Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)
1887-10-01 / nr. 3460
rAHOL XV, Nr. 3,^0. AflONAMENT I pentru Komim* ti j Pe tm in . . . jo lei v' 6 luni . . . io « Venji p*g. IV premiul oferit tboniplor piatra strainaute Pc n an . . . 34 ^e' , « luni ... *7 * bonamentel *e fac in Galati la Adrian. irajiunea ^iaraul, in districte la birouri.e postale. lledacțiunea : 15 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. JOI, 1 OCTOMBRIE 188? AlfONCIU Uni* petit Papin* TV: 40 bani . BOU 80 , INSEIRTIUNI si RECLAME Pagina III 80 bani L» Cronici : 2 lei Repbijrite se iao cu r*iiul însemnai. 1 Chfiso.; u c francat« se rdiusa. — Artico- Ide nepublicate uu »• iaapoesc. APARE IN IOAIL p ILILE DE LUCRU. || Administrațiunea : 15, atr. Mare. CJtel&jgrajari.© Serviciul part. al , Vocii Covurluiului« AGENTIA HAVAS. MUNICH li Octombrie. — Csínert a respins înființarea unei suprataxe asupra orzului matinal susținutâ cu tăriă de ministrul finanțelor. Camera a autorisat perceperea su la Uxei numai pe timp de dou ani. SOFIA, 11 Octombrie. — In familia Turcii și Grecii au luat parte« alegeri. La Haskeuli alegerile ou b’»a făcuti de oare ce partidele ce erad lu aptă ave ud forţe aproape egale, ele nu isbutirâ a întocmai biuroul ; ordinea înae n’a fost turburat*. La Lofoia alegerile s’a d tăcut pătte la 3 ore, moment când un grup de votanţi răsturnă urna şi răsipi voturile. La Plevna şi la Rihova, unde partidul zancovist a năvălit asupra blumului, membrii biuroului au fost nevoiţi să cera protecţiunea puterii avute. Zancoviştil încercând si smulgă armele din m&neie suldaţiior, »'a dai ordin trupei să tragă tocuri, şi câţi vfc ^Uneci fură răniţi şi ucişi. La Rutloviţa, unde nu se prevedea nici-un fel de agiUţiune, nu era totă armată. Alegătorii fiind condus la D. Fopov, cam puţin timp inaime făcuse o călătorie în Rusia, în loc de a constitui muroul, se duseră sub prefectură, unde asediară pe subprefect şi pe gendarmi şi sparseruşie şi ferestrele. Sub-prefectul, pentru a’şi deschide un drum, dădu ordin d’a se trage o salvă care răni şi onori mai mulţi oameni. Un detaşament de trupe sosin faţa locului şi restabili ordinea. SOFIA, 11 Octombrie. — Au fost «deşi pentru Sobism, 250 guvernamentali şi 40 membri din oposiţiune SOFIA, 11 Octombrie. — Şi desainte sociaiul că cu o fesiune a alegerilor au fost răniţi şi morţi !« Plevnit, la Kuloviţa şi Rahovicia. AGENŢIA LISSSA PARIS, 11 Octombrie. — Chiurasate spaniole, italiane, francese şi angrese proteg pe naţionali la Tanger. PARIS, 11 Octombrie. — Afacerea generalului Canarei este unicul subiect al discuţiunilor presei. E.noţiunea este ioane mare. Noue arestán au fost operate, D. Wilsoa, ginerelu ia lui Grcevy, a fost ethemat la parnet în urma unor scrisori ce s’au găsit după facerea perchisițiunii. BERLIN, 11 Octombrie.— Gazeta Germaniei de JSiord lauda cabinetul frAUces pentru circular« pe c?,re «, *J dres o autorităților francese cu privire la aplicerea legii asupra spionajului. VARŞOVIA, 11 Octombrie.—Toţi impiegaţii de la poştă, de naţionanu,de polonă, au fost isgoniţi. Guvernul se teme de duşii pentru un cas de răsaoiu. A se vedea ultime sciri telegrafice pag. III. G ALAI /, d0 Septembrie 1S87 Şcirile de astăzi ne aduc din nou Încredinţarea că Camerele vor fi convocate înainte de 15 Noiembrie, şi probabil alegerile se vor face în ierna. Unii bărbaţi politici merg, până a afirma chiar că alegerile viitoare se vor face sub un minister neutru. Nu ştim ce credinţă putem pune pe toate aceste şciii. Nu ştim iarăşi cari vor fi ultimele hotărîrî la cari se vor opri capii oposiţiunii în vedere cu viitoarele alegeri generale. Curenţii vise ce par a se stabili mai cu serioşi sunt : absţinerea motivată în cas cnd alegerile ar urma să se facă tot sub actualul minister, şi participarea oposițiunii numai în cas când se va garanta libertatea alegerilor sub un guvern neutru. Un curent format din mai mulți tineri din toate partidele ar fi pentru luptă pănă la extrem şi prin toate mijloacele. In adăstarea de a vedea care va fi decisiunea ce va lua comitetul central al oposiţiunii, noi credem că nu este fără temeiu opiniunea celor ce susţin că este imposibilă par- t iparea oposiţiunii în lupta vii, fara garantarea eficace a libertăţii alegerilor. Şi în adever cele petrecute ne pot da măsura celor ce se pot întâmpla. Dacă la nişte simple alegeri comunale cetăţenii au fost terorisaţi şi bâtuţî ca la Botoşani, Galaţi, Focşani şi la T.Severin, ce trebue să se întâmple şi la ce mijloace trebue să se recurgă pentru alegerile generale de Cameră şi Senat. Dacă la Galaţi pentru o simplă şi parţială alegere comunală s’au organisat bande cari au măcelărit în strade pe cetăţeni şi i-au pus în neputinţă de aşi depune chiar buletinele de vot pe masa biuroului, la ce trebue să ne aşteptăm pentru alegerile de Cameră ? Orice garanţii sunt suprimate , bandele de bătăuşi sunt singure cari ţin locul tuturor autorităţilor în timpul alegerii. Acesta am vărut-o şi am experimentat în diferitele oraşe mari, cu ocasiunea diferitelor alegeri comunale şi judeţene. Tronul a fost avizat şi plângeri şi memorie numerose i-au fost supuse spre a fi în plină cunostinţă de starea unde au ajuns lucrurile. Prin urmare nimene nu mai poate dice astăzii că condiţiunile de luptă sunt egale între partid şi partid, luptând fiecare cu influenţa, cu drapelul, cu faptele sale ; nu, astăzi, în orice luptă de o parte sunt cetăţenii, de alta găsesc în faţă nu pe nişte adversari reali, dar bande de ciomăgaşî, în unele locuri însăşi poliţia deghisată, snopind pe cetăţeni şi puindu’î în imposibilitate a merge la vot. In aşa situaţiune este mai bine a le lăsa victoria fără adversar şi a le lăsa răspunderea întrega atât faţă cu evenimentele exteriore ce se pregătesc, cât şi faţă cu ţera pentru viitor, de cât a se legitima, prin participarea oposiţiunii, un atare simulacru de alegeri. Vom vedea care va fi decisiunea ce vor lua capii oposiţiunii. QXOÂLlOa. lOCî&lâ* — Ne ţineadu-se ieri şedinţa, »siad' consiliul este convocat la orele 4 p. m. — B*nc» Națională a rădicat scomptul la u°/q pe an și avansurile pe deposit« li* 7°/q. t'-ioU .vocn COVURLUIULUI* aapastea" s-a-tSt B1Y0TA1EMTUL UNEI LOGODNICE PARTEA IV. FUGARUL VII. (irmare) Apuc* apre uşă. Am aflat tate, și îţi mulțumesc ll întinse nan». — Rămas bun dar ! birînse încet mâna și privindogs- Îks, rîse : Și nu voeșci să me veij* Setr’o 41, dir «••?» am mit ? Luisa rise cu hohote. — Nu, asta niciodată. — Reuucioasâ ce eșoi ! — Ce sați fac! Te țin ed minte. Și pe urmă, drept sâ’ți spun, nu mai sunt nimic pentru tine, nici chiar ură. — Nepes&re ? — Nepăsare absolută, câci de când vorbim ammdoul, nu mi-am reamintit ceva din trecut, nimic, nici-o urmă de ciudă. S’a dus, s’a trecut 2... — Atunci rămâi cu bine 1Jise Tartas prefătendu-se cu totul întristat. — Rămâi cu bine ! 4^e es, și dispăru. Hoțul se uită un moment după dînsa. — J^ed, s’a făcut frumuşică. Dar n’avem vreme să petrecem pe la porţi. Trebue sa aflu cine i acea Blueta şi şi ce urzrşce împreună cu D^ora de Miilanges, se sculă, plăti consumaţioane şi se îndreptă spre msgssinul de mode unde lucra BlueU. VII Tartas era un adevărat om de poliţia. In câteva ciaruri află cine era Blueta, prieteşugul eiou lucrătorul brutar Meriadeth, şi mai află că acest din urmă de câtva timp părea ocupat prea puţin cu lucrul seu, şi cu totul cu altceva. Meriadeth cunoscea pe Tartas şi pe mama sea. Putuse autor câteva cuvinte nechibzuite ce din ea le pronunţa când era la părinţii sei. Pe urmă mai fusese de faţă la cabinetul judecătorului de instrucţiune la cercetarea ce se făcuse lui Tartos în privinţa banilor găsiţi la dînsul şi pe cari spusese că’i avea de la Earic Boulac, Meriadeek şci, dar multe, prea multe. Un cuvînt, o împrejurare, o întâmplare putea «k i descopere totul. Meriadeek era dar periculos. Prin mijlocirea Bluetel era în legătură cu Dendra de Millanges. Meriadeek trebuia să fie acel la el, și prin urmare de la Meriadeek putea să vie primejdia. Meriadeek fu osândit. Mai rămânea un lucru să i execute cu istețime, fără sa se bage de semi, pentru care sfârșit Tartas se gândise la prietenul meu Bec-d’Ambè*, necontenit flămând și cu posunarele goale. In acea seara hoțul se duse dar la Vlot-Vert, unde socotii să glseascâ pe prietenul s*u i se făcu o primire strălucită, câci se ştia că avusese greutăți cu polița şi se bucurau căi vedead liber. Se sărbători cu sgopul punerea lui în libertate.