Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)
1969-05-04 / nr. 374
Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Ritm alert la I.A.S. Bîrlad într-un perimetru în ■ care se înscriu 3.587 ■ ha., sub brazdele călirora va fi îngropată sămînța recoltelor viitoare, sunt împărțite cu exactitate forțele celor zece ferme ale I.A.S. Bîrlad. Cu alte cuvinte, cîmpul polarizează zilnic atenția tuturor lucrătorilor, de la director la ultimul mecanizator, din această puternică unitate a agriculturii de stat. Aici ziua de lucru începe o dată cu sărutul de foc al soarelui și se termină cînd astrul zilei apune. In fiecare dimineață, 82 de tractoare pornesc la rosturile lor bine știute : pregătitul terenului, administrarea îngrășămintelor chimice, semănatul - lucrări care se fac concomitent și care cer deopotrivă scurtarea timpului de execuție. lor. Pe tarlalele tuturor ferme„caii putere" gonesc fără întrerupere apropiinduse tot mai mult de cota finală a însămînțării culturilor de primăvară. Zilnic, peste 300 de ha. însămînțate se înscriu în palmaresul realizărilor acestei campanii agricole destul de dificilă pînă acum. La capătul zilei de marți erau însămînțate 1.475 ha., ceea ce reprezintă mai mult de o treime din întreaga suprafață planificată. Semințele tuturor culturilor din prima epocă s-au îngropat în pămîntul reavăn. Forțe masive sînt concentrate acum la semănatul porumbului, unde de fapt s-au realizat deja 505 ha. din cele 1.839. MARIN RIFTINCA (continuare In pag. a 3-a) CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA Situația însămînțării porumbului pe ogoarele întreprinderilor agricole de stat, în dimineața zilei de 3 mai 1969 ! Total însemințări Din Cbroeab PoRUmb Porumb siloz \ crt 1AS-------------------------------------------------------------------—------------------------------------------------------- \ Plo rea“a dat plan realizat plan realizat I 1. Bîrlad 3.587 2.052 1.849 919 394 246 ^ 2. Bogești 1.807 1.234 442 170 99 85 1 3. Codăești 1.858 1.367 1.283 1.042 50 50 I 4. Fălciu 3.586 2.534 2.190 1.340 350 110 I 5. Huși 1.556 973 687 415 180 181 6. Laza 2.057 1.165 617 250 250 72 7. Todirești 3.239 1.935 2.134 1 300 80 40 J 8. Vaslui 2.717 1.557 1.750 860 113 0 ^ 9. Vetrișoaia 1.718 743 1.154 200 149 0 10. Zorleni 2.604 1.467 758 162 580 150 V---------------------------------------------- TOTAL 24.729 15.027 12.864 6.658 2.245 934 î ---------------------------------J------------------ Fabrica de confecții Vaslui. In clișeu : butonierista Olga Dobîrceanu, care reușește să-și depășească, zilnic, sarcinile de plan, cu 3—5 la sută. Constructorii— la locul de muncă pe Ziua de 1 Mai s-a găsit constructorii șantierului nr. 1 locuințe Vaslui la locurile lor de muncă. Pentru a-și respecta angajamentul de a da în folosință, pînă la 1 iunie, noi locuințe oamenilor muncii, s-a lucrat din plin la blocul B. 3 și C. 5, precum și la cele aflate în zona E. Fabricii de confecții: E. 1, 2, iar la blocurile M. S, ca și la I. 3, s-a lucrat pentru recuperarea restanțelor. S-au evidențiat echipele de zidari, condusă de Mihai Talpalaru, de betoniști, condusă de I.Vizitiu, ca și mecanicii de pe utilaje V. Grosu și Gh. Turcu. Alături de ei s-au evidențiat și șoferii din coloana I.U.T. Constantin Duduc, Dumitru Beldiman, St. Mihăilă. Ing. MIHAI ANDRONIC, șeful șantierului nr. 1 locuințe Vaslui IN PAG, a 2-a La C. A. P. Lipovăț tirOuilUillui nu numai este de vină Relief, pare-se, din cel mai frămîntat, existent în județ. Plus un microclimat, poate tocmai de aceea, cu totul deosebit. Cînd prin alte părți terenul este bine zvîntat, la Lipovăț, umezeala încă îi împiedică pe oameni să poată lucra din plin. Și totuși, și la cooperativa agricolă din această localitate, trebuie arate cu mai repede 712 hectare de teren, și însămînțate, cu diferite culturi, alte peste 1.000. Sarcini de acută stringentă . Cu toate acestea, prima zi „de vîrf" a putut să fie abia duminica trecută — adică pe 27 aprilie. De atunci încoace, permanent, aici participă la lucru cite circa 150 de brate de muncă, multe atelaje proprietate obștească și, de asemenea, utilajele aparținind secției de mecanizare care deservește cooperativa. Intre timp, au putut să fie arate 152 de hectare cu atelajele și 109 mecanic. Restanțe la arături, la data de 29 aprilie, 451 de hectare. Tîrîșgrăpiș, au fost însămînțate pînă la aceeași dată, 351 de hectare cu mazăre, ovăz, floarea-soarelui, in pentru ulei, sfeclă de zahăr, porumb pentru boabe, ceapă, cartofi, lucernă și sparcetă. Evident, că nici această cifră nu reflectă posibilitățile de care cooperativa agricolă dispune. Și să analizăm însă, în continuare, stadiul și al altor lucrări. Au fost fertilizate, cu îngrășăminte chimice, cite 40 de hectare cu sfeclă de zahăr și lucernă, 50 cu in, 10 cu cartofi (adică atît cit prevedea graficul de fertilizare) și numai 80 de hectare cu floarea-soarelui (din 100 planificate) și 150 cu grîu (din 450). In vie au fost executate tăierile numai pe 18 din 33 de hectare existente. Plantatul spalierilor din beton, legatul și aratul viei încă nu au început. In viitoarea plantație viticolă, de 11 hectare s-au făcut abia nivelatul terenului și pichetatul. Nu s-a plantat însă nimic. In livadă , s-au plantat pomii, în cele 1.010 goluri, nu s-au arat, în schimb, decit 15 hectare din 20 cite pot să fie arate și nu s-au despachetat și văruit, nici pînă cînd am fost noi acolo, pomii de pe 25 de hectare (din 98 existente). Desigur, tovarășii din mita S. CONSTANTINII (continuare în pag. a 3-a) Fabrica de rulmenți Birlad. Aspect din secția rectificare. Foto : V. Petrescu La ferma Crasna — I.A.S. Vaslui, se pregătește terenul pentru semănat. La sărbătoarea de Arminden în I.A.S.-uri s-a realizat mai mult de jumătate din planul de însămînțări Executarea lucrărilor agricole de primăvară se desfășoară din plin în toate cele 10 întreprinderi agricole de stat din județ. Pînă acum, ele au insămînțat mai mult de jumătate din suprafața planificată. Numai la I.A.S. Fălciu, prin eforturile mecanizatorilor, s-a reușit ca, intr-un timp relativ scurt, să se însămînțeze 1.800 de hectare, din cele 3.500 planificate. Cu fiecare zi, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat se apropie tot mai mult de cota finală a lucrărilor de primăvară. In pagina a 4-a Corespondentă din Tokio Dilema Okinawei Comentar extern „A.B.M.“-ul și... logica Incandescența orașului Birladul, acest oraș atit de bătrân (care se pregătește să sărbătorească in curind cel de-al 800-lea an de existentă) urcă de la zi la zi noi trepte pe verticală. Orașul de altădată a rămas undeva in urmă, in amintirea celor mai nici. Astăzi, in Birlad te vlisttnt impină la tot pasul noul: fabrici, edificii sociale, blocuri de locuit In care s-a mutat aproape o treime din populația orașului. Privindu-le,jindul te duce spre acei oameni simpli, modești, anonimi, dar cu minni minunate — constructorii. Am trecut zilele acestea, însoțiți de către tov. ing. losif Bercovici, șeful Șantierului nr. 5 Bîrlad, pe la toate punctele de lucru de pe raza orașului. Cele 368 de apartamente, planificate a se construi in anul 1969, începuseră să prindă contur. E drept, la unele abia se turna fiind asia (blocul D 4 cu 20 de apartamente), la altele se lucra la parter (blocul B1 cu 40 de apartamente). Liceul cu 20 de clase de pe strada Sterian Dumbravă ajunsese la cel de al ll-lea etaj, iar la blocul C1 se făceau tencuieli interioare, cert este insă că au fost atacate toate lucrările aferente anului curent, mai puțin blocul plombă ce va fi amplasat in strada Republicii Intre fosta clădire a telefoanelor și actualul magazin de confecții pentru femei. El va găzdui o librărie modernă la parter și etaj, iar mai sus 8 apartamente de locuit. Peste tot, deși scara umplea geana dealurilor la ora cînd colindam șantierele și ploaia se cernea obsedantă, se luară intens. Semn că aici la Birlad, in cadrul Șantierului nr. 5 există o dorință fermă de a da ci mai grabnic In folosință obiectivele planificate. „Iarna lungă din anul acesta — ne mărturisea tov. inginer Bercovici — ne-a interziat mult lucrările, dar noi am luat toate măsurile ca să recuperăm în fiecare lună circa o jumătate de milion de lei din rămânerile în urmă“. La acestea, tovarășul Iosif Bercovici a mai adăugat : „Anul acesta avem in plan un obiectiv menit să sporească baza noastră materială, să îmbunătățească condițiile de viată ale constructorilor. Vom termina construirea unui bloccămin cu 300 de locuri in care să se locuiască în condiții deosebit de bune. In altă ordine de idei aș vrea să mai arăt că și aici, la Birlad, ca și pe alte șantiere din județul nostru, se simte lipsa zidarilor. Pentru a o remedia, noi am luat următoarea măsură : în fiecare echipă de zidari am introdus câte trei oameni care doresc să se califice la locul de muncă și iu 5 luni de zile, ei vor deprinde bine meseria. Este, după părerea noastră o soluție bună pentru că uneori, după cursurile teoretice, urmează aceeași perioadă de practică, iar noi, îr domeniul construcțiilor nu avem prea mult timp de așteptat“. Dintre premierele viitoare ale municipiului am mai putea aminti de un hotel turistic, amplasat in centrul orașului, care va avea 130 de paturi, iar la parter un restaurant modern, o braserie și alte unități comerciale. Apoi, un club al sindicatelor, ce va umple un mare edificiu gol existent la Birlad (lipsa sălilor; CONSTANTIN CLISU (continuare în pag. a 3-a) însemnări ... A fost pur și simplu o întimplare că am dat peste această poveste, peste ceea ce se cheamă de fapt un caz. Venisem la Zăpodeni cu alte treburi. Curiozitatea ne obligă a fi, însă, martorii uneia din acele triste întîmplări care-ți întunecă ziua și-ți servește o bună bucată de vreme drept motiv de reflecție. Frînturile discuției le auzisem din s uliță, dar înțelesul aveam să-l descifrăm mai tirziu. Pusă pe bandă de celuloid, întimplarea s-ar derula in fața ochilor ca un film halucinant, unul din acele filme care, după ce l-ai văzut îți lasă timp îndelungat un gust de amărăciune. Un film care, cum se spune, „pune capac" tuturor durerilor ce le poate suporta o mamă din partea propriului său fiu, coalizat, cu noră și cu copii, împotriva bătrînei. ” Natalia S. Bălăuță din satul Zăpodeni, femeie ajunsă acum la vîrsta onorabilă de 89 de ani, a adus pe lume și a crescut mai multi copii. Nu toți îi trăiesc, dar astăzi la casele lor sînt patru , trei fete și un băiat, ajunși la rîndul lor in virstă, avînd ,și ei, copii. Pînă mai acum cîtăva vreme, , viața ei a trecut cum a trecut, dar bătrînețele au ajuns-o și femeia a plecat să locuiască „în deal" la una din fiice. A lăsat în urmă un loc pe care se afla o casă. De , curind, ea s-a dărîmat și s-a împărțit „frățește". Ghilimelele nu sînt puse întîmplător. Fiul și-a luat partea leului, adică aproape totul. Acum, pe locul copilăriei feciorilor, n-a mai rămas decit o grămăjoară abia sesizabilă de moloz, înconjurată de cîteva sute de metri de teren. Parcă pe aici n-a locuit nimeni de cînd lumea. Scurgerea timpului n-a lăsat urme. Se văd doar rămășițe de coceni, deoarece pămîntul pe care se afla casa părintească a fost luat de fecior — Pavel Bălăuță. El l-a cultivat, el i-a strîns roadele, deși, am arătat, mama lui locuia la o fiică. Discutăm, întrebăm de ce nu s-a împărțit și pămîntul. Ne motivează că e lingă casa lui și, bănuim, nu i-a fost, de aceea greu să-l acapareze. Așa se face că intr-o zi a desființat gardul despărțitor și fratele s-a extins. Omul folosea pămîntul în tihnă, ca pe un lucru picat suplimentar. Oricine, vecinii, rudele vedeau că nu i se cuvenea de drept. Avea lot în folosință personală (cu toate că el nu muncise nici măcar o zi in cooperativa agricolă, avea casă, curte și tot ce-i trebuia. Dar așa i se părea normal. Faptul că cele trei surori nu ridicaseră nici o pretenție, a fost un factor care l-a ajutat pe Bălăuță să stăpînească un loc ce nu i se cuvenea. Aceasta este, însă, o altă poveste. Istoria locului. Dar a Oamenilor ? Cite evenimente neprevăzute nu intervin, pe parcursul sinuos al vieții lor ? Intîmplarea în fața căreia ne aflăm are drept punct de plecare o tragedie, una din acele nenorociri la care nu te gîndești cînd ești tînăr și care se abate pe capul omului, atunci cînd se așteaptă mai puțin. Totul a pornit de la o calamitate naturală. Uneia din fiicele bătrînei, Catinca I. Matei, i s-a dărîmat casa, „din senin", datorită unei alunecări de pămînt. Sinistrata aleargă in stiigă și în dreapta, cere ajutor și îi oferă fiecare sătean ce poate. O casă nu-i poate da însă nimeni. Și atunci, cei doi oameni — soț și soție — deși ajunși și ei la o virstă înaintată, gîndesc că n-au altă soluție decit să-și clădească, cum ar putea, o nouă locuință. Incepînd de aici, tragedia capătă culorile ei proprii, negre, sumbre. Consiliul popular hotărăște, cum e și normal, ca locuința Catincăi I. Matei să se ridice pe locul fostei case bătrînești. Urmările necazului căzut din senin pe capul surorii îl ating însă și pe fratele Pavel. Dar să nu ne grăbim. Supărarea nu vine de la compătimirea frățească a fratelui, nu de faptul că sora lui nu are unde locui. Pe frate nu-l interesează nimic, nu vrea să audă. El dorește un singur lucru: să stăpînească mai departe și definitiv locul peste care se întinsese. Și pentru asta nu se dă înapoi de la folosirea nici unui procedeu. Firește, lucrurile nu se petrec întocmai ca în romanul lui Rebreanu. Desfășurarea evenimentelor aduce, însă, în imagine clișee cunoscute din „Ion". Suntem martorii oculari ai dezonoarei la care este supusă o femeie, o mamă. Avem în față tabloul avariției, al setei și lăcomiei pentru pămînt într-o netă distanțare fată de vremurile de astăzi. Pentru a lămuri lucrurile trebuie să ne întoarcem puțin în urmă. Presimțind deznodămîntul, știind că autoritățile sătești, opinia oamenilor de aici nu vor fi de acord cu el și-i vor oferi locul surorii, pentru a-și construi o căsuță, Pavel Bălăuță se gîndește zile în șir cum să-l evite. Mama sa, după cum am arătat, nu locuia, nu era întreținută de el. Deci, motive serioase n-are. Dar ele pot fi ticluite. N-o mai văzuse de mult pe bătrînă. Intr-o zi își face cale acolo unde locuia. O „convinge" să vină să stea la el. Tîrgul, de voie, de nevoie, este încheiat. Nu știm cu ce promisiuni din partea fiului, nu cunoaștem cu ea sacrificii din partea mamei. Fapt este că, într-o bună zi, Natalia S. Bălăuță a coborît din „deal" de la fiica ei, la fecior. Pînă aici nimic grav, veți zi s. BODEA (continuare în pag. a 3-a) Anchetă socială j Acea lăcomie care strică omenia ■ Un petecuț de pămînt — măr al discordiei 3 Nora își terfelește soacra al cărei fecior ascultă satisfăcut ■ Mîhnirea unei femei care a trecut de 89 de ani