Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)
1887-09-15 / nr. 3446
NUL X Nr. 3 44.i In A M E N T in J ru Romania n ... jo iel lini . . . io «1'3? IV rr .naiul nlaboua^ur e ru strainaiate i jan . . . 14 Ie* e uni ... »7 * onamen'.el se G Jajt la Ad-X arunca 4‘aru' i listricte la biur: postale. lj jaacțiunea : 15 its*. Mare 10 «ANI EXEMPLARUL. 4 ------- —— -r '» ^ ■■ MARȚI, 15 SEPTEMBRIE 18g?. ANUNCJB linia petit Pagina IV: 40 bani , III . 80 . I N S E R T I U N I ţi RECLAME !Pagina III : 8obani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancate se reiasă. — Articolele repubiicate nu st II APARE IN TOATE PILELE D£ LUCRU. | Administraţiunea : 15, atr. Mare. ! Xelegrxsiaaa.® Serviciul part, al ,Vocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. JENA, 25 Septembrie. — Ua de- Jlimperiel convocft R Mchsratul pen L 11 0ombrie, ONDR4, 25 S°ptembrie.— limes «v. Part» r. hatârU su desihZ* ujj;1 un der*v e ou Rugi* pentru * ge !o m voelft U cere ?r pute? deres. puterile. limes crede ci* i» nava accent*, preferind mărie* de stutu-quo. A&SNTIA LIBESA OMA, 25 Septembrie.— Ultimele c i oficiale constată descrescerea lifemiei cholerei. e-1ERLIN, 25 Septembrie. —Se confiruă ca partidul centrului va depune a'ă după deschiderea Reithsteguluî proiect de lege pentru prelungi mandatului legislativ de la, 3 Luni. Acâstă propunere t âșt'gă teren are multe surse de isbândă. VIENA, 25 Septembrie. — Minie de resbel » ds.t ordin m&nufae ei din Suyr de » întrerupe pec câtva timp fabricarea puscilo nlicher. ie fac actualmente experienţe cu 3J ibrul de 3 milimetre. 0 dcU isi te experienţe terminate, fabrieaţie- I se va continua. BELGRAD, 25 Septembrie. — Egela şi Regina *n tacrut de acord a trăi separaţi în timp de mal ifilţl ani. CONSTATINOPOLE, 25 Septembie. — Banca otomană persistă de a j»fui* pUn spuntamentelor funcționarilor străini în Turcia, cu toate admonestările ce i s’&a făcut din partea Porții. BERLIN, 25 Septembrie, — Cu oc&siunea jubileului stil principele de B sm*îk » primit din toate părțile im penalul precum ți din străinătate felicitări numeroase. Prințul și principesa Wilhelm au fncat o visită cancelarului pentru ale felicita. BERLIN, 25 Septembrie. — C rculă sgomotul ca principele de Nehenlohe, guvernorul Abaţiei şi Lorénel, îşi va da în curând demisiu* nea. Principele refusă postul de ambasador la St. Petersburg, şi este probabil ca şi va lua retragerea. BERLIN, 25 Septembrie. — Contrar dessiinţirii date ieri,Ţarul Die Dost susţine că împrumutul rus se va emite la Paris, şi ca este destinat pentru preparativele militare întreprinse de Rusia, în vederea ocupării oraşului Esernaa. PETERSBURG, 25 Septembrie— S k r-paşil, ambasadorul Turciei, va pleca în congediu la Crime« Plecarea lui S k^-p*sa se poate consider* ca un semn de îmbunătăţire în ce pnveţce cestiuae» bulgară. CONSTANTINOPOLE, 25 Septembrie. — Sâ constată în politica turco-rusa o schimbare favorabilă Bulgariei. VIENA, 25 Septembrie. — Comtek Kalicky, comtele Bylendr Rytt, ministrul de resbel, D. Dunajesweki, ministrul de finanţe, şi comtele T**fe, preşedintele consiliului, vor pleca mâne la Budapesta pentru a conferi cu ministerul ungar asupra budgetului comun. SOFIA, 25 Septembrie. — Convenţiunea serbo bulgară relativă li racer ds. re a liniilor ferate se va semn» mâne. STRAS BÜRO, 25 Septembrie. Se desminte scripa demisiuniî principelui da Hiksnlohe, guvernatorul Als*ţieî-Lorena. BRUXELA, 25 Septembrie. — Li Nord (jupe că sitisfacţiunea obţinută de Germania în urma incidentului din Rusciuc constitue un precedent de care Rusia va trage folos. D.Ţaru adaogă că e destul de a recurge la demersurile inaugurate de cabinetul din Berlin în caşul când alte saijici nu vor reuşi. BRUXELA, 25 Septembrie.—Vorbind de cestiunea bulgară, Le Nord zice că Rusia va fi nevoită de a întorrVeni în Bulgaria dacă Germania şi Austria vor împedeca restabilirea unei situaţiuni legale în acest principat. ZARA, 25 Septembrie. — Guvernorul Dalmaţiei a făcut o visită ducelui de Edimburg şi celorlalţi membri al escadrei anglese. CETINJE, 25 Septembrie. — Aici se fac preparative mari pentru primirea membrilor escadrei a COPENHAGA, 25 Septembrie. Piecarea părechii regale grecesc a fost amânată. ROMA, 25 Septembrie.D. Crispi, președintele consiliului, va începe la 15 Octombrie negociările cu Austro- Ungaria în privința încheierii uu tratat de comerciu. A se vedea ulvimedirî telegrafice pag. IM. GALAŢI, 1 Septembrie 1887. Dragostea pisei de Tecuciil pentru Galaţi s’a schimbat în vrăjmășia. Astfel ni se comunică că o adresă de prefeitură de Tecuciii, trimisă celei de Galaţi, face cunoscut că nu se va tolera nici unul comerciant » duce vase (poloboce, buţi) dar Galaţi , podgoria de Nicoreşci din IV cuciu, sub pretext că vasele ar proveni din o regiune filoxerată. Unde nu se merge straşnicia paşei, este când spune că a dat ordin subprefecţilor şi primarilor a nu tolera aici chiar trecerea polobocelor din Galaţ prin vere comună din judeţul Tecuciu, cu destinaţiune negreşit la alte podgorii din Putna. Iată prin urmare comercianţii noştri de vinuri puşi în imposibilitate de a’şi clinti vasele de la Galaţi şi a’qi face provisiunile la Psnciusiv la Odobesci. Aceata măsură echivaleza cu o interzicere complectă a comerţurii de vinuri cu Galaţii. După cât cunoascem legea, nicăiri în ea vasele au sunt intense; art. 16, la care se referă adresa prefecturei de Tecuciu, au menţiuazi de cât viţa, frunzele şi strugurii. De unde dar s’a scos interzicerea vaselor pe cari comercianţii le duc la podgorii spre «ie umple* cu vinuri. O atare disposiţiune nu numai că este ruiu&iere comercianţilor de vinuri din Glaţi, cari vor fiiori .VOCII COVURLUIULUI" NAPAST SA.XT PARTEA III. Logodnica Condamnatului XV. (Urmare). Cei trei companioni merge-ta maalimente înaintea lor, puțin« hr»rd, fâră a prea şei unde se ducea. Noaptea era foarte întunecoasâ. Deşi pleea încetase, nişte nori grojînd pe cer, împinşi de vînt, acope nd lîna si stelele. Meri»Zcik ?» trebă . Unde voeșoi să te conducem acum, D-côrè ? — La otel. Tatăl meu trebue să fie într’o mare neliniște. — Și ce o să spui tatălui D télé ? întrebă Blueta. — Adeverul ! 4^80 voinicește jun* tetă. — Că ai fost la fortul Hâ ? că ai v$zut PC G de Cordouan ? — N’am de ascuns nimic, (Tse Anana. Din nenorocire, dise Memdeik acesta este imposibil. Ar fi a perd pe tata Ieremia și a ne atrage tuturor grave neplăceri, câci e probabil că tatăl D-tele se va plânge, că se va ordona o anchetă. Pentru D. di Cordouan asemene aceastâ divulgare ar putea fi fatală. — Atunci ce să fac, ce să spun ? ^uruu-Fi D fora de Milanges. — Un lucru foarte simplu. Ai fost indispusă... — Indispusă ... — In magasin ai fost apucată de un ren grabnic. — E pretextul ce am dat. — Crejindu-te bine, ai trebuit să Intri într’o casă ce se afla în drumul D télé. — Care casă ? Blueta păru & se gândi un moment. — Actenia, 489 eaî ara afacerea U e‘e. Una de amicele mele locuesce pe acolo. E o cusutoreasa. Prăvălia s^a dă în stradă. Acolo ai fost condusă și ai stat leșinată timp de mal multe ore. Voi preveni pe amica mea spre a eu te desminți. Ace» «m că se numeșce D~na Granger și locuesce în strada S-la-Cutterin» No. 4. Iţi vei aminti uumde şi adresa ? — Da.„ da, răspunse D-s0r» de Millanges — Astfel nimene nu se va îndoui de ceva.f — Şi Luis« care m a aşteptat, care a trebuit să mă caute? — Camerista? A stat o oră după D-tea 1« patroana mea, ocupată cu vorba. Pe când vorbia ea ai ieșit din magasin fără a o fi văzut... Erai deja suferindă și voiai să te întorci acasă. — Pot spune toate aceste. — Da, va fi mai bine, câci va tăia scurt la toate. Te vor crede jsau nu, dar nu se va presupune cel puțin că *f ost 1» fortul Hâ spre a vedea pe D. de Cordouan. Ariana strânse mâna junei fete. — Ejei Provedinț* mea, Z 80 e® cu un ton pătruns. Blueta isbucni în rîs. — O ! Z-8e e*t aa3 multe sirecie curl în poauuur ! ?8 IKVQTAKKSTUL M LOGODNICE