Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)

1887-09-15 / nr. 3446

­NUL X Nr. 3 44.i In A M E N T in J ru Romania n ... jo iel lini . . . io «­­1'3? IV rr .naiul nlaboua^ur e ru strainaiate i jan . . . 14 Ie* e uni ... »7 * onamen'.el se G Jajt la Ad-X arunca 4‘aru' i listricte la biu­­r: postale. lj jaacțiunea : 15 its*. Mare 10 «ANI EXEMPLARUL. 4 ------- —— -r '» ^ ■■ MARȚI, 15 SEPTEMBRIE 18g?. ANUNCJB linia petit Pagina IV: 40 ban­i , III . 80 . I N S E R T I U N I ţi RECLAME !Pagina III : 8obani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancate se reiasă. — Artico­lele r­epubiicate nu st II APARE IN TOATE PILELE D£ LUCRU. | Administraţiunea : 15, atr. Mare. ! Xelegrxsiaaa.® Serviciul part, al ,Vocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. JENA, 25 Septembrie. — Ua de- Jlimperiel convocft R Mchsratul pen L 11 0­­ombrie, ONDR4, 25 S°ptembrie.— limes «v. Part» r. hatârU su desihZ* ujj;1 un der*v e ou Rugi* pentru * ge !­o m voelft U cere ?r pute? deres. puterile. limes crede ci* i» nava accent*, pre­ferind măr­­ie* de stutu-quo. A&SNTIA LIBESA OMA, 25 Septembrie.— Ultimele c i oficiale constată descrescerea lifemiei cholerei. e-1ERLIN, 25 Septembrie. —Se con­­firuă ca partidul centrului va depune a'ă după deschiderea Reithsteguluî proiect de lege pentru prelungi mandatului legislativ de la, 3 L­uni. Acâstă propunere t âșt'gă teren are multe sur­se de isbândă. VIENA, 25 Septembrie. — Minie­­ de resbel » ds.t ordin m&nufae ei din Suyr de » întrerupe pec câtva timp fabricarea puscilo nlicher. ie fac actualmente experienţe cu 3J ibrul de 3 milimetre. 0 dcU i­­si te experienţe terminate, fabrieaţie- I se va continua. BELGRAD, 25 Septembrie. — Egela şi Regina *n tacrut de acord a trăi separaţi în timp de mal ifilţl ani. CONSTATINOPOLE, 25 Septem­­bie. — Banca otomană persistă de a j»­fui* pUn spuntamentelor func­ționarilor străini în Turcia, cu toate admonestările ce i s’&a făcut din par­tea Porții. BERLIN, 25 Septembrie, — Cu oc&siunea jubileului stil principele de B sm*îk » primit din toate părțile im penalul precum ți din străinătate fe­­licitări numeroase. Prințul și principesa Wilhelm au fncat o visită cancelarului pentru ale felicita. BERLIN, 25 Septembrie. — C r­­culă sgomotul ca principele de N­e­henlohe, guvernorul Abaţiei şi Lo­rénel, îşi va da în curând demisiu* nea. Principele refusă postul de amba­sador la St. Petersburg, şi este pro­babil ca­ şi va lua retragerea. BERLIN, 25 Septembrie. — Con­trar dessiinţirii date ieri,­­Ţarul Die Dost susţine că împrumutul rus se va emite la Paris, şi ca este destinat pentru preparativele militare între­prinse de Rusia, în vederea ocupării oraşului E­sernaa. PETERSBURG, 25 Septembrie— S k r-paşil, ambasadorul Turciei, va pleca în congediu la Crime« Plecarea lui S k^-p*sa se poate con­sider* ca un semn de îmbunătăţire în ce pnveţce cestiuae» bulgară. CONSTANTIN­OP­OLE, 25 Sep­tembrie. — Sâ constată în politica turco-rusa o schimbare favorabilă Bul­gariei. VIENA, 25 Septembrie. — Com­tek Kalicky, comtele Bylendr Rytt, ministrul de resbel, D. Dunajesweki, ministrul de finanţe, şi comtele T**fe, preşedintele consiliului, vor pleca mâne la Budapesta pentru a conferi cu ministerul ungar asupra budgetu­lui comun. SOFIA, 25 Septembrie. — Con­­venţiunea serbo bulgară relativă li racer ds. re a liniilor ferate se va semn» mâne. STRAS BÜRO, 25 Septembrie.­­ Se desminte scripa demisiuniî prin­cipelui da Hiksnlohe, guvernatorul Als*ţieî-Lorena. BRUXELA, 25 Septembrie. — Li Nord (ju­pe că sitisfacţiunea obţinută de Germania în urma incidentului din Rusciuc constitue un precedent de care Rusia va trage folos. D.Ţaru­ adaogă că e destul de a recurge la demersurile inaugurate de cabinetul din Berlin în caşul când alte saij­­ici nu vor reuşi. BRUXELA, 25 Septembrie.—Vor­bind de cestiunea bulgară, Le Nord zice că Rusia va fi nevoită de a în­­torrVeni în Bulgaria dacă Germania şi Austria vor împedeca restabilirea u­nei situaţiuni legale în acest princi­pat. ZARA, 25 Septembrie. — Guver­norul Dalmaţiei a făcut o visită du­celui de Edimburg şi celor­l­alţi mem­bri al escadrei anglese. CETINJE, 25 Septembrie. — Aici se fac preparative mari pentru pri­mirea membrilor escadrei a COPENHAGA, 25 Septembrie. Piecarea părechii regale grecesc a fost amânată. ROMA, 25 Septembrie.­­D. Crispi, președintele consiliului, va începe la 15 Octombrie negociările cu Austro- Ungaria în privința încheierii uu tra­tat de comerciu. A se vedea ulvim­e­­dirî telegrafice pag. IM. GALAŢI, 1 Septembrie 1887. Dragostea pisei de Tecuciil pentru Galaţi s’a schimbat în vrăjmășia. Ast­fel ni se comunică că o adresă de­­ prefeitură de Tecuciii, trimisă celei de Galaţi, face cunoscut că nu se va tolera nici unul comerciant » duce vase (poloboce, buţi) da­­r Ga­laţi , podgoria de Nicoreşci din IV cuciu, sub pretext că vasele ar pro­veni din o regiune filoxerată. Unde nu se merge straşnicia paşei, este când spune că a dat ordin subprefecţilor şi primarilor a nu tolera aici chiar tre­cerea polobocelor din Galaţ prin ver­­e comună din judeţul Tecuciu, cu destinaţiune negreşit la alte podgo­­­­rii din Putna. Iată prin urmare comercianţii noş­tri de vinuri puşi în imposibilitate de a’şi clinti vasele de la Galaţi şi a’qi face provisiunile la Psnciusiv la Odobesci. Aceata măsură echivaleza cu o interzicere complectă a com­er­­ţurii de vinuri cu Galaţii. După cât cunoascem legea, nicăiri în ea vasele au sunt inten­se; art. 16, la care se referă adresa prefecturei de Tecuciu, au menţ­iuazi de cât viţa, frunzele şi strugurii. De unde dar s’a scos in­­terzicerea vaselor pe cari comercian­ţii le duc la podgorii spre «­ie um­ple* cu vinuri. O atare disposiţiune nu numai că este ruiu&iere comerci­anţilor de vinuri din G­laţi, cari vor fiiori .VOCII COVURLUIULUI" NAPAST S­­A.XT PARTEA III. Logodnica Condamnatului XV. (Urmare). Cei trei companioni merge-ta ma­­alimente înaintea lor, puțin­­« hr­­»rd, fâră a prea şei unde se ducea. Noaptea era foarte întunecoasâ. De­şi pleea încetase, nişte nori grojî­nd pe cer, împinşi de vînt, acope nd lîna si stelele. Meri»Zcik ?» trebă . Unde voeșoi să te conducem a­cum, D-côrè ? — La otel. Tatăl meu trebue să fie într’o mare neliniște. — Și ce o să spui tatălui D télé ? întrebă Blueta. — Adeverul ! 4^80 voinicește jun* tetă. — Că ai fost la fortul Hâ ? că ai v$zut PC G de Cordouan ? — N’am de ascuns nimic, (Tse A­nana. Din nenorocire, dise Memdeik acesta este imposibil. Ar fi a perd pe tata Ieremia și a ne atrage tutu­ror grave neplăceri, câci e probabil că tatăl D-tele se va plânge, că se va ordona o anchetă. Pentru D. di Cordouan asemene aceastâ divulgare ar putea fi fatală. — Atunci ce să fac, ce să spun ? ^uruu-Fi D fora de Milanges. — Un lucru foarte simplu. Ai fost indispusă... — Indispusă ... — In magasin ai fost apucată de un ren grabnic. — E pretextul ce am dat. — Cre­jindu-te bine, ai trebuit să Intri într’o casă ce se afla în drumul D télé. — Care casă ? Blueta păru & se gândi un mo­ment. — Actenia, 4­89 eaî ara afacerea U­ e‘e. Una d­e amicele mele locu­­esce pe acolo. E o cusutoreasa. Pră­vălia s^a dă în stradă. Acolo ai fost condusă și ai stat leșinată timp de mal multe ore. Voi preveni pe ami­ca mea spre a eu te desminți. Ace» «m că se numeșce D~na Granger și locuesce în strada S-la-Cutterin» No. 4. Iţi vei aminti uumde şi adresa ? — Da.„ da, răspunse D-s0r» de Millanges — Ast­fel nimene nu se va îndoui de ce­va.f — Şi Luis« care m a aşteptat, care a trebuit să mă caute? — Camerista? A stat o oră după D-tea 1« patroana mea, ocupată cu vorba. Pe când vorbia ea ai ieșit din magasin fără a o fi văzut... Erai deja suferindă și voiai să te întorci acasă. — Pot spune toate aceste. — Da, va fi mai bine, câci va tăia scurt la toate. Te vor crede jsau nu, dar nu se va presupune cel puțin că *f ost 1» fortul Hâ spre a vedea pe D. de Cordouan. Ariana strânse mâna junei fete. — Ejei Provedinț* mea, Z 80 e® cu un ton pătruns. Blueta isbucni în rîs. — O ! Z-8e e*t aa3 multe sirecie curl în poauuur ! ?8 IKVQTAKKSTUL M LOGODNICE

Next