Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)

1887-11-25 / nr. 3506

— Operaţiunile consiliului de re­­visiune pentru contingentul a nului ▼iitor încep U 1 Decembrie pentru plăţile Prut-Horincea, 1» 5 Decem­brie pentru plasa Siret şi 1» 8 De­cembrie pentru oraşul Galaţi. FOUIA^üOVAíHLUIULlíl — ■ --------<____?.-r. -tş------ ~ |. m I. Csorxlcái lnf rl6g& — Cetim Epoca . Dupa ridicarea şedinţei Camerei de ieri se comenta în termeni foarte viul incidentul Stătescu—Oroveanu. D. Stăteacu a spus ttxtual aceste cuvinte : »Dacă Camera preţuesce ti D. Oro­­veanu poate rămânea în aceitft Ci­­meri, atunci nu mal rămân­efl „ Camera, după acesti declaraţiune, au mulţumit a declara că cuvintele D-lui Oroveanu nu vor fi reproduse în Monitor, iar di D. Oroveanu ▼» rămânea In Cameră. Lumea discuta dacă după acesta D. Stitescu va mai rămânea în mi­nister şi în Cameră. — Autist oposiţiunea va redeschîde incidentul Oroveanu-Stitescu. — Aacra a fost întrunire­a deputa­ţilor oposiţiunii la D- Fieva, pentru a se contrabni asupra atitudinii ce este de păstrat în Cameră, laţi cu scandalurile provocate. — Dumineci le a fi făcut alegeri comu­nale în oraşul Al­xandria, din jude­ţul Teleorman. Lista candidaţilor oposiţiunii în­trunite a reuşit cu 700 voturi. Candidaţii naţionali-liberali au în­trunit câte­­94 voturi. — Ieri în Cameră D. Costinescu aduna iscălituri pentru o cerere de anchetă în afacerea generalului An­­ghelescu. Celor cari se codii „ da iscăli D-sea le 4^°e» , întrebaţi pe Radu şi veţi vedea că vă va spune şi el să iscăliţi, că I e cu soirea D-lui Brătianu — D. ministru Aurelian spune» ieri la Cameră că totul este gata pen-­­ tru ca lucrările podului peste Dunăre să încăpă chiar în primele ale primăverei şi să fie conduse cu cea mai mare grabă. — In cursul şedinţei de ieri, pe la 3, D. Radu Mihai a părăsit Camera pentru a te duce la palat, unde a fost primit de Regele. Ieşind de la el, S., D. ministru de interne s a în­­tors la Cameră. — Cetim în Lupta: Preşedintele consiliului •’a dus ieri la palat, unde a avut o lângă între­ţinere cu Regele în privinţa mai mul­tor afaceri. Afacerea generalului Al. Angheles­­cu trimenteal mult capal D-lul I. C. Brătianu, care, cum se­­Jice, ar fi recomandat şi lui Carada de a se ms­ lăsa de la mearlâonul, cari compromit guvernal şi partidul liberal. — Intr’o convorbire avutâ acum câte­ va zile cu mal mulţi deputaţi, D. general Lecca a declarat că pre­vede mari fapte în viitoarele alegeri generale şi mai îu semi în unele ju­­deţe din Moldova. Oposiţiunea s’a întărit molt, ar fi exclamat generalul cu un aer poso­morit, şi guvernul trebue să ia tote măsurile pentru a reuşi candidaţii şei. — Cetim în România . După cum am anunţat dtja, este adeverat că D. Neculae Artţulescu i fost, după inviUţiun^v primit Vineri* trecuta de cfttră M S. Regele în au­dienţă la palat. Audienţa a ţinut poate o ora. Ni­mic Inse n’a transpirat pănă acum despre ce­le vor fi întreţinut. — Ieri, pe la orele 10 de diminăţ* s’a ţinut un coneilitt de miniştri la departamentul de interne, enb pre­şedinţi D-lul loan Brătianu. Se crede oi acolo fca’a hotărtt cam să facă ca să revie majoritatea asupri interpelăriî^D-lul Fieva, relativă le afacerile atrălucite din armată, aşa e» şi onoarea oştirii, şi demnitatea gene­ralului, şi interesele furnisorului Ce­­rada să fie satisfăcute prin votul ce va da mijoritatea colectivistă. — Ieri la ora I p. m. cu cereme­­nia obicinuită s'a instalat în preşi­­denţia Curţi de casaţiune D. Gr. L'hovary. — Starea sănătăţii poetului nostru Mihail Rminescu s’a îndreptat molt. Doctorii speră Intr’o vindecare radi­cală. Pentru aceasta însă trebuesc mijloace, cari lipsese familiei poetului bolnav. Să se grâbeeoâ dar or!-pe Român să dea obolul sefl. Project li aH al sutii Air#, Senatul Românie! se simte în­tot­­d’a­una fericit) de a răspunde la ape­lui tronulat, ci de a aduce Mijestăţi­­lor Voastre omagial simţimintelor de iubire şi devotament ale ţarei În­tregi. Ca o viaft­ă mulţumire am primit, sire, încredinţarea dată de guvernul Mijestăţii Télé că relaţiunile Statu­lui român cu puterile străine sunt satisfăcătoare, că o politică lncemptă şi patriotică a întărit şi mai mult credinţa acelor puteri că România e­­ste un element de ordine şi de pro­gres în orientul Europei. Inaugurarea unui nou regim eco­nomic şi stăruinţele ce depune gu­vernul Majestăţii Tele pentru a în­cheia ca puterile străine tratate de comerciu, bisate pe interesul desvol­­tării comerciului şi industriei naţio­nale, răspund la o trebuinţă simţită de ţara întregă. De aceea cu încre­dere În viitor salutăm acum acmut­­rea unu­ tratat de co­merci­u şi ca im­perial otoman. De asemene Senatul sa va grăbi a sa ocupa cu lucrările ce aunt menita a fix* Într'un mod statornic franta­­ria dintre România şi Austro-Ungaria. Senatul vede on fericire, alte, ei organisărea forțelor noastre de apărare urmeazâ o desvoltare progresivă sub conducerea laminată și plină de soli­­­citudine a Mijestăţii Télé. In domeniul lucrărilor publice, Ro­mânia a luat în aceşti din urmai ani o deosebită desvoltare, şi totul face a spera că, urmând implusiunea dată, au însemnat progres se va realisa în complectarea reţelei căilor noastre fe­rate, în lucrarea podului peste Du­năre, a portului Constanţei şi a ce­­ior­ i’alte mari lucrări aari sunt in para da executare. ^ Tote ateste, sire, dând o mare des voltara activităţii naţionale, graţia le­gilor da interna economic şi financiar ce a’afl votat, graţia creări! diferite­lor inetitnţian! (menite a spori şi i des volta sorgintela avuție*, creditul nostru public este bine, întemeiat în lamntrn și în afarf. In ordinul judecâtoreae, prin dife­ritela măsuri ca s’afl Inat In •••vinile precedente, e’ifl introdus îmbunătă­țiri tnsemnate. A venit timpul de a •e constitui magistratura română pe baie puternice, pentru a sta da epu­rară la nivelului stării de progrea ce a’a realisat. De aceea Senatul a sab­ • tat on bucuria reforma judecâtoreeca care are ie vină în deibaterile lei. In poraul acestei acaiani. In șcdlă progresai se vede pa 4* ce merge, studiele, scalarii sau în­drumat în ultimul timp pe o cale de seriozitate şi de soliditate care pro­mite cele mai bune resultate ; pe lângă aceste, edificie destinate învă­­ţămîntului public au început a se ră­dica multe îa sate ca şi cu oraşe. Banatul nu va lipsi de a depune tota stăruința pentru îndeplinirea re­formei instrucţiun I publice, legea dtn^ anul 1864 ne mal răspun^ad la tr.­­buioţele de »49-3iret yera vede şi simte eă licoare au al domniei KLjestâții Télé­­d­ogă partea aea la consolidtrea Statului român, la deavoltarea morală şi eco­­nomiaă a poporului, ţări vada şi simte că bana atare a popuUţiunii rurala a atraa în tot-d'a-una pârinteios Io grijira a Măjestăți! Tela, până într’atât că insultă grav pe ma­gistrat. Pe urmă l’pişcindu se, Îi ceru ier­tare. Afirmă din nod cu energiă vio­osnța sea. Abilitatea acestui om a pus În mi­rare pe toţi cei de faţă. Găsi cuvinte elocvente şi mişcate pentru a susţinea nevinovăţia mea. In fine ceru voe să’şi ia rămas bun de la femeea şi de la copilul sta. D. Delval nu se opuse. Scena a fost într'adevăr de primul ordin. Nu se putea smulge din strîngerea femeii şi a copilului sefl, pe care o Imbrățișă plfiDgdnd. — Sărmanul om 1 4 se văduva Dac­­noix mișcată... Sărmanul om !... Tote aceste nu sunt naturale... Dacă Intr’a­­dsvir femeea necunoscută, femeea cu vel, femeea în dolifl, va fi comis cri­mă ! S’aft mal văz­ut de al de aceste. Se gândii, pronunțând aceste cu­­vinte, la romsiele pe cari le cetise D-sora Juliet* Therm­es tresări pentru a doua oara. îngălbeni înfricoşat. — Dar ce ţi este?.. o întrebă Do­ri­nă Daunocx care observase schimba­rea ei la faţă ?... Eşd oare bolnavă?.. — Nu, răspunse Misterioa. .. Nu, dar emoțiunea... înţelegi... — Da, da, 4*8e D-na Daunocx,. Intr’adver aceastâ afaceere de la Buc me rtvolhțiciu’tă și pe mine... Să lu­ăm ce­va care să semil redea putere Scoase dintr un dulap o sticlă cu cognac și două pahare pe carl le um­plu. — Sa mi bel un pihar ! 4'le *» D-s0- rel Therm !*. Aceasta te va întări. Și, după ca bău, reîncepu să es­teid . — Ultima oră. — Azil dimineața pașnicul închisorii a Intrat în celul* unde negustorul ambulant Jauit pe­trecuse noaptea. De o dată se Intoarse rapide din celulă, strigând : Ajutor !... An­sinul fu găsit mort. Se spârsurase cu batista de gra­dele ferestrei. Acusatul își făcr§3 singur dreptate Ast-fel se sfârșeșce aceasta dramă înfricoșa^oare, care doue 4'le de a rftt­­dul a p'B opit opiniunea publică. — O ! nenorocitul ! 4'8Q văduva Dtuuonx. Ve4l... Era vinovat... fără îndoielâ... alt-fel du s’ir fi ucis... Și’și turnă un al douele pthu de cognac, pe care ’1 goli dintr’o dată... X Era o mulțime de copil la Parcul­ Monoetu. Nimic mal animat, mai voios, mai mult colorat de oit acest frumos col­ta al Pariaului. In 40UA aceea aa vadea pa­seel­e-blou r*4«tor, cu pata multicolora, o umbră negra, para sa dnaaa si sa întorce». Printre grapele de copil, de doici şi de guvernante, tote îmbrăcata în haine strălucite de diferite feluri, se vedea tre­ăad o femee peste tot îm­brăcată în ofgru. Pare că era un corb ca abur* în aer înaintea unui puroubel atrăb­uit. Acea femee purta un văl pe faţă şi nu se putesu vedea triiătorele fe­ței Bélé. Trebuia să fie tiiări, căii avea o taliă avertă și subțire. Părea a căuta pe cine­va. Copiii, cati aunt mal on vemi im­presionabili, o observi 0.4

Next