Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 4, nr. 80-154)
1898-08-05 / nr. 88
ANUL IV — No. SS. IO 15AXI EXEMPIARIL MERCUR 15 AUGUST 1998 ABONAMENTUL Pe un an.....................20 lei Pe șase luni . . . . 12 Orice scrisori nefrancate se refuză. Organ al partidului National-Liberal din Galaţi APARE DE TREI ORI PE SEPTAMAFIA - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA STRADA MOVILEI No. 14 -50 bani linia petit pe pagina IV 1 leu „ „ „ « UI 2 lei „ „ inserţii şi reclame pentru cari redacţiuma nu este rëspunrjëtoare. Comerţuil galaţeiri ii O dată cu declararea Dunărei de fluviu internaţional, comerţul ţărei noastre luă un avînt deosebit. Vase streine a ţărilor din occidentul Europei atinse ţărmurile ţărei noastre, căutând productele ei, cărora le acordă preţuri exorbitante. Din acel timp începu o îndemnare spre agricultură, îndemnare, ce crescu din zi în zi până ce atinse maximul din ziua de astăzi. Braţele ţărei fură consacrate numai spre agricultură şi astfel încet-încet, cu cât ţara producea mai multe cereale pentru export cu atît şi necesităţile lăuntrice ale ţărei se înmulţiră, viaţa populaţiunei noastre atât de la oraş cât şi de la ţară se modifică cu desăvîrşire. O mulţime de cerinţi, de necesităţi noi se creară, aşa că numărul articolelor de import se înmulţiră cu desăvîrşire. 1 ? Manufactură fină şi ordinară pentru satisfacerea gusturilor orăşeneşti şi săteşti , colonialele plus altele, crescură în mod exorbitant comerţul de import al ţărei. Cum ţara nu era pregătită pentru proporţia ce luase comerţul nostru de import, se recurse la un mijloc practic pentru operare, la mijlocul porto-francurilor. Astfel oraşele Galaţi şi Brăila fură declarate oraşe libere. Mărfurile străine puteau intra în aceste oraşe fără nici o taxă de vamă şi treptat pe măsura ce eşiau din oraş pentru restul ţărei plătea taxele către Stat. Acest sistem fusese adoptat pentru motivul că ţara nu avea locuri, nu avea lege pentru antreposite, nu avea nimic pentru a putea face faţă marelor operaţiuni comerciale, ce începuse atunci in porturile noastre. Singura lege de percepere a taxelor vamale era crezută ca suficientă pentru acele timpuri. Sistemul porturilor libere însă nu era drept. Se favorisa un oraş sau 2 în paguba celorlalte oraşe din ţară, căci dacă oraşul Galaţi a luat o extindere aşa de mare ia încât astăzî e foarte proporţionată faţă cu numărul populaţiunei, aceasta se datoreşte numai sboruluî comercial din primul deceniu de porto-franc când tote mărfurile necesare ţărei, precum şi cele pentru Serbia, Bulgaria şi Basarabia se depozitau în Galaţi , precum şi când ţara nu avea altă reţea de comunicaţie decât Dunărea. Se favorisa un oraş în paguba celorlalte şi prin urmare se avitară la măsuri pentru a face faţă cerinţelor unui comerţ atât de întins. Se creară docuri pentru antrepositarea mărfurilor destiinate pentru intrarea lor in ţară; se mai crează şi antreposite particulare, sub supravegherea autorităţilor spre a favorisa pe comercianţii angrosişti de a plăti taxele vamale treptat cu scoaterea mărfurilor din antrepositele lor, iar nu la importarea lor din străinătate. Prin aceste măsuri s’a credut că se egalează totul în faţa greutăţilor, că nimic nu e favorisat faţă cu taxele către stat. Dar dacă măsurile de mai sus au fost luate ca să înlesnească şi comerţul mare şi să satisfacă şi spiritul de dreptate, ce trebue să domnească în plata dărilor , dacă dlic prin măsurile şi legile comerciale votate de corpurile legiuitore s’a căutat a nu se favorisa un oraş în paguba altuia; nu e mai puţin adevărat însă că, în urma celor survenite, aceste măsuri au ajuns pentru Galaţi, pentru comercianţii din Galaţi o nenorocire, măsuri de vexaţiuni ce pun în inferioritate faţă cu comercianţii altor oase, aşa că Galaţii se vede el astă dî nedreptăţit, el, care odinioară era rîvnit de întreg comerţul ţărei, căci graţie posiţiei lui de primul port al ţărei era răsfăţat de întreaga ţară, em briliantul Moldovei«. In Galaţi, pe lângă comerţul mare, comerţul de angrosişti mai e un comerţ mic, comerţ de detailişti, care întreţine comerţul angrosiştilor şi aprope toate «greutăţile oraşului».