Vocea Covurluiului, aprilie 1888 (Anul 16, nr. 3608-3629)
1888-04-01 / nr. 3608
I lue postale 10 BANI EXEMPLARUL. ANUL XVI. — Nr. 3.608. /lONAMENT I )entra România un an . . . jo le! « luni . . . io « JT pag. IV premiul nt abonaților entra străinătate Iun an ... 34 le! la loni ... 17 ‘ Abonamentel se tn Galaţi la Ad■kistra (iunea n JLa.run districte la biu-jRedacţiunea : 15 str. Mare. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. ||| Adiainiatraţiunea : VINERI, 1 APRiLIJI, 1888. ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , INSERTIUNI ti RECLAME Pagina III : 80 ban! La Cronică : 2 1*»* Repețiunie se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancate se reiusă. — Articoele nepublicate nu stîrspoesc. 15, atr. Mare. A se vedea ultime gerii telegrafice pag. III. GALAI 1, 31 Martie 1888. iTote ştirile ce ne vin astăzi ne june că la 5 Aprilie Camerile ser închide, şi nu vor fi convocate cât la 15 Iunie când se va pronunţa lolvarea. Alţii mai optimişti susţin disolvarea va avea loc poate chiar 5 Aprilie. Noi înse înclinăm a credem că disoziunea nu se vaface decât la 15 ne şi nouile alegeri nu vor avea decât la 15 Septembrie. In acest eival noul Cabinet îşi va lua timpi de a face toate schimbările în adnistraţiune, justiţie şi comună pena putea întră în lupta electorală va urma. Situațiunea cea mai critică înse pare fi reservată liberalilor de toate nuțele, câci pe cât se observă pănă am toate numirile făcute, personalul recrutat aproape exclusiv din șirul linilor conservator. Liberalii sunt mai mul decât totlauna chiemați a studia bine situanea, a’şî da seama de viitorul ce pregăteşce ideilor liberale şi aşa la măsurile ce trebuesc luate din mie faţă cu marea luptă ce are se neze. Nu ştim pănă la ce punct va fi putea rămânea unită aşa numita osiţiune-unită, conciliabulele se suc- unul după altul între capii opţiunii şi sperăm că foarte curând ţara vedea limpede ce are de făcut se poate merge mai mult cu o situaţe încurcată pentru toţi pentru minoritate ca şi pentru minoritate nu se poate ieşi din ea decât prinun apel cât mai neîntârziat adresat lunii, care ea singură va judeca şi hotărî cărei partide înţelege să acorde încrederea sea Partidele au datoria să’şî lâmurescâ fie-care din timp situaţiunea sea. De rămâne încă în piciore vechia oposiţiune să o spună clar ţerel cum şi pe ce program mal remâne ea , de se desfac, să’şî presinte fie-care programul seu, câci nedumerirea şi străgănirile ce se pun pe fiec« 41 numai ţerei şi liberii funcţiuni a mecanismul Constituţional^ nu poate folosi. Se vorbesc, dar partiţiie prin şefii lor autorisaţî cât mal clar şi cât mai curând ca ţara se poate să judece şi decide. CJ7. €rxicat locuia. — Aflăm că demisiunea D-lui Peride prefectul județului nostru n’a fost primită de noul Cabinet şi D-sea a acceptat să se reîntorcà la postul seu. Cu trenul de astă searà se aşteptă sosirea sea. — Aflăm că mâne D-nu N. Fleva va veni în oraşul nostru. — Consiliul comunei noastre este convocat în şedință astăzî— O plce puternică a durat tatâ noaptea şi ţine şi astăzi. Partea din vale a oraşului e plină de apă, comuna a pus o pompă să o scoată. — Trupa elină de sub direcţiunea D-lui Alexiadi va da prima representaţiune Sâmbătă 2 Aprilie în teatru cel mare. Oxox3Licsb Ijxtm'slùïïêy — Cetim în Naţiunea : Mai mulţi deputaţi colectivişti au declarat scategoric că îndată ce guvernul le v* ctre voirea vre-unui leg’, ’I vor d* un vot de blam. Aceşti onorabili colectivul *a decîarat în ftţa mai multor persoane pi cari le-am putea num’, că aşa au ordin de la şeful colecîivitâtel D. I. C Brfctianu. — D-na Felicia Racoviţă a fost dio nod numită ca directoare a Asiliulu „EUn* Doamna*. De astă dată a scap** şi de Siutz şi dvS hsuatz. — Se vorbeşce cu oarecare siguranţa despre numirea D lui Basarabtsou în funcţia de prefect al judeţului Râmnicul-Sărat. — D. C. Bobeica va fi numit prefect al nenorocitului judeţ Botoşani — Aflăm că în urma ordinului ministerului de resbel, sub-locotenentu Kiriţescu din jandarmii pedeştri a fos pus în urmărire pentru insulta adusă superiorului său, locotenentul Culea — D. Dim. Cezist nu a fost numit prefect al judeţului Romanaţi. — D. Mihail Saţu a fost numit director general al telegrafelor şi poştelor. — Asera s’a ţinut la Senat o înd răcire intimă a majorităţilor colectiviste, ale D-lui I. Bratianu. Au luat parte la aceasta întrunire, atari de depuţi şi senatori, D-na Dim. Ghica preşedintele Senatului, general Leca preşedintele Camere, pre* cum şi foşt miniştri ai D lui I. Brătianu. D. Dim. Ghica a declarat, că ** mai mult de cât ori când, e partisanul D-lui loan Brătianu. S’a omis apoi părerea c& corpurile legiuitoare să nu fie disolvate ci numii prerogste. S’i decis eft atitudinea majorităţilor fiţă ca guvernul să fie ce» de eri. Si se voteze şi budgetele speciale. Colectiviştii l’au despărțit fără a îui vre-o altă hătărîre. — D. colonel Pustia va pleca peste doue s»a trei t50 1» cass« Grussoa, spre a primi materialul ce este comandat acolo, de către ministerul de resbel. — Pentru funcţia de prefect al judeţului Ilfov în locul D-lui colonel Opedeanu este vorba de a se numi D. căpitan Blaremberg. — Un funcţionar superior al unei negaţiuni a declarat către un amical acu, că după şcirile sosite din Berlin, demisiunea principelui de Bismark, pare forte sigură. — Li gara de Nord s’a primit &41 la 2 ore p. m., o telegramă de la şeful staţie! Băneasa (Mogorée») prin care cere* ajutor grabnic în contra unul mare număr de țerani răsculaţi care ameninţă că vor să scolţă şinele ca să Intre înarmaţi cu ele în capitală. — Ţăranii din comuna Brănesci, ad. Ilfov, s’au reaculat şi ei. Două companii de infanterie au fost pornite spre a restabili ordinea pacificând pe dăr ani. — Gătim în România liberă . D. Stroici, fostul deputat, este numit prefect la judeţul Dorohoi. — La județul Vaslui, probabil că D. Doniei va fi numit prefect. fiola .VOCII COVURLUIULUI, FIUL COMTELUI ^Tradus da A. CUETEANU. PROLOG (Urmare) XX Monte-Cristo Qu’un moment caseta fu desthsă, ori cât de stăpân era Monte-Cristo lprăl nu putu ek’țî oprescà o tx®are de surprindere... Aur ! binepote ! o avere! .. . Iți revine un simțui, stăpâne, zise Bertuccio spropiându-te. Ce trebui să fac? — Te poate recunosce ? — O ! nu încă ! este ca prăpădit de somn. — Bine ! Usă’l așa... —■ Ce este acesta ? strigă Bertuccio zărind aurul din casetă. O ! mai încape îndoiela? este productul vreunei alte crime!... Deja Monte-Cristo rădicase câteva fășicurî, răsfoind bancnotele. Găsi o seriedre, care nu era închisă. O desfăcu și ceti : Fiul meu, am să te văd istăfjî pentru cea din urmă sară. Iți voi trimite scrisoarea aceasta în momentul când voi părăsi Francia. Mi-a iertat crime nsşceri!fele. Iţi mulţumesc. Am să plâng şi voi căuta să m a.1 ispăşesc păcătele mele. In acest moment suprem, îţi trimit, sărmane martir, iubirea şi bine-cuvântarea mea. Monte-Cristo tresări... Aceste câteva linii erau semnate : Mama tea , H. D. — Hermina Danglars ! ®1* O 1 sărmană femee. Şi ochii si i se fixtră asupra lui Benedetto ; vetru trăsăturile sale contractate cam acum chiar aveaţi nu ştiu ce înfricoşător, sinistru... Şi omul care Învăţase aceti secretele conştiinţei în încreţiturile feţei, avu o revenţiune subită şi teribilă. Și dând la o parte pe Bertuccio, se plecă asupra lui Benedetto, care acum respira liniștit, pfciând adormit, dar în realitate numai ostenit. — Bcdetto ! îl (J*80 el cu scea V0C( profundă care răsuna pănă în cele mi ascunse fibre. Benedetto ! asculta-ne ! Corpul întins tresări. Dar ochii rămeseră închiși sub pleoapele greoaie. — Banedetto !... reîncepu Monte- Cristo, ai omorît pe mama tea !.. Peptul miserabilului se contractă; se păru că o mișcare electrică ar fi mișcat tot corpul seu, ochii se deschiseră înfricoșători de mari, buzele sale se mișcară convulsiv și’i scăpară aceste cuvinte : — Mama mea ! da... am omorît’o... iertare ! Și recăzu, abătut sub greutatea acestei mărturisiri. — Moate-Cristo se sculase galben ca marmura în c&re un artist ar fi sculptat statuia crerea. Și Bertuccio privia la dîaaul, &vGad pe buze un surîs de milă. Fi-va iar milă stăpânului ?... vorbiva iar de miaericordiă în faţa celemtA oribile dintre crime, în faţa «a cestui infam care era un îndeuit pa- 47