Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)

1888-07-01 / nr. 3677

Eî singuri şi au aratat şi uşurinţa, şi lipsa de principii şi de corectitudine politică. De la o lună la alta , ei au­ trecut de la o extremitate, la ceea l’altă. Câci, întrebăm pe ori­ ce om politic serios, să ne spună ce s’a putut pe­trece de la Maia pănă la iunie, ce reforme, ce cestiuni de principii, ce acte frapante sau făcut în ţară, pen­tru ca guvernul junimist idolectrizat la Maia de cei de la Posta, se devină de o dată la iunie un guvern de intri­ganţi, un guvern nemernic care umblă în doue luntre. Acest fapt nu se poate esplica de­cât în 2 moduri : seaii că politiciani de la Posta sunt absolut fără consciinţă de ce fac şi de ce scriu, seau că numai nişte făgăduinţi personale îi entuzias­mase în Main, şi, cami nerealizându-se în Juniu, i-a făcut să se contrazică astăzi cu ceea­ ce disese eri. Şi în un cas, şi în altul politicianii au aratat că stofa le e ţesută din fire forţe proste. Dacă junimiştii ar voi să fie indis­creţi, ar pute desigur să ne spună ca­usa superărei celor de la Pesta, afară numai de nu şi vor aduce aminte că cu câte­va acadele linişcea se face toc­­­mai printre copii ce ţipă mai tare. Haide!.... Se vedem! VOCEA COVURLU­LUI dară încep a bate și în porțile an­nilor, producând ast-fel nelinișcea spaima familielor care locuesc ac strade. Ast-fel s’a întâmplat asearà strada Lăpușneanu. Ar fi de dorit poliția să­ urmâreascà pe acești b­­ani și să’l facă a înțelege că nu e în pustiele Africei. Cronica locală.. — Ieri s’a săvîrşit distribuirea pre­miilor la şcoalele secundare şi primare publice din oraşul nostru. Credem a face o plăcere părinţilor a publica, pe cât ne este posibil, nu­mele elevilor premiaţi de la aceste şcoli. La liceu solemnitatea distribuire­ s’a deschis printr’un discurs de oca­­siune pronunţat de D. director I. Ce­­tăţeanu în faţa corpului profesoral de la liceu, a părinţilor şi a elevilor, în urma căruia s’a început a se chema elevii premiaţi după cum urmează : CLASA I-a Premiul I cu cunună Prasin Spiru. Premiul II fără cunună Radu Au­rel şi Codreanu Costantin. Premiul al III fără cunună Iscu Va­sile, Răşcanu Petru şi Mihailescu M. Gheorghe. CLASA II-a Premiul I cu cunună Moisiu Gheor­­ghe. Premiul II fără cunună Crăciun Du­mitru şi Dimitriu Constantin. Premiul al III fără cunună Goldstein Moise, Simionescu Alexandru şi Dra­­copulo Petru. CLASA III-a Premiul I cu cunună Butine Buzin. Premiul II fără cunună Buşoiîi Ene şi Segaler Filip. Premiul III fără cunună Docan Nico­­lae, Popovici Ion şi Dinescu Eugenii­. CLASA IV-a Premiul II fără cunună Trieder Ru­dolf şi Mantu Gheorghe. Premiul III fără cunună Nediu Ion, Bujeniţă Dumitru şi Ionescu Titu. Accesut I-iii Ionescu Dumitru. CLASA V-a Premiul I cu cunună Schröder Toma. Premiul II fără cunună Constan­­tinescu Taner şi Cardaş Nicol. Premiul III fără cunună Averescu Ion. (NB.) In cât privesc, pentru pre­miul I-iu de la clasa IV ar fi trebuit, după media ce posedă, să se dea e­­levului Pisani Timoleon, însă cerând dispensa de la minister pentru musi­­ca vocală, și, nevenind nici-un răs­­pun pănă ieri, s’a suspendat, râmânând ca să se dea în urmă. La clasa V-a nu s’a premiat cu pre­miul al IlI-lea de cât unul, de aspre­­ce acel cu medii mari au fost repe­tenţi, iar la unii le a lipsit media de a fi premiaţi. — La şcoala comercială solemnita­tea împărţire! premiilor s’a deschis prin două discursuri ţinute în presenţa corpului corpului profesoral de la a­cesta, şcoala, a părinţilor şi a elevilor, de către D-nii Gh. Mihailescu şi Al. Radu, după cami apoi s’a început a­­pelul premiaţilor : CLASA I-a Premiul I cu cunună Ghinescu Ste­­­­rian. Premiul II fără cunună Zucher Iohan. Premiul III fără cunună Crăciu­­nescu Ion. CLASA II-a Premiul I cu cunună Beringman Iosif. Premiul al II fără cunună Herman Hirch. Premiul III fără cunună Suhar Lei­­bovici. CLASA III-a Premiul I cu cunună Paul Virgiliu. Premiul II fără cunună Becher Leon. Premiul III fără cunună Bercianu Vasile. CLASA IV-a Premiul I cu cunună Irenenvogel Josif. Premiul II fără cunună Dobrovici Atanase. Premiul III fără cunună Stoeff Ni­­colae. CLASA V-a Premiul I cu cunună Teodorescu Anghel. Premiul II fără cunună Prodron Ioan. Premiul III fără cunună Cremnit­­zer Bernhard. (Mâne va urma cele­l’alte şcoli) — Un tânăr de la agenţia vapoa­­relor anume Mitrorid­ s’a sinucis în seara de 28 ale curentei, trăgendu’și două glonţe de revolver în tâmple. Acestă hotărîre a nenorocitului tânor se zice că ar fi fost din causa amo­rului. — Din lipsă de spaţiu şi sosindu­­ne târ­jia jurnalul Ju­­g­iro cu articolul intitulat La Femme semnalat deja de agenţia Havas, pentru faptul că con­ţinea şi aprecieri însemnate la adresa reginei noastre, noi am preparat un extras din acel articol, pe care -l vom publica în numărul de mâine. Atragem atenţiunea lectorilor noştri. — Stradele mai laterale adesea sunt străbătute noaptea de diferiţi a­­doratori ai lui Bachus. Aceşti desme­­ticî, de ordinar streini nu se mulţu­mesc numai cu un sgomot asurzitor. irLt®x16îi — Cetim în Naţiunea : D. Vârnav Liteanu, ministrul adurdl la Berlin, soseşte în ţară , câte­va Zdo spre a i se da scrat de rechiemare pe care trebue o presiune împeraturii Germaniei. Sa Zice că D. L’teanu va fi r mat de a ocupa o funcţiune iu c tiu t»U. no — La Brăila s’a ales primar Nicolae V. Perlea, iar adjutore iui Constantin Georgescu, Nicolas greşea şi Oprea Vizireanu. — Cetim în România liberă: kiérik s’a ţinut un consiliul de niştri, care de obice­i se ţine Mi E probabil că, »f*ră de cin­stanțe excepționale, acesta va f din urmă consiiiți din timpul 1 In sdever, la 1 iulie plece h ministrul de finanțe și ministru lu­cr&rilor publice, itr al afacerilor vie se instalezt definitiv la Si — Românul spune că ie»f ac grindină In cantitate foarte abond prin comunele din apropiere de hliu. Grăitele a fost nimicite, multe pătule şi hambare ale pro­tarilor şi arendaşilor au fost gili iar altele stricate din causa furt violente. A maloizat grindină la Fierb Filiaşi, Mamorniţa şi Z^ccnicea. — Epoca de ieri ne dă următi I informaţ'un! : D. Al x^ndru Șdi I ministrul lucrărilor publice, a ici I tat er! la 2 ore p. m. B uroul I­I logic. — D. T. Maiorescu, w’nistrulil telor şi insîrmţiunel public^, obţii P III lira A st fel deschise cu mare încredere uşa cea mică care dedea la sctr punte!, şi se dete­rau­ o parte, pentru a Dea să trec& mies Clara și guver­nanta. . Timpul era superb. Un cer da un albastru încântător se întindea ca un vist cert pfste Mediterana, a cărei* valuri curgetu încet... Magnifică cji de primăvară cu cu­lorile rele așa de fruneoase și de senine caii te supun leneviei. Scoate cerul de la Neapole și n’ai fă mal a) Lazzaronî Svete adâncimele vtgi a cerului Bos­forului şi a Dtrdanelelor, şi nu vor mal fi Turci... Miss Clara şi D-na Caraman se a­­fla­u pe punte. V­ântel era favorabil, şi pârzele în­tinse ajuta Şi mal mult la puterea masint I, lntr * dt\£r CivadiUl lămăna iu unul d ntre acei monștri pleaiosali pe I j&il geolog I îi reconstitui­se dupi nișce sfărămături strânse în sinul p£­Q întulul. M ss Clara privi» cu ochian. — D»r ! Z’80 ea de-o­dată, nu zi- resc nici-un vapor... — Intr’adever, nici­ ur,ul, Zîse Wars ton cam îicurcat... — Dar.. Alcyonul\ unde este Alc­yonul ? — A ! da ! unde este Aleyonul ! Adaugă apoi al siguranța : — Este evident ca n’«i putut s* lupte­zi ca a rimas înapoi de tot. . — Faci sigur de ceea ce spui? în­trebă cu ricelft m ss Clara... — O ! loarte sigur !.. cunosc cu puterea vaporului med .. — Totuși.. pentru mal multa si­guranță.. daci 11 întreba pe cine­va.. .Vartoo nu mai era de aşa de li­nişcit Petra nimic în lume nu s’ar f­î adouit un singur ir­omeni că Croco d'lui St . n’ar fi înveţ­­ iute minti pe ace» caj4 de nu­ ă cum numim în d'fprit pe iaih'ul ‘lui Monte-Cristo To‘ug! un lucru er» sigur. Nu sa vede* Aleyonul nici î­nainte, aici în urmă, nicfteri îa fine... — Petre! strigi el tare. Ex spânzuratul sosi într’un suflet — Căpitane ! — Ordinele mele au fost executat, cred? — Negreșit, căpitane. — Ei bine? veZi ! Z’fle VVartoi triumfător. — Dar car! erau acele ordine 7 în trebă miss Cl*r». — Petre, spune D-ș6rei coman­­dante Ce instrucțianl ți am dat? — O ! ferte simple, căpitane. A pune mangal cât mal mult... a da va.­porului tot A râpeZiciuaea posib | -- Și Bft făcut BS» ? — Căpitane, Crocodilul a Leu« noduri mal mal mult de cât în tir ‘c'e mal de iuțâlă... VV.rtoa suspina. Se mal usuil câtI stetese d­­a la îndouelft... 1 — Atunci, Zise el încet, tţi î li eut de mult acel vaporaş ce ne ccdi . —­ Ca vaporaș ? întrebă Petru I punându se cu nelinișce. — Dar vaporaşul acela... Aleyonl — O ! căpitane, Z'8e c irat P voescl tâ i2Zi de mine ? — Cum! (a să rid ! dat am il unul om ce glumesce ?... ( Va urrw)!

Next