Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)
1887-11-25 / nr. 3506
— Operaţiunile consiliului de revisiune pentru contingentul a nului ▼iitor încep U 1 Decembrie pentru plăţile Prut-Horincea, 1» 5 Decembrie pentru plasa Siret şi 1» 8 Decembrie pentru oraşul Galaţi. FOUIA^üOVAíHLUIULlíl — ■ --------<____?.-r. -tş------ ~ |. m I. Csorxlcái lnf rl6g& — Cetim Epoca . Dupa ridicarea şedinţei Camerei de ieri se comenta în termeni foarte viul incidentul Stătescu—Oroveanu. D. Stăteacu a spus ttxtual aceste cuvinte : »Dacă Camera preţuesce ti D. Oroveanu poate rămânea în aceitft Cimeri, atunci nu mal rămânefl „ Camera, după acesti declaraţiune, au mulţumit a declara că cuvintele D-lui Oroveanu nu vor fi reproduse în Monitor, iar di D. Oroveanu ▼» rămânea In Cameră. Lumea discuta dacă după acesta D. Stitescu va mai rămânea în minister şi în Cameră. — Autist oposiţiunea va redeschîde incidentul Oroveanu-Stitescu. — Aacra a fost întrunirea deputaţilor oposiţiunii la D- Fieva, pentru a se contrabni asupra atitudinii ce este de păstrat în Cameră, laţi cu scandalurile provocate. — Dumineci le a fi făcut alegeri comunale în oraşul Alxandria, din judeţul Teleorman. Lista candidaţilor oposiţiunii întrunite a reuşit cu 700 voturi. Candidaţii naţionali-liberali au întrunit câte94 voturi. — Ieri în Cameră D. Costinescu aduna iscălituri pentru o cerere de anchetă în afacerea generalului Anghelescu. Celor cari se codii „ da iscăli D-sea le 4^°e» , întrebaţi pe Radu şi veţi vedea că vă va spune şi el să iscăliţi, că I e cu soirea D-lui Brătianu — D. ministru Aurelian spune» ieri la Cameră că totul este gata pen- tru ca lucrările podului peste Dunăre să încăpă chiar în primele ale primăverei şi să fie conduse cu cea mai mare grabă. — In cursul şedinţei de ieri, pe la 3, D. Radu Mihai a părăsit Camera pentru a te duce la palat, unde a fost primit de Regele. Ieşind de la el, S., D. ministru de interne s a întors la Cameră. — Cetim în Lupta: Preşedintele consiliului •’a dus ieri la palat, unde a avut o lângă întreţinere cu Regele în privinţa mai multor afaceri. Afacerea generalului Al. Anghelescu trimenteal mult capal D-lul I. C. Brătianu, care, cum seJice, ar fi recomandat şi lui Carada de a se ms lăsa de la mearlâonul, cari compromit guvernal şi partidul liberal. — Intr’o convorbire avutâ acum câte va zile cu mal mulţi deputaţi, D. general Lecca a declarat că prevede mari fapte în viitoarele alegeri generale şi mai îu semi în unele judeţe din Moldova. Oposiţiunea s’a întărit molt, ar fi exclamat generalul cu un aer posomorit, şi guvernul trebue să ia tote măsurile pentru a reuşi candidaţii şei. — Cetim în România . După cum am anunţat dtja, este adeverat că D. Neculae Artţulescu i fost, după inviUţiun^v primit Vineri* trecuta de cfttră M S. Regele în audienţă la palat. Audienţa a ţinut poate o ora. Nimic Inse n’a transpirat pănă acum despre cele vor fi întreţinut. — Ieri, pe la orele 10 de diminăţ* s’a ţinut un coneilitt de miniştri la departamentul de interne, enb preşedinţi D-lul loan Brătianu. Se crede oi acolo fca’a hotărtt cam să facă ca să revie majoritatea asupri interpelăriî^D-lul Fieva, relativă le afacerile atrălucite din armată, aşa e» şi onoarea oştirii, şi demnitatea generalului, şi interesele furnisorului Cerada să fie satisfăcute prin votul ce va da mijoritatea colectivistă. — Ieri la ora I p. m. cu ceremenia obicinuită s'a instalat în preşidenţia Curţi de casaţiune D. Gr. L'hovary. — Starea sănătăţii poetului nostru Mihail Rminescu s’a îndreptat molt. Doctorii speră Intr’o vindecare radicală. Pentru aceasta însă trebuesc mijloace, cari lipsese familiei poetului bolnav. Să se grâbeeoâ dar or!-pe Român să dea obolul sefl. Project li aH al sutii Air#, Senatul Românie! se simte întotd’auna fericit) de a răspunde la apelui tronulat, ci de a aduce Mijestăţilor Voastre omagial simţimintelor de iubire şi devotament ale ţarei Întregi. Ca o viaftă mulţumire am primit, sire, încredinţarea dată de guvernul Mijestăţii Télé că relaţiunile Statului român cu puterile străine sunt satisfăcătoare, că o politică lncemptă şi patriotică a întărit şi mai mult credinţa acelor puteri că România este un element de ordine şi de progres în orientul Europei. Inaugurarea unui nou regim economic şi stăruinţele ce depune guvernul Majestăţii Tele pentru a încheia ca puterile străine tratate de comerciu, bisate pe interesul desvoltării comerciului şi industriei naţionale, răspund la o trebuinţă simţită de ţara întregă. De aceea cu încredere În viitor salutăm acum acmutrea unu tratat de comerciu şi ca imperial otoman. De asemene Senatul sa va grăbi a sa ocupa cu lucrările ce aunt menita a fix* Într'un mod statornic frantaria dintre România şi Austro-Ungaria. Senatul vede on fericire, alte, ei organisărea forțelor noastre de apărare urmeazâ o desvoltare progresivă sub conducerea laminată și plină de solicitudine a Mijestăţii Télé. In domeniul lucrărilor publice, România a luat în aceşti din urmai ani o deosebită desvoltare, şi totul face a spera că, urmând implusiunea dată, au însemnat progres se va realisa în complectarea reţelei căilor noastre ferate, în lucrarea podului peste Dunăre, a portului Constanţei şi a ceior i’alte mari lucrări aari sunt in para da executare. ^ Tote ateste, sire, dând o mare des voltara activităţii naţionale, graţia legilor da interna economic şi financiar ce a’afl votat, graţia creări! diferitelor inetitnţian! (menite a spori şi i des volta sorgintela avuție*, creditul nostru public este bine, întemeiat în lamntrn și în afarf. In ordinul judecâtoreae, prin diferitela măsuri ca s’afl Inat In •••vinile precedente, e’ifl introdus îmbunătățiri tnsemnate. A venit timpul de a •e constitui magistratura română pe baie puternice, pentru a sta da epurară la nivelului stării de progrea ce a’a realisat. De aceea Senatul a sab • tat on bucuria reforma judecâtoreeca care are ie vină în deibaterile lei. In poraul acestei acaiani. In șcdlă progresai se vede pa 4* ce merge, studiele, scalarii sau îndrumat în ultimul timp pe o cale de seriozitate şi de soliditate care promite cele mai bune resultate ; pe lângă aceste, edificie destinate învăţămîntului public au început a se rădica multe îa sate ca şi cu oraşe. Banatul nu va lipsi de a depune tota stăruința pentru îndeplinirea reformei instrucţiun I publice, legea dtn^ anul 1864 ne mal răspun^ad la tr.buioţele de »49-3iret yera vede şi simte eă licoare au al domniei KLjestâții Télédogă partea aea la consolidtrea Statului român, la deavoltarea morală şi economiaă a poporului, ţări vada şi simte că bana atare a popuUţiunii rurala a atraa în tot-d'a-una pârinteios Io grijira a Măjestăți! Tela, până într’atât că insultă grav pe magistrat. Pe urmă l’pişcindu se, Îi ceru iertare. Afirmă din nod cu energiă vioosnța sea. Abilitatea acestui om a pus În mirare pe toţi cei de faţă. Găsi cuvinte elocvente şi mişcate pentru a susţinea nevinovăţia mea. In fine ceru voe să’şi ia rămas bun de la femeea şi de la copilul sta. D. Delval nu se opuse. Scena a fost într'adevăr de primul ordin. Nu se putea smulge din strîngerea femeii şi a copilului sefl, pe care o Imbrățișă plfiDgdnd. — Sărmanul om 1 4 se văduva Dacnoix mișcată... Sărmanul om !... Tote aceste nu sunt naturale... Dacă Intr’adsvir femeea necunoscută, femeea cu vel, femeea în dolifl, va fi comis crimă ! S’aft mal văzut de al de aceste. Se gândii, pronunțând aceste cuvinte, la romsiele pe cari le cetise D-sora Juliet* Thermes tresări pentru a doua oara. îngălbeni înfricoşat. — Dar ce ţi este?.. o întrebă Dorină Daunocx care observase schimbarea ei la faţă ?... Eşd oare bolnavă?.. — Nu, răspunse Misterioa. .. Nu, dar emoțiunea... înţelegi... — Da, da, 4*8e D-na Daunocx,. Intr’adver aceastâ afaceere de la Buc me rtvolhțiciu’tă și pe mine... Să luăm ceva care să semil redea putere Scoase dintr un dulap o sticlă cu cognac și două pahare pe carl le umplu. — Sa mi bel un pihar ! 4'le *» D-s0- rel Therm !*. Aceasta te va întări. Și, după ca bău, reîncepu să esteid . — Ultima oră. — Azil dimineața pașnicul închisorii a Intrat în celul* unde negustorul ambulant Jauit petrecuse noaptea. De o dată se Intoarse rapide din celulă, strigând : Ajutor !... Ansinul fu găsit mort. Se spârsurase cu batista de gradele ferestrei. Acusatul își făcr§3 singur dreptate Ast-fel se sfârșeșce aceasta dramă înfricoșa^oare, care doue 4'le de a rfttdul a p'B opit opiniunea publică. — O ! nenorocitul ! 4'8Q văduva Dtuuonx. Ve4l... Era vinovat... fără îndoielâ... alt-fel du s’ir fi ucis... Și’și turnă un al douele pthu de cognac, pe care ’1 goli dintr’o dată... X Era o mulțime de copil la Parcul Monoetu. Nimic mal animat, mai voios, mai mult colorat de oit acest frumos colta al Pariaului. In 40UA aceea aa vadea paseele-blou r*4«tor, cu pata multicolora, o umbră negra, para sa dnaaa si sa întorce». Printre grapele de copil, de doici şi de guvernante, tote îmbrăcata în haine strălucite de diferite feluri, se vedea treăad o femee peste tot îmbrăcată în ofgru. Pare că era un corb ca abur* în aer înaintea unui puroubel atrăbuit. Acea femee purta un văl pe faţă şi nu se putesu vedea triiătorele feței Bélé. Trebuia să fie tiiări, căii avea o taliă avertă și subțire. Părea a căuta pe cineva. Copiii, cati aunt mal on vemi impresionabili, o observi 0.4