III, GALA 1­­, 1 iunie 1887 Dunărea-de-Jos persistă în candida ei credinţă că numai agenţii locali sunt vinovaţi de grozăviile de la 11 Mai şi că nu trebue a face pe gu­­vernul central responsabil de ele. Res­pectam credinţa confratelui nostru ; îi repetăm inse ceea ce i-am mai spus: câ un guvern este răspunzetor de faptele subalternilor sei când nu ’i de* saprobă şi nu ’i pedepsesce. De la 11 Mai­ sunt 20 de Z^e* In acest timp guvernul a avut pu­tinţa de a afla adevărul, dacă nu din alt­ce­va, cel puţin din constatările anchetei ce singur a trimis în loca­litate, şi cu toate aceste vedem că făp­taşii atrocităţilor de la 11 Mai, nu numai că stau neclintiţi la posturile lor, ci conţină nesupâraţl persecuţiu­nile şi străgănirile contra cetăţenilor independenţi. Ei bine, întrebăm pe cel de la Dunărea-de-Jos să ne spună cum se potriveşte acesta stare de lucrări cu neresponsabilitatea guvernului cen­tral ? Ni se va răspunde că poate chiar comisarii trimişi de guvern n’au voit a constata adeverul. In acest cas tot guvernul ar fi râspunzător că însăr­­cineazâ cu cercetări pe nişte funcțio­nari ce ’i înceta. Dacă însă comisarii i-a au spus adevĕrul, e cu atât mai rău pentru el că nu ’și face datoria de a pedepsi cât mai curând pe culpabili. Ori-cum am latoarce lucrurile, pănă acum nu se poate descărca guvernul de răspunderea faptelor comise de a­­genții sei locali în ZiQ* nefastă de 11 Maia, fapte ce chiar confrații noş­tri au recunoscut că au fost săvâr^ șite de Z*?»1 agenți. Cel puțin dacă s’ar vedea nescarl-va semne de bu*­nă-voință. Poate le vor fi vedând con­frații de la Dunărea-de-Jos ; în acest cas ar face bine să se dea pe faţă. Până atunci noi vedem pe autorii celor petrecute la 11 Mai, preum­­blându-se ţanţoşi şi îngâmfaţi de is­prăvile lor, uneltind proteste numai contra alegerii colegiului 1, care s’a petrecut în cea mai mare linişte şi ca cea mai perfectă legalitate, croind procese peste procese numai contra celor bătuți de ei, lovind, persecu­tând în dreapta şi’n stânga fără cea mai mică jenă. Aceste le văd toți cetățenii din Ga­­lații. Dacă ved au­ ce­va confrații de i'uici» .VOCUI COVURLUIULUI* 70 llSUOHlI R011SI­ ­ PARTEA III. Bu­iq­aDiq.x± XLIV. (Urmare) Pofta şefului de bandă. primind din mânele şefului de ban­­â nişte metanii ca lanţ de aur şi­­­­e de malachit, furate de la un ne­­d­itor de obiecte piese, el recită cu­ri tare în latineşte, dinaintea băn­iilor Îngenuncheaţi, cu capul des­­p­arit şi făcând cher, rugăciunea, l­a care dădu tuturor pontificala « bine­cuvîntare în numele Tatălui tulul şi a Sântului Spirit. Du­pă terminarea acestei ceremonii, fie­care, îngreuiat de fumul vinului, se îndreptă spre colţul ruinelor unde alesese domiciliu. — D-siră, anunţă atunci Andreozzi D-şdrei Donatello, asupra căreia erau fia­ți ochii sei strălucitul, era de a te duce în camera D-tele a sunat. — Cam ! 4i8e juna fetâ, nu’mi e permis a respira aerul recoros a se­rei, și ai să mă scobori atât de că­rând în pivnița umedâ și întunecoasa ce mi-ai dat ? — Când dormim, trebue sa doarma și pn semeni nostri ; siguranța si in­teresul nostru comanda atesta­t intra, asa e ordinul. — Intru, D­ie, asculta Blanca a­­pucând braţul logodnicului seu. — Francesul nu te însoţeste, i-am ales colo, la extremitatea ruinelor, un alt refugiu. — Pentru ce ? — Pentru motive de ordine inte­­terioara pe cari n am a le explica. Mon­seniorul va locui asemene tot acolo. — D-sora Donatello nu poate fi, fără inconvinient pentru ea, lipsită de îngrijirile mele și de încrederea cei dă presența mea lângă el, dis­cută artistul, care vedea lămurit că banditul isola pe captiva­rea spre a a o avea la discrețiune în timpul nopţii. — Seniorina va fi îngrijită de mine, ripostă Adreozzi. — Te rog, D-le, reluă Blanca în­grozita la cugetarea de a se afla sin­gura in presența­ acelui animal feroce ce o dona, să nu ma separezi de lo­godnicul meu. — Regret, senoria, că nu te pot satisface asupra acestui punct. Dar asigură-te, aceasta schimbare nu te poate turmenta întru nimic. — E imposit să persiști a refusa de a satisface legitima reclamațiune a D-strei Donatello, strigă artistul incapabil de a conținea sentimentele ce l agitata. — Ce ? întrebă Andreozzi încrun­tând sprincena. Apoi, chiemând cu gestul patru bandiţi, ce aşteptau la puţină distanţă ultimele spre instrucţiuni : — Luaţi­­ pe acest individ şi pe prelat, ordonă el cu un ton aspru, şi împedecaţi’l să comunice până mâne cu prisoniera. Patricia voind sâ se revolte, bandi­ții năvăliră asupra lui şi ’l târîră, cu pumnalul în mână, împingând îna­intea lor pe Scarsella mut şi supus, și Bianca rămase împetrită lângă şe­ful de bandă, a cărui priviri sensu­­ale o înfi­şurait ca pânza de painjon pe fluture,

Next