Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 4, nr. 80-154)
1898-07-22 / nr. 82
___________VOINŢA ,UARAŢILOR________ Acest fapt, desigur presintă o importanţă deosebită, in ochii tuturor naţiunilor, şi mai ales al Românilor şi Ruşilor. Maiestatea sa Regele Carol, a fost primită marea Capitala cu aceiaş strălucire, cu care au fost intrulpinaţi împăratul Germaniei şi împăratul Austro- Ungariei. Aceasta dă dovada modului cum este considerat poporul Român în ochii celui mai mare popor civilisat, şi acesta apreciere reese atât din toastul M. S. Regele, cât şi din cele ce scrii marile ziare ale Imperiului moscovit. Nu putem decât să ne mândrim cu aceasta şi să ne îndemnam a lucra încă şi mai viguros pe câmpul civilisaţiei, căci numai munca depusa în cel din urmă 20 de ani, ne a putut înălţa până aici. Augusta visita, făcută de Maestatea Sa ca Regele în numele intregului popor, va contribui sa strângă şi mai mult legaturile de prietenie intre cele două popoare vecine român şi rus, unite prin tradiţii comune şi prin credinţa religiosâ. Desigur, această vioire fericită a relaţiuniilor de cordialitate nu poate decât folosi poporului nostru, şi noi treime sa ne simţim mândri, că in fruntea noastră, avem pe Maestatea Sa Regele Carol înțeleptul, după cum foarte bine a fost calificat de către întreaga străinătate. ----------------------^ ^--------------------ij- Kn isla Sapliiinanalä Pinta pentru grâne a fost destul de activă, cererea pentru consumație fiind regulată în urma reducţiunei stocurilor. Preţurile totuşi se menţin cu greu şi timpul mai favorabil recoltelor a făcut pieţele exterioare mai calme şi doritoare de a vinde mărfurile sosite. Franţa. Timpul a bist favorabil retroitelor, şi secerişul in departamentele dimprejurul Parisului, va începe peste 1 r0 mile. Estimaţiunile in privinţa producţiunei variază de la 120 180 milioane hdl. şi se crede că de data acesta Franţa nu se va mai număra in viitoarea campanie, între ţările importatoare. Anglia a fost favorisata de un timp cald dar de puţine ploi ; totuşi desvoltarea recoltei progresează şi secerişul grânelor nu se va începe înainte de prima săptămână a lunei August, ba producţiunea se admite ca 24 luni, milioane htl. contra anului trecut de 21 milioane htl. In Germania timpul rămîne umed, rece şi defavorabil recoltelor, m. c. s. sâcârurile au suferit şi secerişul va fi întârziat. Grânele în schimb se presintă destul de bune, dar au încă trebuinţă de o temperatură caldă. Pieţele au fost mai ferme şi preţurile în urcare. Austro-Ungaria. Cel din urmă raport oficial şi datat din 11 iulie a. c. estimează recolta la 48.650.000 Hdl. contra 83.750.000 din anul trecut. In Ispania şi Italiei resulatele recoltelor continuări a fi satisfăcătoare. Rusia. Din Nicolajeff, ni se anunţă bune ştiri. cefU in urma raport oficial indică o recoltă satisfâcâtoare în sudul Rusiei. Secerişul va fi puţin intardiat. Scirile din Azov arată că ploile recente au causat recoltei stricăciuni, dar în present timpul s-a ameliorat. Bulgaria se aşteaptă la o recolta satisfăcătoare. America. Raportul săptămânal indică că starea recoltelor a rămas neschimbată, şi din estimaţiunile prevăzute privitor asupra producţiunel, se poate re... y' : ' ’ ' |*r duc o mcâ. India a exportat de la 1 Aprilie 9,^39,000 li ti. de diferite cereale. Anmsa. scădere ':A—i1 , fr. Londra calmă, preţurile neschimbate, timp frumos. Liverpool calm, 118 p. scădere. Baris, ferm, grânele —’L fes. ur- I . # 1 care, iar pentru pâine 3n fes. In general recolta la noi este excelentă, cu toate câ ploile recente au causat presl-cari stricăciuni. Primele echantillene sosite din interiorul ţârei, deşi indica o cualitate neregulată, treerişul nefiind încă general, totuși e foarte buna. S’a vîndut deja un grâu nou de 82 kg. Lb. 63 noi cu 1 lB”160 Heg. Grînele de kg. 77 — 78 au realisat fr. 1200-1300 vg. Orz de furagiu 850—900 vg. orz alb Lb. 48—49. Lei 860—880 vg. sacarâ de la 940 — 1000 lei vg. Porumb colorat lei 800 — 850 vg. „ roș „ 920—950 „ I. E. ----------------------£14--------------------- Expt sHri de la 1900 Forţa ziarului IVOINŢA GALAŢILOR“ ERNEST DAUDET III 100 In Ilirlir al intonitul Pe credinţa mea, părinte, strigă el de o data, cred că veţi ierta lacremenirea şi mirarea mea. Insă aceasta provine din causa ca ei pentru prima oară am onoarea d a prânzi cu un om de profesiunea d-tale. Aceste vorbe, in fundul cărora se afla o nuanţă de ironie, produseră asupra Iul Severin efectul unei loviri de bietu. El înţelese pe data din aceste vorbe că atacul a început, şi datoria iul împinsă de onoarea starei sale, era de a răspunde. — Pentru prima oară! z zise el subrenul. Ei bine, domnule, ei poftesc pentru d-ta ca această sâ nu fie cea din urmă. — Credjl dar, ca un om astfel ca mine, ar putea găsi oarecare foloase în societate cu un om de felul d-tale ? Despre aceasta sunt foarte sigur. Lea ascultă în tăcere. La acesta din urma trăsura, ea privi pe Severin, al căruia ochi întâlniră pe al cel şt elereau că vede în el o ancuragiare. In urma celor publicate printr’o corespondență de la 18 Iulie, a ziarului „Epoca“, de sub conducerea d-lor Șuţu, Filipescu, Ilobescu etc. întreaga comisiune a judeţului Covurlui, pentru participarea la Exposiţia din Paris, a fost schimbata. Pe asta data s'a căutat a se da o justa satisfacţiune, tutulor persoanelor de distincţiune, care formează elita partidului conservator şi s’a băgat in seamă Severin să întreba, cre voeşte ea să încerce puterile mele punându-me în luptă cu tatăl seu . Ei bine. Eil ’mi închipuesc că ma găsesc in faţa unul antropofag şi ca lucrez spre a'l converti fără ştirea Iul. Pe când Severin îşi tot marea aat-fel curagiul, Archibald mâncăm! își urmărea ideia sa. — Nu știi dacă ești In stare ca sa imi arăți pe anume aceste foloase. — Sunt mai multe si in primul rang este fericirea de a crede in Pzeu. (Va urma).