Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)

1887-11-25 / nr. 3506

ANUL XV. — Nr. 8.506. abonament pentru România P« un »n . . . 30 lei • 6 luni . . . io « Veni» pag. IV premiul »fent abonaţilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lui , 6 luni ... 17 ' Abonament el se fac in Galaţi la Ad­­ministraţiunea Ziarul­ui, in districte la bin­o­urie postale Lredacţiunea : 15 atr. Mare 10 RANI EÀiCMi'LARlJL. Xelög’XÄXXi© Serviciul part. al »Vocii Coviuhatthn* AGENȚIA HAVAS. BUCURESCI, 5 Decembrie, — Ctr mere » început ast4l discuțiunea răi­­pansolni 1* mssagit. Au vorbit contra D-nil Gr. Coat* dini ți Al. Djuvara ți pentru D nit A. Visinti ți Diaeson. Șsdința a foit forte funtanoasa. Un incident a’a prodna între D. miniatru al justiție! ți D. deputat OrovenU. — Sanatul a lucrat în secțiuni. ROMA, 5 Decembrie. — Regele, primind deputaţiunile (jamtrei şi Se­natului venite pentru un presents s dress ca răspuns , discursul tronului­­ a insistat asupra necesității unei ot g*un­*țiuni puternice iar&uutra, pen- ! tru ca guvernul să aibă autonote* cuvintă spre a urma o politică stră­ină avfcid un adevărat caracter di utilitate. SOFIA, 5 Decembrie.—D. Vuk-j viei, deiegat al guvernului bulgar pe lângă Subiima-Parti, a sosit venind de U CoasUutiaopoie direct prin drau. de 1er p&nâ la Sofia. AGMTIA L1B2RA PARIS, 6 Decembrie. — D. Sad. Carnot, intrebat asupra viitorului ca­binet, a răspuns că avea de gând bî ionnise un minister ca elemente lu­ate din diferitele grupuri ale stângei Acest cabinet, a 4 » dicsal, va f de concentrare, iar nu de luptă. PARIS, 1 Decembrie. — Toate tru­pele cari fuseserâ chiemate !n vede­rea evenimentelor pribite pled »4* la garnisoanele lor. PARIS, 5 Decembrie.— Scirile ce apaeau din San-Remo sânt forte contra­dictorie. Unele 41­* că­utarea principelui im­perial cate foarte satiafftcetoare. le Soleil primesce dela aonreapon­­dental slt scrieacă «tarea principe^ ar fi gravi. Eate en total rftguțit, LONDRA, i Decembrie. — limes­s­ioe ci guvernaiuanglera refusat for­mal de a adera la întreita alianță și de a pane flota sea la disposițiune* Statelor aliate. PARIS, 5 Decembrie. — Când pre­şedintele Congresului proclami resul­tatul scrutinului pentru alegerea pre­şedintelui republicei, D. Sadi-Camot se întoarse câtră stânga şi strigi: „Trăi ese­ Republica î* Acest strigăt fu re­petat de toti stânga. Ua deputat al dreptei strigă: Vă faceți contra unei nenorociri inimi bună. Intrând în Paris, D. S&di-G*rnot s’a dus U Elysée și a procedat la in­stalarea sea. După aceea sa duse 1- D. Grévy în otelul seu di n c&le* d’Iene. Visita a fost de soartă durată. Ieșind de la D. Grévy, noul pre­­ședinte intră în familii. To­ta sera numeroase grupuri veniri* să aclama pe D. Sedi Carnot. PARIS, 5 Decembrie. — Circulă sgomotul că ministerul ar fi constituit ub preşedinta D-lui Goblet, care ar lua portofoliul internelor. D. Rouvier ar mânţinea portofoliul imnilor şi D. Fall­eres acel al jus­tiţiei. D nil da Hiredia, Barbs şi ge­neralul Ferron ar fi înlocuiţi. Situaţiunea va las mins an cano­ter mai precis. PARIS, 5 Decembrie. — Pariau! şi provincia sunt liniştite. Toţi lumea ae felicită de soluţia nea ce a avut crima. PARIS, 1 Decembrie. — Baronul Mohrenheim, ambasadorul Rusiei, $• comtele de Munster, ambasadorul Ger­maniei, au afltat mulţumirea lor pen­tru modul cum s’a terminat criaş. ” v «i/SXJlIfmaQ ftml . PARIS, 5 Decembrie.— Marţi nou' preşedinte al republice! va adresa un mesagiu de mulţumire Camerelor. MERCUR!, 25 NOIEMBRIE 1887. A N U N C I U linia petit agina IV : 40 bani , III: 80 , NSERTIUNI si RECLAME gi»a III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori netraxicau se refusa. — Ardco»­lele ucpub leat* au re intpoesc, APARE IN TOATE DILELE DE LUCRU. |[ Administraţiunea : 15, str. Mare. »'*- —j-r T î. imac mfrx-k: ~ .. .fi fc-tmaj.'... a ■ . — . ... ...... _ _ _ - ^____________ A te vedea cT&mc telegrafice pag- III. GAL Allj 24 Nouembrie 1987. Săptămâna aceasta se vor vota de ambele Corpuri legiuitoare răspunsu­rile la discursul tronului! Am publi­cat proiectele comisiunilor atât a A­­dunării deputaţilor cât şi a Senatu­lui. Negreşit că aceste proiecte se vor vota întocmai, nepermiţând­u-se vreo modificare în urma discuţiunilor publice, presupunând­ că se va lăsa să se facă vr­o discuţiune seriosa de majorităţile obediente. Se va strecura pâte fi un discurs sau doue a oposiţiuniî, şi acesta ca să nu se zică, de ruşinea lumii, că nu s’a făcut discuţiune ; apoi majo­rităţile vor striga că sunt luminate, rădicarea mânelor va începe a func­ţiona, şi totul se va sfârşi spre ma­rea rădicare la cer a guvernului. Dacă în timpurile de astăzi s ar mai putea reifica ca în anticitate, suntem siguri că cel puţin primul ministru ar fi tre­cut în rândul Şeilor de majorităţile săl­­ieticiste. Şi ce zic mandatarii ţerei ca răs­puns la cuvîntul tronului ? Totul merge admirabil în ţară românescă, ea înotă în fericiri atât de mari cum nu s’a mai pomenit de când lumea , nimic nu mai e de dorit, afară póte de ră­mânerea pentru veciniciă la putere­a regimului actual, câcî întâmplân­­du-se să ne lipsescâ Provedinţa de el, ţara ar peri. Că spune oposiţiunea multe. Aceste sunt minciuni, calomnii, infamii, is­­vorîte din ambiţiuni personale şi din pasiunile momentului, pe cari popo­rul român va şei a le înfrâna. Cum se poate în adevăr să nu mergă bine ţera, când admirabil de bine merg interesele guvernanţilor ? Guvernul actual este însăşi ţera. Cum s ar pu­tea dar ca ea să fie nemulţumită con­tra luî ? Iată ce spun Corpurile legiuitoare capului Statului prin răspunsurile lor, şi el n’are dreptul de a asculta de­cât ceea ce’i spun ele, representan­­tele naţiunii ! Ar fi o crimă, ar peri­clita tronul, dinastia, dacă ar pleca urechea să asculte ceea ca spun ne­mulţumiţii. Tronul şi dinastia nu pot exista de­cât cu condiţiune de a fi numai colectiviştii la putere ! Cronica locala,­ ­ D. H . Z­omiphtratos a redes­­chis fabrica­rea de paste alimentară* reorganising­o şi asortândo cu maşi­­nile cele mai perfecţionate în acest gen, spre a putea fi ast­fel în posi­­ţiune si fabrica productele cele mai perfecţionate. — Celebrul artist francez Coquetin aîné va da Joi 26 Noaembria repre­­sentaţiunea sea în Galaţi cu comedia­­n­­ acte VAventurière. Mai sânt nu­mai done ler* şi cite­va «tale I şi II. Fon­d­a »VOCII COVURLUIULUI* Traidvipere dLe A. O. PARTEA I. VIII {Urmare). II Și răsturnă mărfurile pe parchet. De o dali se autfi iisurând un sunet metalic sec. — Ce este acesta ? întrebă D­­elval. Și, aplecându-se, căuta prin marfa Imprestiatl. Puse de o dată mâna pe o pun­­goliți pe care era brodatl în aur o literi, un B... Doamna Daunoux întrerupse cetirea. — Canalia ! esplaml ea cu indig­nare.*. Este pangalitaMMariei Minot,. Ei bine!... vmi* D-tea ! pini acum nu eram convinși de culpabilitatea acestui Jaury !... Dar D-tea?... Domnișora Therm­ia nu răspunse. Proprietara otelului Lumii-Noue ceti mai departe : — Domnilor, 4,se atunci D. Del­val, această probi este decisivă... Este intr’adevăr pungulița pe care podgo­reanul de la Suresnes a văzui’o în dimineața crimei în mâna Melaniei Minot. Magistratul puse o sentinelă să pă­­zesc! trăsura și se intoarse în cabine­tul seu. Arătă acusatinul punguliţ». Acesta, înoaplţinăndu-se în siste­mul si­t de apărare, se prefăcu sur­prins au o admirabili isteţime. Soţul este de o putere firi semin. Pretinse el nu ştie cine a pus «­­cea punguliţ* în trăsură. — Au4* D-tea !.. .,se văduva Dau­­noux oprindu-se pentru a doua oar!.„ Ce cutezanță mare!.. Ce canalii!.. Reîncepu : — Spuse din nou cl este inocent. Declară că este victima unei înfri­coșătdre urziri. Vorbi iar de acea femee necunos­cuți, cu văi. Îmbrăcată în negru, care a cerut de­­ femeea J«nry un pa­har cu apă și o bucată de zahăr. Și asupra acestei feme! Jsury, pro­babil pentru a rătăci justiția, se gi­­leşte să arunce acussțiunea care a­­târnă asupra capului seu. D-sora Therneys la aceste cuvinte se cutremură , dar Doamna Dannoux nu observa emoțiunea ei. Totuşi probele împovoreză pe ne­gustor. Ficacea Jaury, cercetată, declară a fi dat un pahar cu apă unei femei necunoscute. Acestă femee n a avut cunoscinți despre crima premeditată de bărbatul seu, care a făcut’o singur. S’a depărtat de la început ori­ce idee de complicitate a femei! Jaury cu acusatul. Podgoreanul de­s Suresnes, chie­­mat ca martor, recunoscu pe loc pun­­gulița ce i se arătase. Er« Intr’adever punguliț* din care Melania Minot a scos suma ce a dat o podgorevului ca plată pentru vinul ce’i predase. Atunci D. DMvsl a dat ordinul să ss ducă acusatul U Inchisoarea din Versailles. Negustorul smhoUnt, ai^nd pe magistrat dâcd acest ordin, fu apu­cat de o furiâ nebună, care’l rătăci

Next