Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 3, nr. 1-79)
1898-01-14 / nr. 4
ANUL III — No. 4. IO BAiei kaesipi.ako. MERCUR! 14 IANUARIE 1S96 Pe un an.................. 20 leiOrgan al par idului Naţional-Liberal din Galaţ 00 bani linia petit pe pagina IV Pe şase luni .... 12 leu. III Orice scris o ri nefrancate se refuză. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMÂNĂ - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRATIVE A STRADA MOVILEI No. 142 lei „ „ inserţii ” reclame pentru cari redacţiunea nu este răspundetoare. STAREA ECONOMICĂ A GALAŢILOR ’ Desigur nu este de loc îm- bucuratore starea economică a Galaţilor. Înflorirea de odinioră a rămas ca o poveste bătrînescă. Timpul când în port lucrau 30-40.000 de străini pe ani pare că n’a mai fost niciodată. Casele de comerciu au începută se retrage de piaţa noastră. Parte ne-au abandonat pentru Brăila şi parte pentru Constanţa. Şi cu toate acestea Galaţii nu pot rămîne astfel, un nou curs de viaţă caută să primească. Linia Bîrlad-Galaţî, este creată şi proectată în acest sens. Bogata regiune agricolă dintre Prut şi Siret îşi va scurge produsele către Galaţi, dar cu o singură condiţie, acea ca preţul de transport la vagon să fie mai eftin la Galaţi decît la Brăila. Acest din urmă oraş, are asigurat traficul cerealelor din Bulgaria de nord şi din Muntenia. Moldova revine Galaţilor, precum a fost odinioră şi după cum se şi cade să fie şi de aici încolo. Altădată, Basarabia alimenta piaţa noastră în mod satisfăcător. De cînd însă nu o mai posedăm pare că orice mişcare serioasă a încetat aci. De aceia, rugăm pe d-nul representant al judeţului, să stărue din răsputeri în parlament pentru a se termina cît mai în grabă linia ferată care va duce direct de la Galaţi la Lorohoi, şi în acelaş timp să atragă atenţiunea d-lui ministru de lucrări publice, ca alcătuirea tarifelor de transport pe vagon, să fie favorabilă pieţei noastre cu o diferenţă de preţ în minus faţă de acelaşi transport dus la Brăila. Prin acesta s’ar putea ameliora starea economică a oraşului nostru. CONTEMPORANII NOŞTRI Al. 1®. PAPADOPOl Gălăţian din mahalaua Maica-ar exista, de mic copil a muncit cu o stăruinţă de necrezut, şi conducîndu-şi afacerile în mod inteligent, astă-di d. Apostol P. Papadopol, este unul dintre cei mai respectaţi şi mai avuţi din Galaţi. Petras din afaceri mult mai timpuriu de cit alţii, şi văzînd starea de dărăpănare în care se aflau afacerile publice în trecut, sa dedat politicei intrînd, de la început, în sînul partidului nationalliberal, doritor de a participa fi d-sa la ridicarea stărei orașului său natal. In ultimele alegeri generale a fost ales deputat al colegiului al 2-lea de Galati, cu un mare număr de voturi. Semne particulare : Modest totd’auna, doritor vefnic de a cunoste lucrurile noi §i a avea espicatiunea lor, este un sfătuitor adine §i înţelept în materie comercială căci nu răspunde nici o dată decît după ce cugetă, §i cugetă bine. Espunerea situaţiuneî judeţului PE ANUL 1897. Presentată consiliului judeţian la deschiderea sesiune! sale ordinare de la 15 Oct. 1897. (Unuare) In fine au mai fost boabe ele urechi, ochi şi prin lovire. Conjuctivita granuloasa, unul din relele de care sufere populaţiunea noastră rurală, a intrat intr’o stare de ameliorare mulţumită îngrijirilor ce se dau celor atinşi în pavilionele speciale de pe lângă spitalele din Pechea şi Bujor. Ca maladii cronice putem cita : tuberculosa, sifilisul şi pelagra cari de asemenea bântuesc populaţiunea rurală. Numărul celor atinşi de pelagră a atins cifra de 978, din cari 362 de secs bărbătesc şi 616 de secs femeesc. Epidemiele urmate în cursul anului 189 619 7 sunt : Anghina difterică, care a bântuit comunele Cuca, Independenţa, Pechea, Măcişeni, Fileşti, Cudalbi, Smulţi şi Mânjina; ea şi a accentuat mai mult caracterul seu epidemic în comunele Cuca, Cudalbi, Măcişeni şi Mânjina. In comuna Cudalbi, boala a fost atît de respînditâ încît, în decurs de la 14 Noembrie 1896 şi pînă la 1 Ianuarie 1897, numărul celor atinşi era de 100; graţie însă măsurilor grabnice ce s’au luat de a se instala o infirmerie cu 10 paturi în acesta comună, pe spesele judeţului, s’a reuşit a se învinge resistenţa bolei, vindecându-se prin tratamentul cu şer mal toţi cei atinşi. Scarlatina s’a ivit în comunele Ţuţcanî,Jogojenî, Oancea, Tuluceşti, Piscu, Găneşti, Bereşti, Şiviţa şi Frumuşiţa. Febra tifoidă a atins locuitorii din comunele Cudalbi, Braniştea, Rogojeni şi Drăguşeni.