Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)

1887-06-02 / nr. 3361

la Dunărei-de.JoSi să o spună. Nouă inse ne e tea­mă să nu’șl perdft ilu­siunile. VOCEA COVUELUIULUI Cxorxlca, locală: — Astăzi­­ pleoftt lft moși» se» Golășel D. Lascar Catargi ou Doamna Cfttftrgi. .. *­­ — Ieri a sosit tu urbe» ndstră D. Al. Lahovari. D-sea plecft la Bucu­­reșci ou trenul de astă serie. — Oposiţiune» după 12 c­ile de adăstare, ved­end că nimene nu i­a iniţiativa a chiema la răspundere pe autorii atrocităţilor de la 11 Maia, veni ea la 23 Maia, şi prin 16 ale­­gători chiemă înaintea curţii cu juraţi pe 56 învinovăţiţi. Totend acésta guvernamentalii, vin la 28 Maia şi prin 14 semnături, din cari 12 ne­cunoscute, dau în judecată 71 mem­bri din oposiţiune, adecă pe toţi câţi reclamaseră, pe toţi câţi erau martori, pe toţi In fine că el şi-au închipuit că trebuesc târâţi şi prigoniţi. Primul proces este fixat la 8 iunie, secundul la 10 a curent. Unde voesc să împingă lumea a­­cesti oameni cu procedările lor, nime­ne nu’şi poate da samă. Ţara să vidă şi să judece prin ce timpuri trecem. Iată numele celor 71 de cetăţeni, membri al oposiţiunii, daţi In judecată pentru delictul politic prevaut de art. 126, 128 şi 129 din legea elec­­torală : C. Ressu, Gh. Rol­escu, Leonida Sterea, Nicu Gatargiu, Gh. Mihailes­­cu, Gh. Fulger, D. Nicolau, Ilie Doi­­ciu, loan Plesnilă, Nicu N. Vlaicu, I. Vărzaru, Andrei Panaitescu, C­herbescu, M. N. Pacu, Mihail N. Mi­­hăilescu, Antoni Tatuseschi, N. Istrati, Ioan Madgearu, Em­a­noil Caracaș, Va­­sile P. Ionescu, Lascar Gernat, loan Plăvănescu, N. Neculcea, Alexandru Iftime, D. Canachi, Theodor Ionescu, D­imine Ionescu, Marin Tecuceanu, Victor Bejan, Andoni Marin, C. Ful­ger, Petru Botiz, Gh. Ionescu (zidaru) G. Theodor, D. Calciu, Ivanciu Teo­­dorescu, G. Dimitri, loan Pagu, Al. Andoni, Ivanciu Gheorghiu, loan Jim­pa, P. Polugescu, Gh. Panaitescu, V. Theodor Baroiu, D. Melinti, Iorgu I. Ionescu, I. S. Martin, Gh. Georgescu Alb­otru, I. Peptănaru, I Carnohorski, Stefan Ivan, loan Ghe­orghiu (Casă-Nouft), C­H. Rosie, loan Ionescu, O Ştefanescu, loan Popo­­vici, Paraschiv Martin, loan Vamali, Pavel Dimitriu, G. Neicu, I Vasiliu Creţu, Preotu Vargalici, Preotu Ur­­sachi, Preotu Gavrilesu, Iancu S. Io­nescu, Gh. Podaşcă, Petru Xenui şi Ionică Sânge Alb. — D. St. Ghimet, unul din sub­­acriitorii protestului fabricat de ad­ministraţiuna contra alegerii colegiu­lui II de comună, declară într’o seri­edre publicată în Dunărea­ de Jos că a subscris acel protest fără a l mai ceti, ver}cad în el iscăliţi mai mulţi cu­noscuţi ai sei. Acum află cu durere că acel protest conţine lucruri îngre­­uiatore asupra unora din meu­­­rui o­­posiţiunii, şi declară că nu voeşce să atribue membrilor oposiţiunii fapte de cari n’are absolut nici-o cunoş­­tinţă şi mai cu 80mă de acele de cari se ocupă micul protest. Iată prin ce mijloace s au smuls is­căliturile cetăţenilor. — Aflăm că citaţiunile în proce­sul uneltit de administraţiune contra a 71 membri din oposiţiune, proces ce sa sorocit la 10 iunie, au fost deja distribuite de poliţie, de­şi hâr­tia nu e dată de cât de câte­va zide, pe când citaţiunile în procesul in­tentat de cetăţenii independenţi con­tra sbirilor de la 11 Maiu, de şi fă­cut cu mult înainte, nu s’au înmânat la mulți nici pănă astăiți, cu toate că procesul e sorocit la­­ iunie. Iată procedările administrațiunii. — Gurtea cu jurați din județul nostru s’a deschis astăzi. Gurtea e présidată de D. consilier de curte Gişman, asistat de D-uil judecători de tribunal Aigiu şi Fuipide. — D. major Livezanu, din reg. 11 de dorobanţi, e numit comandant al pieţei Galaţi. — D. preşedinte a comitetului ex­­posiţiunii din Craiova ne face cunos­­cut că exposiunea se va deschide ne­greşit la 2 August viitor. Drumurile de fer acordă o reducere de 50% produselor destinate exposiţiunii.­­ Examenele generale la şcoala co­mercială se vor ţinea în ur­­mătoire : La 6 şi 7 Iunie, Limba germană La 8 iunie, Dreptul comercial, ad­ministrativ şi constituţional. La 9 şi 10 iunie, Şciinţele fisico­­chimice. La 11 şi 12 Iunie, Geografia Statistica. La 13 şi 14 Iunie, Comptabilita­tea și Cursul mărfurilor. La 15 şi 16 Junie, Limba română. La 17 Iunie, Economia politică şi Istoria, Igiena. La 18 şi 19 Iunie, Matematica. La 20 Iunie, Limba grecA. La 21 Iunie, Limba italiană. La 22 şi 23 Junie, Limba fran­­cesă, Desemnul. — JRenaşcerea Baciului e titlul unui nod ziar independent apărut în Ba­­căd. Urăm noului confrate succes şi viaţă lungă. — P. S. S. păr. arhimandrit de scaun al sfintei episcopii a Dunării­de­ Jos, Ghiriac Neculai, a oferit Epi­­tropiei casei Sf-Spiridon din laşi suma de 20.000 lei, venitul cărei sume, du­pă încetarea sea din vidtft, să serveasca la întreţinerea unui pat. Faptă bună vorbind prin ea însăși, ori­ce comentar e de prisos. — Getim în Lupta . In privința anchetei de la Galaţi aflăm m­enatoarele : comisiunea, după cum am spus deja, s’a mărginit de a face mai mult o instrucţiune a afacerii. Din raportul ce comisiunea l’a de­pus ministrului, şi care este foarte lUng, se dovedeşce că ancheta s’a fâcut cu mare minuţiositate de c­omisiune. Vineri după aniză­, RiduMihaiu s’a dus cu raportul la preşedintele consiliului, căruia ia lăsat spre a’l observa şi a’l supune Regelui în con­­siliul de miniştri. Se­­face că preşedintele consiliului nu ar fi tocmai mulţumit de modul cu care s’a făcut ancheta, cu atât mai mult cu cât membrii comisiunii de anchetă au lăsat ca agenţii poliţiei II din Galaţi să se amestece în instruc­țiunea ce au făcut. — Se­­țice că chiar Luni raportul făcut de comisiunea de anchetă de U Galați va apărea în Monitond oficial. Pănă nu vom vedea cu ochii nu ne vine să credem acesta. — Ieri la 4A/a ore s’a celebrat lo templul israelit din urbea ndstră că­sătoria religioasă a D-nul Salomon II Halion din Bucuresci cu D-ra Euge­ ,­nia Mendl fiica marelui comerciant Luis Mendl din urbea nostră. Un numeros şi ales public din­­ Galaţi şi Brăila asista la­­aceasta că­sătoriă. — Astă seara trupa francesă dă, in beneficiul incendiaților de la Opera comică din Paris, piesa Le Cœur et la Main, operă comică în 3 acte de Ch. Lecocq. E încă o ocasiune pen­tru Gălăţeni de a arăta senti­mentei­­ lor caritabile. 9* Cronică lixtexlerA — Cetim în Lupta : Se­­zice că delegaţii români pentru negociările convenţiunii comerciale ca Austria au obţinut de la consiliul de miniştri ultimele instrucţiuni pentru reluarea acestor negociări. Se cred« că în cursul septemâail acesteia e vor pleca la Vien». — D. Bălăceanu, ministrul Romi­niei la Constantinopole, a trebuit du noa să’şi amâne plecarea din caua că o’a primit iacă instrucţiunile îi privinţa încheiării convenţiunl cu Tur­cia şi altor cestiuni. — Se atribue ministrului de jus­tiţiă intenţiunea ca peste câte­va zid Grepusculul acoperiş muntele, şi bufniţele şi liliecii Incepead vîniturile lor nocturne strigând în mod lugubru. XLV Înaintea atentatului. — Păstorul Natale mergea pe sub pă­dure mormăind, furios de eşecul seci, furios contra lui Andrecaai şi gata la tot spre a recâştiga premiul ce-i pro­misese tatăl de lapte. — Gu 500 frauci, repeta el suspi­nând şi blestemând, mi-aşi fi cumpă­­rat haine noue, un ciasornic şi un lanţ, şi aşi fi petrecut o luna la Ro­ma. Ai aceşti capi de bandă, nu se gân­desc de­cât la ei şi n’au nici habar de sărmana lume pe care o exploa­­teza !... La 1 ore părăsim cărările umbrite ce percursese de la plecarea cea din taberă şi se pregăti» a pleca spre Bel-Air, apucând de a dreptul prin câmpiile de porumb şi pin păşuni, când zări în colţul unei liveijh lângă un gard de spini, la umbra a trei migdali, trupa de contrabandişti având în mijloc pe comte şi pe portar. După ce se rătâo­se in mijlocul pă­durilor de stejari verzil şi de castani din munţii de la Banco, se oprise timp de trei ore în o fermă izolată, unde rechisiţionase cu bani provi­sion!, apoi, după ce mâncase şi se o­­dihnise, şi căpetând informaţiuni de la termien, cari, verend o armată pănă în creştet şi dut­end doar prisouieri, erecţi se ca are a face cu mscai­va bandiţi, se Îndreptase spre Verd­i, trecend din nou pin tâmpit. Se cd­am iarăşi şi ţinea consilia tând fu întâlnită din nou de păstor. — Păstorul nostru ! strigă­ Fontana recunoscând pe Natale, ce era în a­­cel moment la o sută de metri. El ! omule, vino aci, dacă nu vrei să te oprim cu gidatele puşcilor noastre. — Fiu ai Feciore»! liaişciţi-vă, n a­m de foc intenţiune» de a fugi de D- vostra, «ţise păstorul mirat de întâl­nire şi înaintând la ordin. — De unde vii ? îl întrebă cu un pacientă tatal de lapte pe când se scobona. — De la refugiul lui Andreozzi. — Dar junii noştri­­i — Sunt pe munte. Am lucrat spre a’l scapa ca și cum ar fi fost tritt­­e și sora mea, și n’am reușit. Gapul de bandă s’a arătat recalcitrant. — Acum unde te duci ? — La Bel-Air să duc comtelui răs­punsul la sensarea mea ; dar mi-am terminat cursa, de oare­ce Excelența sea e cu D-nastră. — Dă acest răspuns. Păstorul scoase din posunar bilete panditului şi ’l dădu tatălui de lap, care’l desfăcu răpide şi tremurând, ci nudu’l tare. — Un milion de franci­­ la drapo sceleratul nu se îndoieşte de nimic !xclamă Linni îndată ce se termin cetirea şi întorcându-se spre poştri pandiştii sei indignaţi. — A încerca de a aduce la ințe­legere pe capul bandei e un lucr de prisos, șeii acesta, hasardă Valen­tini, a carui creier fusese traversa de o lumină de speranță. Lucrul e mai prudent și mai practic ar fi a m6 lăsa sa alerg la Roma, unt cu aceasta sensoare mi-ași procura ar­ma cerută. Pănă atunci, spre a pui pe prisouieri în siguranţă, al numi lul Andreozzi cu titlul de acomi cele 50 mu­­rapol ce am asupra me­a cum ai cauta sincer figrabn

Next