Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 3, nr. 1-79)

1898-01-14 / nr. 4

ANUL III — No. 4. IO BAiei kaesipi.ako. MERCUR! 14 IANUARIE 1S96 Pe un an.................. 20 leiOrgan al par idului Naţional-Liberal din Galaţ 00 bani linia petit pe pagina IV Pe şase luni .... 12­­ leu. III Ori­ce scri­s o r­i nefrancate se refuză. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMÂNĂ - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRATIVE A STRADA MOVILEI No. 14­­2 lei „ „ inserţii ” re­clame pentru cari redacţiunea nu este răspundetoare. STAREA ECONOMICĂ A GALAŢILOR ’ De­sigur nu este de loc îm-­­ bucuratore starea economică a Galaţilor. Înflorirea de odinioră a ră­­mas ca o poveste bătrînescă. Timpul când în port lucrau 30-40.000 de străini pe ani pare că n’a mai fost nici­odată. Ca­­­­sele de comerciu au începută se retrage de piaţa noastră. Parte ne-au abandonat pentru Brăila şi parte pentru Constan­ţa. Şi cu toate acestea Gala­ţii nu pot rămîne ast­fel, un nou curs de viaţă caută să primească. Linia Bîrlad-Galaţî, este cre­ată şi proectată în acest sens. Bogata regiune agricolă din­tre Prut şi Siret îşi va scurge produsele către Galaţi, dar cu o singură condiţie, acea ca pre­ţul de transport la vagon să fie mai eftin la Galaţi de­cît la Brăila. Acest din urmă oraş, are a­­sigurat traficul cerealelor din Bulgaria de nord şi din Mun­tenia. Moldova revine Galaţilor, precum a fost odinioră şi după cum se şi cade să fie şi de aici în­colo. Altădată, Basarabia alimenta piaţa noastră în mod satisfă­cător. De cînd însă nu o mai posedăm pare că ori­ce miş­care serioasă a încetat aci. De aceia, rugăm pe d-nul re­presentant al judeţului, să stă­­rue din răsputeri în parlament pentru a se termina cît mai în grabă linia ferată care va duce direct de la Galaţi la L­o­­rohoi, şi în acelaş timp să a­­tragă atenţiunea d-lui ministru de lucrări publice, ca alcătui­rea tarifelor de transport pe vagon, să fie favorabilă pieţei noastre cu o diferenţă de preţ­­ în minus faţă de acelaşi tran­sport dus la Brăila. Prin acesta s’ar putea ame­liora starea economică a ora­şului nostru. CONTEMPORANII NOŞTRI Al­. 1®. PAPADOPOl Gălăţian din mahalaua Maica-ar exista, de mic copil a muncit cu o stăruinţă de necrezut, şi condu­cîndu-şi afacerile în mod inteligent, astă-di d. Apostol P. Pa­­padopol, este unul dintre cei mai respec­taţi şi mai avuţi din Galaţi. Petras din afaceri mult mai timpuriu de cit alţii, şi văzînd starea de dărăpă­­nare în care se aflau afacerile publice în trecut, sa dedat politicei intrînd, de la început, în sînul partidului national­­liberal, doritor de a participa fi d-sa la ridicarea stărei orașului său natal. In ultimele alegeri generale a fost a­­les deputat al colegiului al 2-lea de Ga­lati, cu un mare număr de voturi. Semne particulare : Modest tot­d’auna, doritor ve­fnic de a cunoste lucrurile noi §i a avea espicatiunea lor, este un sfă­tuitor adine §i înţelept în materie comer­cială căci nu răspunde nici o dată de­cît după ce cugetă, §i cugetă bine. Espunerea situaţiuneî judeţului PE ANUL 1897. Presentată consiliului judeţian la deschiderea sesiune! sale ordinare de la 15 Oct. 1897. (Unu­a­re) In fine au mai fost boabe ele urechi, ochi şi prin lovire. Conjuctivita granu­­loasa, unul d­in relele de care sufere populaţiunea noastră rurală, a intrat intr’o stare de ameliorare mulţumită îngrijirilor ce se dau celor atinşi în pa­­vilionele speciale de pe lângă spitalele din Pechea şi Bujor. Ca maladii cronice putem cita : tu­­berculosa, sifilisul şi pelagra cari de a­­semenea bântuesc populaţiunea rurală. Numărul celor atinşi de pelagră a atins cifra de 978, din cari 362 de secs bărbătesc şi 616 de secs femeesc. Epidemiele urmate în cursul anului 189 619 7 sunt : Anghina difterică, care a bântuit co­munele Cuca, Independenţa, Pechea, Măcişeni, Fileşti, Cudalbi, Smulţi şi Mân­­jina; ea şi a accentuat mai mult ca­racterul seu epidemic în comunele Cuca, Cudalbi, Măcişeni şi Mânjina. In comuna Cudalbi, boala a fost a­­tît de respînditâ în­cît, în decurs de la 14 Noembrie 1896 şi pînă la 1 Ia­nuarie 1897, numărul celor atinşi era de 100; graţie însă măsurilor grabnice ce s’au luat de a se instala o infirme­rie cu 10 paturi în acesta comună, pe spesele judeţului, s’a reuşit a se învinge resistenţa bolei, vindecându-se prin tra­tamentul cu şer mal toţi cei atinşi. Scarlatina s’a ivit în comunele Ţuţ­­canî,J­ogojenî, Oancea, Tuluceşti, Piscu, Găneşti, Bereşti, Şiviţa şi Frumuşiţa. Febra tifoidă a atins locuitorii din comunele Cudalbi, Braniştea, Rogojeni şi Drăguşeni.

Next