Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)
1888-07-01 / nr. 3677
Eî singuri şi au aratat şi uşurinţa, şi lipsa de principii şi de corectitudine politică. De la o lună la alta , ei au trecut de la o extremitate, la ceea l’altă. Câci, întrebăm pe ori ce om politic serios, să ne spună ce s’a putut petrece de la Maia pănă la iunie, ce reforme, ce cestiuni de principii, ce acte frapante sau făcut în ţară, pentru ca guvernul junimist idolectrizat la Maia de cei de la Posta, se devină de o dată la iunie un guvern de intriganţi, un guvern nemernic care umblă în doue luntre. Acest fapt nu se poate esplica decât în 2 moduri : seaii că politiciani de la Posta sunt absolut fără consciinţă de ce fac şi de ce scriu, seau că numai nişte făgăduinţi personale îi entuziasmase în Main, şi, cami nerealizându-se în Juniu, i-a făcut să se contrazică astăzi cu ceea ce disese eri. Şi în un cas, şi în altul politicianii au aratat că stofa le e ţesută din fire forţe proste. Dacă junimiştii ar voi să fie indiscreţi, ar pute desigur să ne spună causa superărei celor de la Pesta, afară numai de nu şi vor aduce aminte că cu câteva acadele linişcea se face tocmai printre copii ce ţipă mai tare. Haide!.... Se vedem! VOCEA COVURLULUI dară încep a bate și în porțile annilor, producând ast-fel nelinișcea spaima familielor care locuesc ac strade. Ast-fel s’a întâmplat asearà strada Lăpușneanu. Ar fi de dorit poliția să urmâreascà pe acești bani și să’l facă a înțelege că nu e în pustiele Africei. Cronica locală.. — Ieri s’a săvîrşit distribuirea premiilor la şcoalele secundare şi primare publice din oraşul nostru. Credem a face o plăcere părinţilor a publica, pe cât ne este posibil, numele elevilor premiaţi de la aceste şcoli. La liceu solemnitatea distribuire s’a deschis printr’un discurs de ocasiune pronunţat de D. director I. Cetăţeanu în faţa corpului profesoral de la liceu, a părinţilor şi a elevilor, în urma căruia s’a început a se chema elevii premiaţi după cum urmează : CLASA I-a Premiul I cu cunună Prasin Spiru. Premiul II fără cunună Radu Aurel şi Codreanu Costantin. Premiul al III fără cunună Iscu Vasile, Răşcanu Petru şi Mihailescu M. Gheorghe. CLASA II-a Premiul I cu cunună Moisiu Gheorghe. Premiul II fără cunună Crăciun Dumitru şi Dimitriu Constantin. Premiul al III fără cunună Goldstein Moise, Simionescu Alexandru şi Dracopulo Petru. CLASA III-a Premiul I cu cunună Butine Buzin. Premiul II fără cunună Buşoiîi Ene şi Segaler Filip. Premiul III fără cunună Docan Nicolae, Popovici Ion şi Dinescu Eugenii. CLASA IV-a Premiul II fără cunună Trieder Rudolf şi Mantu Gheorghe. Premiul III fără cunună Nediu Ion, Bujeniţă Dumitru şi Ionescu Titu. Accesut I-iii Ionescu Dumitru. CLASA V-a Premiul I cu cunună Schröder Toma. Premiul II fără cunună Constantinescu Taner şi Cardaş Nicol. Premiul III fără cunună Averescu Ion. (NB.) In cât privesc, pentru premiul I-iu de la clasa IV ar fi trebuit, după media ce posedă, să se dea elevului Pisani Timoleon, însă cerând dispensa de la minister pentru musica vocală, și, nevenind nici-un răspun pănă ieri, s’a suspendat, râmânând ca să se dea în urmă. La clasa V-a nu s’a premiat cu premiul al IlI-lea de cât unul, de asprece acel cu medii mari au fost repetenţi, iar la unii le a lipsit media de a fi premiaţi. — La şcoala comercială solemnitatea împărţire! premiilor s’a deschis prin două discursuri ţinute în presenţa corpului corpului profesoral de la acesta, şcoala, a părinţilor şi a elevilor, de către D-nii Gh. Mihailescu şi Al. Radu, după cami apoi s’a început apelul premiaţilor : CLASA I-a Premiul I cu cunună Ghinescu Sterian. Premiul II fără cunună Zucher Iohan. Premiul III fără cunună Crăciunescu Ion. CLASA II-a Premiul I cu cunună Beringman Iosif. Premiul al II fără cunună Herman Hirch. Premiul III fără cunună Suhar Leibovici. CLASA III-a Premiul I cu cunună Paul Virgiliu. Premiul II fără cunună Becher Leon. Premiul III fără cunună Bercianu Vasile. CLASA IV-a Premiul I cu cunună Irenenvogel Josif. Premiul II fără cunună Dobrovici Atanase. Premiul III fără cunună Stoeff Nicolae. CLASA V-a Premiul I cu cunună Teodorescu Anghel. Premiul II fără cunună Prodron Ioan. Premiul III fără cunună Cremnitzer Bernhard. (Mâne va urma celel’alte şcoli) — Un tânăr de la agenţia vapoarelor anume Mitrorid s’a sinucis în seara de 28 ale curentei, trăgendu’și două glonţe de revolver în tâmple. Acestă hotărîre a nenorocitului tânor se zice că ar fi fost din causa amorului. — Din lipsă de spaţiu şi sosindune târjia jurnalul Jugiro cu articolul intitulat La Femme semnalat deja de agenţia Havas, pentru faptul că conţinea şi aprecieri însemnate la adresa reginei noastre, noi am preparat un extras din acel articol, pe care -l vom publica în numărul de mâine. Atragem atenţiunea lectorilor noştri. — Stradele mai laterale adesea sunt străbătute noaptea de diferiţi adoratori ai lui Bachus. Aceşti desmeticî, de ordinar streini nu se mulţumesc numai cu un sgomot asurzitor. irLt®x16îi — Cetim în Naţiunea : D. Vârnav Liteanu, ministrul adurdl la Berlin, soseşte în ţară , câteva Zdo spre a i se da scrat de rechiemare pe care trebue o presiune împeraturii Germaniei. Sa Zice că D. L’teanu va fi r mat de a ocupa o funcţiune iu c tiu t»U. no — La Brăila s’a ales primar Nicolae V. Perlea, iar adjutore iui Constantin Georgescu, Nicolas greşea şi Oprea Vizireanu. — Cetim în România liberă: kiérik s’a ţinut un consiliul de niştri, care de obicei se ţine Mi E probabil că, »f*ră de cinstanțe excepționale, acesta va f din urmă consiiiți din timpul 1 In sdever, la 1 iulie plece h ministrul de finanțe și ministru lucr&rilor publice, itr al afacerilor vie se instalezt definitiv la Si — Românul spune că ie»f ac grindină In cantitate foarte abond prin comunele din apropiere de hliu. Grăitele a fost nimicite, multe pătule şi hambare ale protarilor şi arendaşilor au fost gili iar altele stricate din causa furt violente. A maloizat grindină la Fierb Filiaşi, Mamorniţa şi Z^ccnicea. — Epoca de ieri ne dă următi I informaţ'un! : D. Al x^ndru Șdi I ministrul lucrărilor publice, a ici I tat er! la 2 ore p. m. B uroul II logic. — D. T. Maiorescu, w’nistrulil telor şi insîrmţiunel public^, obţii P III lira A st fel deschise cu mare încredere uşa cea mică care dedea la sctr punte!, şi se deterau o parte, pentru a Dea să trec& mies Clara și guvernanta. . Timpul era superb. Un cer da un albastru încântător se întindea ca un vist cert pfste Mediterana, a cărei* valuri curgetu încet... Magnifică cji de primăvară cu culorile rele așa de fruneoase și de senine caii te supun leneviei. Scoate cerul de la Neapole și n’ai fă mal a) Lazzaronî Svete adâncimele vtgi a cerului Bosforului şi a Dtrdanelelor, şi nu vor mal fi Turci... Miss Clara şi D-na Caraman se aflau pe punte. Vântel era favorabil, şi pârzele întinse ajuta Şi mal mult la puterea masint I, lntr * dt\£r CivadiUl lămăna iu unul d ntre acei monștri pleaiosali pe I j&il geolog I îi reconstituise dupi nișce sfărămături strânse în sinul p£Q întulul. M ss Clara privi» cu ochian. — D»r ! Z’80 ea de-odată, nu zi- resc nici-un vapor... — Intr’adever, nici ur,ul, Zîse Wars ton cam îicurcat... — Dar.. Alcyonul\ unde este Alcyonul ? — A ! da ! unde este Aleyonul ! Adaugă apoi al siguranța : — Este evident ca n’«i putut s* luptezi ca a rimas înapoi de tot. . — Faci sigur de ceea ce spui? întrebă cu ricelft m ss Clara... — O ! loarte sigur !.. cunosc cu puterea vaporului med .. — Totuși.. pentru mal multa siguranță.. daci 11 întreba pe cineva.. .Vartoo nu mai era de aşa de linişcit Petra nimic în lume nu s’ar fî adouit un singur iromeni că Croco d'lui St . n’ar fi înveţ iute minti pe ace» caj4 de nu ă cum numim în d'fprit pe iaih'ul ‘lui Monte-Cristo To‘ug! un lucru er» sigur. Nu sa vede* Aleyonul nici înainte, aici în urmă, nicfteri îa fine... — Petre! strigi el tare. Ex spânzuratul sosi într’un suflet — Căpitane ! — Ordinele mele au fost executat, cred? — Negreșit, căpitane. — Ei bine? veZi ! Z’fle VVartoi triumfător. — Dar car! erau acele ordine 7 în trebă miss Cl*r». — Petre, spune D-ș6rei comandante Ce instrucțianl ți am dat? — O ! ferte simple, căpitane. A pune mangal cât mal mult... a da va.porului tot A râpeZiciuaea posib | -- Și Bft făcut BS» ? — Căpitane, Crocodilul a Leu« noduri mal mal mult de cât în tir ‘c'e mal de iuțâlă... VV.rtoa suspina. Se mal usuil câtI stetese da la îndouelft... 1 — Atunci, Zise el încet, tţi î li eut de mult acel vaporaş ce ne ccdi . — Ca vaporaș ? întrebă Petru I punându se cu nelinișce. — Dar vaporaşul acela... Aleyonl — O ! căpitane, Z'8e c irat P voescl tâ i2Zi de mine ? — Cum! (a să rid ! dat am il unul om ce glumesce ?... ( Va urrw)!