Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)
1887-06-02 / nr. 3361
entru sariiuHUte j^jjj Ejai AbooAincBtei sc Jj^^s |lj|g 1 jLSlra^auea <ilaru* fcaSg« S&fjjlSHffltt aj|H«agfe' Io districte ia biu- ygjjfa vEEf il* postaie. ttedacțiunea: 15 str. Mare ANUL XV. — Mr. 8,361. 10 BANI EXEMPLARUL. MARȚI, 2 IUNIE 1887. inapoesc. . K) APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. ||| Administraţiuni^rÎ^lS, str. Mare. Xeiegrxsimn.^ i Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENTIA HAVAS. IVTENA, 11 Junie.— Cetim în Conmpondenţa politică : petiţiane relativi , convenţiuik de comerţ cu România, şi semitft de peste 1500 industriaşi din ana şi din provincia, a fost remisat ministrului de comerţ, care a exmat satisfacţiunea sef că comerţţl se ocupă cu atâta solicitudine tot ceea ce priveşte exportaţiunea !irchieul de Bacquehem a declarat , nu înceteaza de a se ocupa de contaţiunea de comerţ cu România, şi se poate spera, Austro-Ungaria făad deja din partea el tote conce- 1 mile posibile, câ Statul vecin va are şi el tot ce depinde de dineul ce a ţinea compt de ceea ce reclami interesele industriale ale monarhiei austro-ungare. AGENTIA LIBERA SOFIA, 11 iunie, — Ua comansat oficial desminte că regenţa are ea intenţiunea d’a proclama repubica, d’a face concesiuni Rusiei şi d a primi pe Aleco-paşa ca singur vent. VIENA, 11 iunie. — Neue Freie Fesse (}Ke oft ar fi vorba de o în- i vedere a principelui de Bismark ; comtele Kinicky în cursul verei hiliocul şi epoca acestei întrevederi sunt până acum determinate. BERLIN, 11 Junie. — Principele r penal a amânat plecarea sea L Judra, câct, după Magdeburger Zex- 60, împeratul ar fi manifestat doina d’a avea tota familia sea Imii jurul seu până ce va fi restabilit. BELGRAD, 11 Junie. — Crisa ministerială urmeazâ. Regele Milan a avut ieri o întrevedere cu D. Ristici. BELGRAD, II iunie. — D. Ristici a pus următoarele condiţiuni pentru formarea unui cabinet: I. Ridicarea budgetului de resbel cu 60/g. II. Liberarea Serbiei de tutela pieţelor financiare ale Austro-Ungariei şi Germaniei, cu scop de a putea unifica datoria Statului şerb şi de a regula bilanţul său pe o basă normală şi fänätesä. Sare îndoielnic ca regele Milan să primeascâ aceste condiţiuni. PESTA, 11 iunie.— Budapester Tagblatt anunţă câ în curând vor începe negocierile tratatului de comerţ între Austro-Ungaria şi Germania. Numai atunci când aceste negociat vor întră într’o rasă hotărîtdre, Austro-Ungaria va începe negociările cu România pentru încheiareaconvenţiunii comerciale. Guvernul român se arată acum puţin dispus a negocia. BERLIN, 11 iunie. ■— Starea sănătăţii împăratului a devenit deodatâ mai îngrijitoare. Majestatea sea a avut o râguşire complectă. Doctorul Mckenzie a fost chiemat în urma dorinţei exprimată de împărat. Durerile fiind prea violente, medicii au fost siliţi de a repeta injecţiunile de morfină. Impăratul a păstrat pana acum toată luciditatea sea de spirit. BERLIN, 11 Junie. — Buletinele sănătății principelui moștenitor sunt astăzi mai puțin satisfacătoare. Cu toate acestea, Virchow declară că orice pericol de cancer a dispărut. LONDRA, 11 Junie. — Camera lorzilor. Marchizul de Salisbury, răspunzând lordului Carnravon. Zice că guvernul nu găsesce oportun d’a comunica acum Parlamentului conrespondența diplomatică privitoare la convențiunea anglo turcă. Acestâ comunîcare »'•va face după ratificarea convențiuiRE D/ DUBLIN, 11 iunie. — Un conflict serios a izbucnit la Bodyki între arendaşi şi poliţie ; agenţii cari au procedat la isgonirile arendaşilor au fost maltrataţi. PETERSBURG, 11 iunie. — Un congedm a fost acordat comtelui Tolstoi pentru motive de sănătate. Se crede că comtele va fi în curând înlocuit. ------------------------------------------------------------------------A *s «edem nicine «cirî telegrafic# pag III, GALA 1, 1 iunie 1887 Dunărea-de-Jos persistă în candida ei credinţă că numai agenţii locali sunt vinovaţi de grozăviile de la 11 Mai şi că nu trebue a face pe guvernul central responsabil de ele. Respectam credinţa confratelui nostru ; îi repetăm inse ceea ce i-am mai spus: câ un guvern este răspunzetor de faptele subalternilor sei când nu ’i de* saprobă şi nu ’i pedepsesce. De la 11 Mai sunt 20 de Z^e* In acest timp guvernul a avut putinţa de a afla adevărul, dacă nu din altceva, cel puţin din constatările anchetei ce singur a trimis în localitate, şi cu toate aceste vedem că făptaşii atrocităţilor de la 11 Mai, nu numai că stau neclintiţi la posturile lor, ci conţină nesupâraţl persecuţiunile şi străgănirile contra cetăţenilor independenţi. Ei bine, întrebăm pe cel de la Dunărea-de-Jos să ne spună cum se potriveşte acesta stare de lucrări cu neresponsabilitatea guvernului central ? Ni se va răspunde că poate chiar comisarii trimişi de guvern n’au voit a constata adeverul. In acest cas tot guvernul ar fi râspunzător că însărcineazâ cu cercetări pe nişte funcționari ce ’i înceta. Dacă însă comisarii i-a au spus adevĕrul, e cu atât mai rău pentru el că nu ’și face datoria de a pedepsi cât mai curând pe culpabili. Ori-cum am latoarce lucrurile, pănă acum nu se poate descărca guvernul de răspunderea faptelor comise de agenții sei locali în ZiQ* nefastă de 11 Maia, fapte ce chiar confrații noştri au recunoscut că au fost săvâr^ șite de Z*?»1 agenți. Cel puțin dacă s’ar vedea nescarl-va semne de bu*nă-voință. Poate le vor fi vedând confrații de la Dunărea-de-Jos ; în acest cas ar face bine să se dea pe faţă. Până atunci noi vedem pe autorii celor petrecute la 11 Mai, preumblându-se ţanţoşi şi îngâmfaţi de isprăvile lor, uneltind proteste numai contra alegerii colegiului 1, care s’a petrecut în cea mai mare linişte şi ca cea mai perfectă legalitate, croind procese peste procese numai contra celor bătuți de ei, lovind, persecutând în dreapta şi’n stânga fără cea mai mică jenă. Aceste le văd toți cetățenii din Galații. Dacă ved au ceva confrații de i'uici» .VOCUI COVURLUIULUI* 70 llSUOHlI R011SI PARTEA III. BuÂiqaDiq.x± XLIV. (Urmare) Pofta şefului de bandă. primind din mânele şefului de banâ nişte metanii ca lanţ de aur şie de malachit, furate de la un neditor de obiecte piese, el recită curi tare în latineşte, dinaintea băniilor Îngenuncheaţi, cu capul desparit şi făcând cher, rugăciunea, la care dădu tuturor pontificala « binecuvîntare în numele Tatălui tulul şi a Sântului Spirit. După terminarea acestei ceremonii, fiecare, îngreuiat de fumul vinului, se îndreptă spre colţul ruinelor unde alesese domiciliu. — D-siră, anunţă atunci Andreozzi D-şdrei Donatello, asupra căreia erau fiați ochii sei strălucitul, era de a te duce în camera D-tele a sunat. — Cam ! 4i8e juna fetâ, nu’mi e permis a respira aerul recoros a serei, și ai să mă scobori atât de cărând în pivnița umedâ și întunecoasa ce mi-ai dat ? — Când dormim, trebue sa doarma și pn semeni nostri ; siguranța si interesul nostru comanda atestat intra, asa e ordinul. — Intru, Die, asculta Blanca apucând braţul logodnicului seu. — Francesul nu te însoţeste, i-am ales colo, la extremitatea ruinelor, un alt refugiu. — Pentru ce ? — Pentru motive de ordine inteterioara pe cari n am a le explica. Monseniorul va locui asemene tot acolo. — D-sora Donatello nu poate fi, fără inconvinient pentru ea, lipsită de îngrijirile mele și de încrederea cei dă presența mea lângă el, discută artistul, care vedea lămurit că banditul isola pe captivarea spre a a o avea la discrețiune în timpul nopţii. — Seniorina va fi îngrijită de mine, ripostă Adreozzi. — Te rog, D-le, reluă Blanca îngrozita la cugetarea de a se afla singura in presența acelui animal feroce ce o dona, să nu ma separezi de logodnicul meu. — Regret, senoria, că nu te pot satisface asupra acestui punct. Dar asigură-te, aceasta schimbare nu te poate turmenta întru nimic. — E imposit să persiști a refusa de a satisface legitima reclamațiune a D-strei Donatello, strigă artistul incapabil de a conținea sentimentele ce l agitata. — Ce ? întrebă Andreozzi încruntând sprincena. Apoi, chiemând cu gestul patru bandiţi, ce aşteptau la puţină distanţă ultimele spre instrucţiuni : — Luaţi pe acest individ şi pe prelat, ordonă el cu un ton aspru, şi împedecaţi’l să comunice până mâne cu prisoniera. Patricia voind sâ se revolte, bandiții năvăliră asupra lui şi ’l târîră, cu pumnalul în mână, împingând înaintea lor pe Scarsella mut şi supus, și Bianca rămase împetrită lângă şeful de bandă, a cărui priviri sensuale o înfişurait ca pânza de painjon pe fluture,