Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 4, nr. 80-154)
1898-07-17 / nr. 80
VOINŢA GALAŢILOR înalţii demnitari ai Curţii. Dupa dejun conform aceloraşi precedente amintite mai sus. »Suveranul României va primi, la Palatul de vara, corpul diplomatic. De la Petersburg, Regele va merge la Moscova, unde va şedea probabil trei zile, iar de aci la Kiev, unde va ramânea dovedile. ♦ Intre persoanele ce vor saluta pe Rege la graniţa Rusiei, am omis să trecem pe d. colonel Taube, ataşatul militar rus pe lângâ legaţiunea din Bucureşti. * Nicolae II Alexandrovici, Imperat şi Autocrat al tuturor Roşiilor, Ţar la Moscova, Kiev, Vladimir, Astrakhan, al Poloniei, al Siberiei, al Chersonesului Tauric, Domn al Pskovului, al Lituaniei, Volhniei, Podoliei și Finlandei, principe al Estoniei, Livoniei, Curlandei etc. etc., al căruia oaspe va fi dilele acestea Regele Carol I al României, este născut in Petersburg, la (i Main SCS, adică are o virată de 80 de ani. Nicolae II Alexandrovici a succedat tatălui său Alexandru III Alexandrovici la 20 Octombrie 1894. Nu a împlinit deci încă 1 aur de domnie. Ţarul este căsătorit cu Alexandra Feodorovna, fosta Principesa Alix de Hessa și de Rin, născută la 25 Marti 1872 si trecută in religiunea greco-ortodoxa la 21 Octombrie 1894, a 2-a zi după proclamarea de împărat a logodnicului ei, Nicolae. Căsătoria s-a celebrat la Petersburg, ln 14 Noembrie același an. Țarul Nicolae II, fiind nepot de frate al Marei Ducese de Coburg, este vor primar cu Principesa Maria a Rotundei fiica Marei Ducese. Principesa Maria este totodată var cu întracelaşi grad, de pe tatăl său, Marele Duce de Coburg, cu Ţarevna. In adevăr mama Ţarevnea, răposata Mare Ducesă de Hessa şi Rin, era fiica Reginei Victoria a Angliei şi deci soră cu actua- f Iul Mare Duce de Coburg. Astfel familia noastră Regală este îndoit înrudita cu perechia Imperială a Rusiei. Călătoria Regelui Carol l.l PETHItSKt RO GRANIŢA. M. S. Regele Carol al României, şi Prinţul moştenitor au sosit la 8 ore dimineaţă. Gara era decorată în mod minunat şi ornată cu drapele ruseşti şi româneşti. Garda de onoare înşirată pe peron era formată de reg. (l de trăgători din Tszhenstochove, cu drapel şi musica. Printre persoanele care aşteptau sosirea trenului regal se observa ministrul României la Petersburg, d. Roseti-Solescu, ataşatul militar rus la Bucureşti colonel baron Taube ; d. guvernator Petrokowsky ; d. Ozeroff, şambelan ; comandantul brigăzii, general-major Franz şi înalţii demnitari civili şi militari. La sosirea trenului, musica a cântat un marş, apoi imnul naţional român. După salutări M. 8. Regele Carol, a trecut in faţa frontului trupelor de onoare, însoţit de generalul-maior Nicolaeff, de colonelul Bernjajeff şi de un numeros stat-major. In acest timp muzica căuta un marş de ceremonie. M. 8. Regele Carol, A. 8. R. Prinţul moştenitor şi suitele lor au dejunat apoi într’un salon al garei. Dupa dejun, trenul regal s’a pus în mişcare spre drumul Varşoviei, in sunetul imnului naţional român. La Graniţa, trenul ilegal s’a oprit 40 minute. Deşi se făcuse cunoscut dorinţa Regelui să nu se fabcă nici o recepţiune totuşi o mulţime considerabilă se îngrămădea pretutindeni pentru a prezintă M. 8. Regelui şi Prinţului, respectele sale căi durose şi devotamentul său. La Burdujeni un detaşament de infanterie cu muzica in cap, a primit pe Suveran. M. Sa au vizitat cu deamânuntul gara de la graniţă. La intrarea sa in Austria, M. Sa a fost salutat la gara Iţcani de prefectul de Suceava, la Cernoviţa (Cernăuţi) de guvernatorul Bucovinei baron de Bourguigon, primarul oraşului, personalul consulatului României şi mai mulţi notabili. O mulţime imensă a făcut M. Sale primirea cea mai simpatică. Deşi ora era destul de înaintată noptea, gara Stanislav era plina de lume. La Graniţa o gardă de onoare comandată de generalul Nicolaid, colonelul Bernjajev şi 10 ofiţeri, au salutat pe M. N. şi pe A. I. R. Prinţul moştenitor. La gară erau: ministrul României la Petersburg, precum şi colonelul Taube ataşat in serviciul M. Sale, în timpul şederei sale în Rusia. VIENA. Din Lemberg se telegrafiaza următoarele, cu data de azi : Astă noapte la ora 12 a trecut pe aci Regele Carol I al Romîniei cu Prinţul moştenitor şi cu suitele. La gară se aflau directorul de mişcare al căilor ferate ale Statului consilierul imperial Forța ziarului ,. VOINȚA O AL ATI LOÏC’ ERNEST DAUDET lll 98 lu Martir al amorului — Vă duceți spre a vă găsi cu socrul meu, z ise atunci Henri«*. Nu vă turburați de nelegiiuile ce va pronunța, făcute poate cu gând de a vă supăra. Eu v- am spus mai din uminte ca el este un adeverit păgân. Dupe aceasta incunosciinţare, Severin se scula şi ’şi adună tote minţile apoi ridică sufietul seu către D zeu prin oferbinte rugăciune, cerându’l curagiul şi darul induplicarei. Marea sa însărcinare începea acum. Ca soldat al credinţei el punea piciorul in câmpul inimic, pentru aceia care el avea de gând a-i birui şi a l cuceri pentru cer. In acelaş moment, Lea intra îmbrăcata cu mai mult lux ca de obiceiu şi cu faţa zîmbitoare. Era in virtutea sa atâta bunui-voinţa, şi frumuseţa sa era aşa de strălucitoare. Incât Severin simţi o înfiorare turburătoare în tot corpul sâu. Pentru prima oara el avu o vagă ideie de primejdiile la care scrisoarea superiorului sen făcuse alusiune. Tot pentru prima oară, el înţelese ca Lea era seducătoare şi ca purta in ea lipiciuri nesfârşite. Iată că femeia mea vine ca să vă ia pentru a vă conduce în sala de mâncare, z zise Favernay. Dă-l braţul, scumpul meu duhovnic, fiind ca eu nu pot a o face aceasta însumi. Severin se supuse, cu oarecare stângăcie, care trăda ameţeala şi tulburarea sa. Acea ce puse vicf mişcări Iuliu, ca simţi pe braţul său tremurător, brațul Lei care se rezuma de el cu moliciune. El renaseră mi minut astfel. Ilenric îl privea cu tristețe. (Va urma).