Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 4, nr. 80-154)
1898-07-17 / nr. 80
ANUL IV — No. 80. IO BAXI KXE.ni'LAItllL VINERI 17 IULIE 1898 ABONAMENTUL Pe un an .................. Pe șase luni .... Orice scrisori nefrancate se refuză. ANUNCIURI . 1 Organ al partidului Naţional-Liberal din Galaţi — 120 lei . 50 bani linia petit pe pagina IV 1 leu ■( 2 lei ., „ inserţii şi re-APARE DE TREI ORI PE SAPTÅMÂNA damne pentru cari redactiunea nu este răspundetoare. - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA STRADA MOVILEI No. 14 - « • • . Alegerile comunale Continuam astăzi a discuta chestiunea alegerilor municipale, cam preocup atita pe onorabilii noştri oposanţi. Ilusiunile pe cari ’şî le fac, sunt cu desăvârşire nerealisabile. Dealtminterî acesta o ştiu singuri. Insă pentru a mal micşora din efectul pe care 1 produce această convingere chiar asupra sufletului lor, şi pentru a înbărbăta pe amicii lor pe de altă parte, trîmbiţează această veste ca un lucru cert, neîndoios ca şi când ar şi fi încăle- | cat calul. Adevărul adevărat însă este, că nu le a rămas decât ruginitele condee cu care sgârie hirtia şi gurile de mahala, pentru a’şi vărsa veninul în debitare de sudălmîşi a tot felul de calomnii. Conservatorii nu pot cuceri colegiile electorale comunale, pentru că sunt nu preparaţi pentru aceasta. » i i ' 1 Ei nu au definit nici un soi de program politic comunal. Nici o lucrare comunală importantă nu le-a ilustrat trecerea lor prin fruntea oraşelor ţăreî. Comunele sub oblăduirea lor au regresat. Oraşele au fost vîndute pe milioane şi pe ani de zile. Scandalele s’au ţinut lanţ, tot timpul cât au guvernat. Unii pe alţii se ponegreau şi în cele din urmă justiţia a ajuns ca să limpezască situaţiunea încurcată a primăriilor. Oamenii aceştia s’au luat tovarăşi de luptă din tot ce societatea avea mai de repudiat şi, din oameni de nimică, prin avantagiele ilicitei şi nemeritate pe care li le-au acordat, i-au transfordat în persoane influente cu cenz în colegiul I. Nu-i vorbă, pe fruntea multora din el, arde încă felul roş al justiţiei. Şi toate acestea nu le-a uitat nimeni. Ei bine, cînd nimeni nu-i iubeşte pe conservatori, decât soiul de oameni de mai sus, cînd nici o acţiune serioasă a lor nu-i îndrumează ca să cîştige colegiile electorale în lupta pentru comună, ni se pare dacă nu absurd, dar cel puţin extrem de ridicol tonul cu care îşi cântă viitoarele victorii. Noi avem deplina certitudine I că oposanţiî noştri vor păţi în- tocmai ca donchişoţii spanioli cari din nenorocire guverneză biata Spanie, şi cari o hrănesc cu vorbe late, făcend-o însă ca să piardă rînd pe rînd cele mai frumoase perle ale coronei aceste! ţări. un cetăţian. CALATORIA REGELUI ___________ , , j r r . 7 M. S. Regele şi A. S. R. Prinţul Moştenitor, însoţit de d. preşedinte al consiliului şi suitele Lor, au sosit la Burdujeni la 4 ore 20 m. seara. Onorurile militare s’au făcut de o companie a regimentului din Suceava No. 16, cu muzica. Autorităţile civile nu primiseră nici un ordin de a se presenta în mod oficial, ci numai acela de a menţine ordinea. Gara era decorată în mod minunat cu verdeaţă şi drapeluri tricolore. M. S. Regele şi A. S. R. Prinţul Moştenitor au fost viu aclamaţi de mulţimea adunată pe vastul peron al gărei. Trenul regal a trecut graniţa la 4 ore 40 m. seara. * * * M. S. Regele şi A. S. R. Principele Moştenitor vor sosi astă di la Varşovia unde se opresc 24 de ore. Sosirea la Petersburg va fi înziua de 16 Iulie. Suveranul şi Principele Moştenitor, împreună cu suita Lor, vor sta în Petersburg patru zile. Regele va descinde la Peterhof. Îndată după sosirea Sa la Petersburg, Suveranul va depune pe mormintele împăraţilor Alexandru II şi Alexandru III şi pe al Marelui Duce Nicolae câte o coroană de argint,frumos lucrate la Berlin de cunoscutul artist giuvaergiu Teige. Una din zilele fixate pentru şederea la Petersburg va fi consacrată pentru visitarea capitalei Rusiei, conform precedentelor stabilite cu ocasiunea visitelor MM. II. împăraţilor Austro-Ungariei şi Germaniei. In acea zi se va da, la legaţiunea României, un dejun, la care vor lua parte Marii Duci şi