Vocea Covurluiului, septembrie 1888 (Anul 16, nr. 3727-3750)
1888-09-01 / nr. 3727
ASUL XVI. - Nr. 3.72? 9«AMIST wen Rom.-in ' sa . . . so ieî i«ai . . . to • tsf. IV traaislsbons^Uor stra uramautes sa ... 34 J«‘ IttBi ... 17 * l bouts cutei st a G*ia«i l* a4-Hnțiunea Tmauisisit* U bi*e pu svaie, redacțiunea ; 15 sti. Mar© " reiegxam© VwricuU part, âi » Vusil Co*a*Au«lui* agenția havas, ÎERLIN, ii Septembrie. — Impeul a plecat la Bremerhaven, unde asista la manevrele flotei. Verona, ii Septembrie.— In urlucrării constante a trupelor pena construi poduri şi zăgazuri, mnimea este eliminată la o parte de a oraşului. Apele hind staţionate demai multe ciasuri, se speră aci nici o nouă primejdie ulterioara nu de temut. A se vedea ultime serii telegrafice pag. III. 17 A LA l î, SI August 1S8S. ALEGERILE. Jiiarul Răsboiul ne aduce astăzi soia că convocarea deputaţilor şi senarilor se va face telegrafic, că alegerile ar avea loc la 10, 11 şi 12 (leternie, iar cele de Senat la 13 și 14 octombre. In prevederea acestor apropiate alegin Epoca de stabil, care trebue să e in curentul afacerilor, viite și prentă un întreg program, in care arată reforme ar face conservatorii dacă era le ar da majoritatea. Promisiunile in program sunt multe s; tarile ; ne orbesc de vinderea r' r la săuiu si de. delimitare^ o- săteni’ /lase Un ei, ir ; ne spun că,/ , r ificele divi ne a sor•) clerului, '**“ /,ur preot entru iote Kntwl con,unA comună , at ni târgoveţi şi u . uruiâ ; că r ’ ^ . / ’ sa tacă Ira lee » eîi ail ^ *HCa re*S penu tir«,/’ »Ouiteml principiul ^ lagistiV1 » aU ^ garanteze hamo_ ibiiittL._______ .___________ 10 BANI EXEMPLARUL JOI, 1 SîFJJEMBLIE im. ANUNCIU Unis petit Psgins IV : 40 ban.î • lllj 80 INSERTIUNI fi RECLAME Pagina III : 80 bami La Cronici :a 1*« Repejirile se isc o» rahat insemnat. Scrisori nebaacau se reiasă. — Articolele nepublicate na t« fuapoesc. APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. |i Admmnisfcrațiunea : 15^. |lar©. gy'--rj=^rrr~ ^.ratr- : ...... "==asas.'Ma"V. .TS'Tr -v;~.rar~r; JCâfifihiță lisă (Sbvtji Epp fii^y^eeiirăte ale companiei R e s s u - R o b e^irtf r * — Mâne se deschid cursurile la toate scoalele secundare. Scoala noastra de comerț intrând în al 25-Ie an al existenței sale, cel mai vechiu dintre profesori va rosti un discurs cu acéstà ocasiune. — Mâne seră la grădinaUniverselle* se dă în beneficiul fraților Vlădiceici piesele : Unu de altu și Straeu de toţî -ş ia palma la paratea individuală, de şi aci nu se prea exprimă cum , şi în fine că aft să introducă dalimul de aur in franca. Mărturisim ca şi înainte de regimul Constituţiuniî şi de la Gonstituţiune înc6ce n’au fost partid! şi ivau fost omeni marcanţi politici cari să nu fi avut in programele lor cea mai mare parte din reformele ce se enunţă astăzi. Nu programe au lipsit acestei teri, ci o sincera aplicare a principiilor şi reformelor făcute. Cu ceea ce conservatorii afi aerul a veni astădi ca trufanda, de mult liberalii le au făcut şi realizat pe cât posibil a fost. Liberalii au împroprietărit pe săteni, liberalii ai făcut legea vinderii moşiilor în loturi, cu defecte negreşit, dar în fine ca principiu ei sau pus în practică ; organisarea şi gratuitatea învăţămîntului tot lor se datoreşce ; legea habeas comus pentru garantarea libertăţii individuale de când a propoveduit de mult regretatul Rosetti şi de când proiectul de lege chiar stă încă în cartenele Camerei, legea cumulului, legea reformei magistraturei, cine r mal mult ca liberalii au căutat a le da o soluţiune temeinică. Nu a a realizat, dar a fost continuă obiectul lor de preocupare. Din totă lista jitpped 3 lucruri no ne vedem : reducerea preoţilor la unul în comune; organisarea prin osebite legi a comunei urbane de cea rurală, şi infiinţarea unui funcţionar -ff de ocol cu atribute administrative. La ce dar se reduce tot scurtul înţeles a acestor lungi vorbe de programă , la reforme mnapoi, iar nu înainte, redacţiunea nostră văduva Catinca I. Stroici, din strada Cuza-Voda No. 37, şi ne a povestit următorul fapt care zugrăveşte încă o dată sentimentele de neomenit ale emigratului ce stă astăzi în capul comunei noastre. Cu lacrimele în ochi, în presența mai multor persoane, aceasta femee sărmană, care nu are altă avere decât brațele de muncă, fiind bolnavă la o mână și având doar copii, unul din ei a căliuit greu bolnav , s a adresat îndată la unul din D-nii medici, care ordona o reţetă ce trebuia să fie urgent administrată ; neavând nici un ban spre a-şi plăti reţeta, se duse la primărie, care are un fond pentru atare scop ; ea, negăsind pe nimene, se duse prin oraş spre a căuta pe primar ; îl găsi în fine la o cofetărie cu ţigara în gură, picior peste picior, şi cu smereniă îi spuse durerea sea. Primarul emigrat, în loc s’o mângâie şi să dea ajutor, se răsti la ea întrebând’o : , Ce pofteşci, dulceţă ? In zădar tură toate rugăciunile nenorocitei femei, spuind că copilul trage de morte şi este urgent să aibă medicamentele. Totul fu zădarnic, primarul nu se derange. Astăzi Catinca Stroici, povestindu ne în lacrimi acest fapt, nejos® , vă rugăm, D-lor redactori, aveţi milă de săraci şi publicaţi să ştie totă sărăcimea din oraş cum a înşelat lumea acest Domn, care venia pe la casele oamenilor cerşind voturile, iar astăzi, după ce s’a făcut primar, din păcate, își bate joc de săraci și de copiii lor bolnavi. Declarăm că n’am adăogat nici-o vorbă de la noi, și téta aceasta narațiune este întreaga a văduvei Stroici cu propriele ei vorbe. O Exică, Lrt.t«xi6xà. — Gătim în Epoca . Ni se comunică din sorgintă autorisată cum că, înainte da a pleca la moşi* ses, D. P. Carp îşi dăduse dimisiunea iv mânele pnmuluiministru din pricina neînţelegerilor ce existiu între D-sea şi D. Teodor Roiettî. In urmă înse aceste neînţelegeri s’ar fi aplanat. — Circulă diferite sgomote 10 privinţa posiţiunii în minister al lui Teodor Rosetti. Le publicăm fără a garanta autenticitatea lor. Astfe iniiţie că D. Rosetti va rănâaaa definitiv în minister, Inse nu ca preşedinte al consiliului, iar filţii spun că după, sau chiar înainte de alegeri, D. Rosetti va relua funcţiunea ses de preşedinte de secţiune la Cartea de caBaţiune, şi că ib aceea acest post se ţine vacant. —• Căi mult în opt lite au dă ca sigur că se va începe a se face o remaniere prefectorală. Cronica locală. Astăzi diminaţă s’a presentat la OH* .VOCII COVURLUitlLU FIUL COMTElif Es: Tt»«M 4* *• ffOMSiWI. / * X »cr4ir=af=' EALTEA IU *- ini Lan fa Aventurele .. ■T'-t-'y-r.EPISODUL INTAI. C AI 3ST ‘ IV (Urware) UE sat din munții ^osgi. IfToți aicQÎuâ cu sp*/iitiL Inferi. or perdtttA cu grec soibd tcirt de »ttra. Abia îacfpuscri într'un mod fog ia alte locuitorii autjilor ca steaua că Napoleon începea să se stingi. Numai Simon seta ceva, dar p&nă atunci tăcuse. — Unde sunt răniții ? întrebă el. ► — Pe drum., la un sten de leghe depărtare, cred... cu toate că mie mi s’a părută draculil de lung drumul... am fost încă singurul în sare de a merge.. a merge 2 a mea tărî, voiam să 4ic... pe un dram ce merge în dosul muntelui,. — Este drumul de la Guasei, reîncepu Simon uitâodu-s® fa tovarășu ^I. Aidem, să mergem, amică mesu’fin cal... dar picioarea și brițele gBQt aolide... trebue să scăpăm pe «cel ip?«««! .. — Merg, zise noul’ — Și noi răspunsuri alți două* 4«ct. — DuctțPfă d*r, ttigtț carul până aci.. și lucrul ustru iMM1'1 pe mine — Ta'alași voi să mă duc și cu Simon se intoarse. Piui sfe Jcob vorbise. — Brav copil ! strigă soldatul. Bă« latul este a D-tele ?... Simon mângâia cu mâna pârul copilului. — Du-te, 4î»e el. Ia cu tine o ploscă de rachiu... Adaogă încet . — Este bine să vetjâ... ÎQtr’un moment muncitorii erau gata de drum. Luaseră eu clașii f»înghit și bețe. — Mergeți, amicii mei, z*ee Simon ; la intoarcere o să stăm cu toții la wesft. Muncitorii se depărtară, apucând drumul arătat. — Ntvest, urmă învățătorul, du nişce paie în cala şcdlel.» rupe nişte •drenţe și lă'ml nişe« bandagiurî... și trimite pe un vecin la Wiesembach să aducă pe medic — Dar Dtț* ? 4*8e Erancise» cu timiditate. — O ! ou dînaa md însărcîncsed, ziste soldatul rî4ecd. Vedeţi numai. . suntem deja cel mai bun prieteni din lume... Am avut şi eu o fetiţă ca dus». Dar pe când mergUm pe câmpul de luptă, mama şi copilul au murit. Simon și Michel rămaseră singuri. Francinita se amusa fiuland să facă mai mare găurele uniformei soldatului. — Așadar străinul se află în Franci», zise Simon. — Da, din nefericire !... Și merge rapide, s ar putea crede cfe’l este frică de ceee ce fac.. . î dar acesta nu va ținea mult tot așa, și mă prind oft vor fi condoși înapoi îs p»s gimnestie* — Circ armau vine rocoace ?