Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-05-04 / nr. 991
I ! • PAGINA 2 VREMEA NOUĂ I 1 1 ' I • 175 de ani de la naștere Li M.HAI RALEA a 1 mai a.c., s-au împlinit 75 de ani de la nașterea lui Mihai Ralea - figură proeminentă a viețiii social-politice și culturale românești. După studii strălucite la Liceul internat și la Facultatea de drept și de litere din Iași, M. Ralea își continuă studiile în Franța, unde, în anul 1923, obține titlul de doctor în litere cu o teză vădind, încă de pe atunci, viitoarele preocupări ale tînărului Intelectual i „Ideea de revoluție în doctrinele socialiste". Conferențiar de pedagogie socială, din anul 1923, și, apoi, profesor de psihologie și estetică la Universitatea din Iași, M. Ralea desfășoară o vastă activitate pedagogică și publicistică, fiind unul dintre cei mai asidui colaboratori, iar din 1933, timp de două decenii - director al „Vieții Românești”, în paginile căreia semnează remarcabile studii de sociologie, estetică și critică literară. Ca profesor de estetică, din 1938, al Facultății de litere și filozofie București, și titular al catedrei de psihologie la aceeași facultate, întreprinde o temeinică și rodnică muncă științifică și didactică, formînd în jurul său un cerc larg de cadre, cărora le insuflă pasiunea pentru cercetarea științifică. In anii dictaturii fasciste, orientarea sa profund democratică îl apropie de P.C.R. După eliberare, Ralea a ocupat numeroase funcții politice și obștești. A fost membru al Consiliului de Stat și președinte al Consiliului național pentru apărarea păcii și reprezentant al țării noastre la U.N.E.S.C.O. militînd cu înflăcărare pentru cauza păcii și coexistenței pașnice între popoare. Gîndirea sociologică a lui M. Ralea, în perioada interbelică se cristalizează in jurul Idealului unei democrații sociale care să depășească democrația politică pur formală, îmbinind ideea salvgardării libertății Individuale cu aceea a solidarismului social. Cărturar democrat, om de o vastă cultură, calea publică, inainte de 23 august 1944, numeroase lucrări, printre care „Formarea ideii de personalitate”, „Introducerea în sociologie” sau „Contribuți la știința societății", în care apără principiile unui înalt umanism, ideea de stimă pentru condiția umană, de civilizație și progres. După eliberare, M. Ralea, care suferise rigorile lagărului fascist, și-a aflat împlinirea sa civică în efortul pentru construirea noii orînduiri socialiste. Spiritul său pătrunzător este preocupat de probleme fundamentale ale existenței. Din aceste frămîntări au apărut eseurile sale de antropologie filozofică (Explicarea omului). M. Ralea s-a afirmat ca un savant in psihologie, studiile sale aducînd un serios aport la progresul cunoștințelor în acest domeniu. El sublinia condiționarea socială psihicului individual și a combătut exangerarea rolului inconștientului și instinctelor, căutînd să definească specificul psihicului uman pe baza fenomenului amînării, aptitudinea de a introduce momentul intermediar între stimul și acțiune. In literatură, M. Ralea a afirmat întotdeauna originea și fidelitatea socială a artei. Filozof, sociolog și estetician, Mihai Ralea a abordat domeniul istoriei și criticii literare, pentru că, spirit străin prin excelență de orice dogmatism, simțea nevoia să-și verifice validitatea punctelor de vedere prin aplicarea lor pe viu. Astfel au luat naștere o serie de analize ale operelor unor mari scriitori ca M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, I. Teodoreanu, Paul Zarifopol și alții, remarcabile prin rigurozitate, raționamentul, sensibilitatea la nuanțe și pătrunderea psihologică, îmbinând întotdeauna munca politică și obștească cu cea științifică Mihai Ralea a desfășurat o vastă activitate închinată patriei socialiste pe care a slujit-o cu un nesfîrșit devotament. prof. VASILE AVRAM W///////<ww//w//zemWw/»iygzwy//w«ww^/wr>wx4lW>>///z////////////////w/////////w; Vă recomandăm: Marți 4 mai*) Recital de versuri „Ce-ți doresc eu fie, dulce. Românie", de la Liceul Negrești (ora 16); montajul literar-muzical „Partid iubit, părinte drag", organizat de Casa orășenească de cultură din Huși, in colaborare cu Consiliul orășenesc al pionierilor, la Școlile generale nr. 2 și 4 (orele 12); spectacolul de muzică ușoară și populară, prezentat de formațiile artistice ale Liceului nr. 1 din Bîrlad, la Casa de cultură a sindicatelor din localitate (orele 16). Miercuri 5 mai! Expunerea „Răspunderea conducerilor organizațiilor seciialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești", pe care o va susține economistul Ioan Dediu, la Casa de cultură a sindicatelor din Bârlad (orele 18); concursul gen „Cine ,știe, răspunde“ pe tema „Orașe noi pe harta patriei", de la Casa orășenească de cultură din Negrești (ora 19). Joi 6 mai: Expunerea pictorului Dan Hatmanu, despre „Fenomenul plasticii moderne", de la Casa de cultură a sindicatelor din Birlad, cu care prilej va avea loc o intilnire cu tinerii pictori amatori din localitate (orele 16); expunerea „Aportul României la războiul antifascist", de la Casa orășenească de cultură din Negrești (orele 19,30); seară culturaleducativă pentru tineret pe tema „Te slăvim, partid iubit", ce va avea loc la clubul tineretului din Bârlad, organizată de Casa municipală de cultură și Biblioteca orășenească (orele 19); Vineri 7 mai ; Montajul literar-muzical „Letopisețul de aur“, de la Casa orășenească de cultură din Negrești (ora 19); spectacolul festiv dedicat aniversării semicentenarului partidului, la Casa de cultură a sindicatelor din Bârlad (ora 18). □ □ [UNK] [UNK] CU CU cu cu cu cu cu cu cu cu cu cu 11 A apărut nr. 4 al revistei LUPTĂ DE CLASĂ Editorialul revistei — intitulat : PARTIDUL COMUNIST — CONDUCĂTORUL REVOLUȚIEI ȘI CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE ÎN ROMÂNIA — relevă realismul politicii promovate de partid, faptul că, inspirîndu-se din nevoile și condițiile specifice României, el a știut să adopte în momentele-cheie ale istoriei contemporane a țării poziții corespunzătoare intereselor vitale ale clasei muncitoare, ale maselor largi de oameni ai muncii. Astăzi, cînd societatea socialistă cunoaște puternice transformări înnoitoare, creșteri calitative în dezvoltarea forțelor de producție, în perfecționarea relațiilor sociale — se subliniază în editorial — conducerea de către partid reprezintă condiția fundamentală a pășirii în ritm susținut a poporului român pe calea făuririi destinului său luminios, socialist. In studiul „Contribuții tot mai eficiente ale științelor sociale la progresul țării", semnat de MIRON CONSTANTINESCU, sunt relevate eforturile pentru orientarea activității de cercetare din aceste științe în concordanță cu exigențele dezvoltării materiale și spirituale a țării, și în același timp modalități, noi, mai eficiente, folosite în organizarea activității de cercetare, precum și în valorificarea rezultatelor ei. O suită de studii reliefează nuanțat aportul creatori pe care partidul nostru îl aduce pri-diferite domenii ale activității sociale. Astfel, studiile „Creșterea rolului partidului și știința conducerii societății socialiste“ ,de GHEORGHE lADRUȘ și „Partidul și sensurile creației" de NESTOR IGNAT, investighează aria problemelor actuale, fundamentale ale perfecționării structurii și mecanismului vieții sociale în lumina științei conducerii. Conținutul lor dens invită cititorul la meditație, la cuprinderea în cîmpul gîndirii politice a unor elemente noi, izvorâte din progresul tuturor laturilor activității sociale. Unele din tendințele principale ce caracterizează dezvoltarea economiei noastre moderne sînt relevate amplu în articolul Modernizarea economiei naționale : obiective și tendințe, de LIVIU MELINTE. Studiul lui MIHAI DRAGANESCU — Relația conducere-informatică — realizînd o investigație a particularităților actuale ale conducerii economiei și societății socialiste, înfățișează preocupările și Stadionul tineretului: 2.000 de spectatori, timp noros, teren bun. Au înscris : Frunză (min. 53), pentru gazde,, și Cristescu (min. 79), pentru oaspeți. Raport de ... , ... , , cornere : 8—0. A arbitrat slab Anton activitatea desfășurată în direcția asinii- Munich, ajutat la tușă de Șt. Brătilescu I î-l î-11 11110 T țipamovisto al M „ -v-. r. < _ _ lării unor asemenea elemente moderne ale științei conducerii, cum ar fi informatica, automatica etc. CC Studiile : Intelectualitatea în societatea noastră socialistă de LAURENȚIU POP și ION IUGA și Spirit selectiv și adevăr istoric in studierea marxistă și editarea literaturii române de AUREL MARTIN surprind problematica majoră pe care o ridică schimbarea statutului, intelectualității în societatea nouă, socialistă, importanța deosebită pe care o dețin creația literară actuală și activitatea de editare a acesteia ca parte integrantă a programului cultural național al partidului nostru de educare a tinerelor generații în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar. Articolele : „începuturile programatice ale socialismului român" de DAMIAN HUREZEANU și GHEORGHE NEACȘU, „Rezonanța socială a creării Partidului Comunist Român“ de IOAN SCURTU evidențiază bogatele tradiții revoluționare și patriotice ale mișcării noastre muncitorești — ridicate pe o treaptă nouă, calitativ superioară prin crearea partidului de avangardă, marxist-leninist al clasei muncitoare. Remarcăm, totodată, prezența în acest număr a articolului „Tradiții internaționaliste în mișcarea muncitorească din România“ de IULIAN CLATINA și ILIE SEFTIUC, care scoate în relief faptul că în întreaga lor istorie, plasa muncitoare, și partidul ei de clasă «o împietH" strînwpsihiotismul cu via solidaritate față de lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru libertate, drepturi democratice, page si progres social. Formația de dansuri a Liceului pedagogic din Birlad. Recent a apărut, in Editura politică, cartea lui Paul Radovan ,Spiritul novator, condiție a eficienței muncii de partid“, care este deosebit de importantă pentru activitatea organelor și organizațiilor de partid. Investigînd aspecte majore ale dezvoltării sociale, autorul studiului demonstrează că partidul nostru, sensibil la necesitățile pe care le implică progresul societății românești, promovează consecvent noul în evoluția societății, și, în același timp, el însuși își îmbunătățește mijloacele de acțiune, formele și metodele de lucru, așa incit acestea să răspundă cît mai deplin cerințelor din fiecare etapă a edificării orînduirii socialiste. Aceasta explică intervenția promptă a partidului pentru a pune de acord ceea ce este mai valoros în experiența acumulată cu evoluția înregistrată pe diversele planuri ale vieții sociale, pentru înlăturarea neajunsurilor, pentru imprimarea unui curs ferm, novator, întregului proces al construcției societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Abordînd aspecte importante din activitatea practică a organelor și organizațiilor de partid, autorul relevă trăsăturile esențiale ale stilului și metodelor lor de muncă, insistându-se pe necesitatea satisfacerii dezideratului exprimat la cel de-al X-lea Congres de a imprima un caracter riguros științific întregului proces de dirijare a vieții economice și sociale. In capitole și subcapitole cum sunt, de exemplu, cele intitulate „Tradiție și inovație în munca de partid", „Receptivitatea față de nou: sprijinirea experienței înaintate”, „Arta de a ne apropia de izvoarele noului", „Fiecare comunist — un adept convins al progresului" etc., se accentuează pregnant necesitatea de a se manifesta atenția cuvenită față de nou, de a se dezvolta factorii care concură la dezvoltarea acestuia, la înlăturarea a ceea ce devine învechit, subliniindu-se relația internă dintre spiritul novator și democrația socialistă, în general, și democrația de partid, în special. Prin conținutul de idei, prin tematica ei de actualitate, lucrarea prezintă interes deopotrivă pentru propagandiști, cît, mai ales, pentru membrii comitetelor și birourilor organizațiilor de partid, a tuturor activiștilor partidului nostru. VALENTIN ARAMESCU s acria cui I mu mu cm cu i Spiritul novator, condiție a eficienței muncii de partid VUWJWW.■VW^WWA'WZ/AV.WAV'AWWVW/iW.VW/AV. //W, Salvati-1 * pe Mitică! La numele ăsta, răspunde o cunoștință de-a mea de la blocul E 2, din strada Vasile Alecsandri. Și tot el este cel aflat, de la un timp, in primejdie... De ce e Simplu. Din cauza gospodinelor, vecinelor, mamelor, surorilor, fraților și taților, care n-au timp să-șii bată covoarele, decit, vorba cîntecului, „Pe la patru dimineața”, pe la 6 dimineața, pe 1 la 10 seara și tot așa mereu. *î Adică cînd ți-e lumea mai dragă — și cînd ți-e lumea mai dragă decit atunci cînd dormi? ț - madam X cu mezinul scutură de zor covoarele sub fereasă, tratai 24 de ore, 24 de reprise de bătaie cu bățul la covor ! Și, culmea, că oricut le-ar bate, tot pline de praf sunt. Asta a constatat dumnealui, Mitică, cind trecea pe sub ferestrele blocului E 1. Zice că tocmai atunci, de la nu știu ce etaj, cineva i-a scuturat in cap 13 (ce ghinion !) coji de ouă și două kilograme și 500 de grame, nici mai mult nici mai puțin, de praf autentic. S-a scuturat el, nu-i vorbă, și o face ori de cite ori are prilejul. Dar tot degeaba. A rămas cu o idee fixă. I se pare mereu, că cineva bate lingă dinsul covoare, că-i viră praf in păr, și de atunci săracul I - a căpătat insomnie. Doarme ca un iepure și cind cineva trece pe lingă dinsul - nevasta, de la un timp, l-a izolat in cealaltă cameră - sare din pat și dă să se arunce pe fereastră. Noroc de gratii. . . Ca să-l salvăm e și asta, la o adică, o treabă cetățenească, eu aș zice că n-ar strica un program și un loc (păzite de riscaiva amenzi), pentru bătutul covoarelor la ora indicată. Altfel, o să dea peste noi o epidemie de n o s-o putem scoate din apartamentele noastre, nici cu-n batalion de medici. Nu credeți ? Mai plimbați-vă printre blocuri, tovarăși de la consiliul popular orășenesc și vedeți ce-ar mai trebui de făcut. Apoi, rugați-i frumos (altfel nu merge ?) pe cei de la I.G.O.V. și de la asociațiile de locatari să fie mai gospodari. Gindiți-vă că, numai astfel, prietenul meu Mitică va scăpa de insomnie și de ideile lui fixe. V.V^V.V.W.%%%%W.V.V.VA%V.VV.VV.%W.V.Vd^WWW.W^.%WAW^.--W VdVWWWMW.WdW WWW.SW.WWW.VWV.VWV.VWV.^^ FANTEZIE FĂRĂ PEPSI AREA VERDE CU FITIL in primul rind, îmi cer scuze pentru supratitlu: „Fantezie făsidez ră pepsi". I condestul de lizibil transcris aici prin grija meșterilor tipografi care, oricît de mah mult ar fi după un pitoresc week-end, la care ați consumat produse alimentare suficiente pentru hrana săptămînală a unui trib numeros, stropite din belșug cu Muscat Ottonel, Fetească sau Pelin — comensurabile doar în registrele sugativei de Setilă — dau dovadă de multă stăpinire de sine și de mină și nu-și schimbă scrisul. Ăl cu 8 aldin tot așa o ține, ca și înainte de balramul cu cursivul așișderea. Cel mult încurcă literele. Dar asta nu-i bat, că avem serviciu de corectură, care e vorba românului Pristanda II : „Dacă nu doarme, picotește". Suplimentul de somn se face la locuințele proprietate personală. l Așadar, o dată scuzecerute, le consider ca și primite (măcar din politețe), pentru că, vă rog să mă credeți (vă veți da seama din cele ce urmează), nu am timp suficient să aștept acceptul dumneavoastră oficial ■ pentru a putea continua fantezia — foileton. Mă cheamă de acasă șeful — taman in ziua de Armindeni — și-mi zice: „Domnule“ (așa se exprimă el cînd n-are pe cineva la inimă, că încolo nu e ranchiunos, dar unii nu-și dau seama). ..Domnule", zice (și se revelă). „Ce faci mîine?“ Eu, văzind că, inimos din fire, m-a și pus de două ori la index (deși, v-am spus, nu e ranchiunos), eram cut pe-aci să-i răspund bine -mersi, ceea ce, evident, n-ar fi îmbunătățit statistica, prezențelor mele pe lista neagră. Noroc că m-am abținut la timp și, consecvent unui principiu expus de tata, dar neaplicat nici măcar de el — pentru că era colțos din fire — am spus: „Domnule (de data asta ca un semn de prețuire). Domnule — am repetat , cu vădita intenție de a-l flata măcar prin titulatură, ori dacă mă ia la judecat în baza a ceea ce fac la serviciu pot să-i spun și alteță, tot aia e. Zic domnule a treia oară și mă spovedesc telegrafic : „Merg la meci". „Tovarășu’ — îmi ripostează el, ceea ce m-a făcut să cred că trecusem în categoria apților (adică a menținuților, toleraților și, mai ales a etceteriștilor — prescurtat etc.). Mîine mergi să te distrezi la iarbă verde. Cu familia !“ — completează apoi, pe un ton categoric. Am încercat o eschivă, era un meci strașnic. N-am scos decit un început de tîrîit (apropo de asta, știu să ridic ca nimeni altul: 85 de pe secundă — record mondial neomologat), că am fost pus la punct aproape dictatorial, dacă nu era vorba, cu totul și cu totul intimplător — de iiscaiva năbădăi: „E sarcină". De teamă să nu-mi dea șeful vreun avans din casă (că era posibil) sau chiar un premiu post-desfăcutum contractum de muncam (asta e în altă limbă), dar mai ales de frică să nu-l primesc, în eventualitatea că s-ar fi întimplat minunea, ceea ce nu-mi stătea în obișnuință, dar putea foarte bine să-mi stea în caracter, am exclamat un afirmativ, monosilabic, dar energic și aproape exploziv „da". Șeful, calmat, de atîta efort probabil, îmi explică: „Vezi, colegii, și-mi arată un ziar, au depășit epoca festivistă. Au dat un foileton la ziua asta de sărbătoare". Intrezărindu-i ideea, sar urgent, cam de un sfert de metru înălțime, de pe scaunul tapițat de curînd prin grija docilului, dar mai ales etceteristului nostru administrator și, aproape că urlu: „Scrieți și dumneavoastră un foileton !“. „Eu nu scriu, eu ordon !“ — mă pune el la punct, avînd un aer tulbure în priviri, care nu prevestea nimic bun în legătură cu cîștigul meu lunar. După ce sclipirea aceea incoloră din ochi — de fapt, aproximativ miloasă — a dispărut, șeful a continuat imperturbabil: „N scrii dumneata". „Dar, știți, eu... Mai mult cu pozitivul. Asta-i profilul meu. Nu tu dușmani, nu tu...“. Admonestat cu un feroce argument — același ca mai sus — am acceptat. „Dar să nu fie foileton, să fie fantezie, că pe urmă o să spună lumea că-i copiem pe ei" — a adăugat șeful. „Schimbi titlul. Fantezie“. „Ii desființez pe toți, tovarășu’ șef — spun eu hotărît și fixat bine pe antipodul autocriticii „Demasc lingăii, ciubucarii, codoșii, pîrîtorii, cîrcotașii, leneșii, chiulăii, intrușii..." Aici m-am oprit pentru că m-a străfulgerat iar o idee. Este pentru prima dată cînd mi se întimplă treaba asta nn mai puțin de 24 de ore Continui: „N-ar fi mai bine să-i demasc pe toți, ca să fim metodici, în ordinea alfabetică ? Conform falsului dicționar de etică, pe care cu onor..." „Nu — mi-a reproșat el, în nici un caz părintește, dar ca un veritabil nihilist. „Te dai la mărunțișuri. Trebuie să păstrăm măsura" — a adăugat apoi cu o reminiscență de festivism. „Nimic grav , nu-i pepsi, nu-i cola, treburi de comerț. Mărunțișuri, ca și consacratul“, înghițind în sec, am plecat și, plin de obidă că șeful nu-i de data aceasta Marele Perspicace, am băut pe nerăsuflate două halbe cu bere — ca sa păstrez măsura — și am redactat o fantezie în loc de foileton, o fantezie din care lipsea doar pepsi, doar cola și alte mărunțișuri și m-am semnat cu un pseudonim. BENEDICT JELESCU P. S. Din greșeală, fantezia foieton n-a apărut. Ceea ce citiți e, jurnalul meu intim. Așa că orice asemănare cu persoane reale sau, eventual, in bună viață, este intîmplătoare. Apropo de explicații și de glume, fiindcă tot vem vorba de (fantezie, foileton, fitil). Eu am lipsit din localitate de 1 aprilie. wsfflTzre Rulmentul DIVIZIA C - Olimpia Sărat 1-1 (0-0) (bine) și I. Roșoga (slab), toți din București. RULMENTUL : Grigoraș — Moșneagu, Niculescu, Vieru, Poalelungi (min. 84, Petrini), Balan, Dăniciuc, Țoși, Marin, Frunză, Chiuș. OLIMPIA: Cosor — Ciurumelea, Nan, Jantea, Ignat, Suliman, Albină, Cristescu, Bodeanu, Ritz (min. 68, Brujan), Oancea. După o perioadă de circa 10 minute, în care jocul se poartă mai mult la centru, gazdele se instalează în cîmpul de joc al oaspeților, dominînd teritorial pînă in ultimele minute de joc ale partidei. Destul de bine organizate, atacurile bîrlădenilor nu-și ating ținta, datorită fie impreciziei paselor și șuturilor, fie opoziției apărării oaspeților, care au în fundașul Nan și portarul Celor doi stîlpi de nădejde. Rimnicenii inițiază cîteva contraatacuri, dar Oancea sau Cristescu, bine păziți de bîrlădeni, nu reușesc să intre in posesia balonului. Execuții mai sigure au Ritz și Suliman, dar nesusținuți, nu reușesc nici ei să devină periculoși. Astfel, jocul se poartă într-un singur sens : spre poarta oaspeților. Minut după minut, notăm ratări aproape incredibile. Cu toate aceste, jocul nu are cursivitate, devenind, spre sfîrșitul primei reprize, destul de nervos, datorită și arbitrului de centru, care, fără a scăpa jocul din mină, a dictat cîteva decizii inverse. Acestea, împreună cu nesancționarea unui evident lent în care a făcut de unul din apărătorii oaspeți, ne-au obligat să-i acordăm arbitrului bucureștean doar calificativul slab. A doua repriză aduce un suflu de prospețime în rîndul jucătorilor bîrlădeni, care atacă mai calm și mai sigur. Golul plutește în aer și, după cîteva atacuri consecutive, zimnicenii sunt obligați să scoată balonul în corner. Lovitura de colț, executată de Dăniciuc, aduce și primul gol al partidei. Cosor, blocat de proprii coechipieri, ratează intercepția balonului, permițîndu-i lui Frunză să-l trimită nestingherit în poarta goală. Speranțele jucătorilor de la Olimpia într-un meci nul cad o dată cu acest gol, fapt ce se resimte și în puterea de luptă, din ce în ce mai scăzută a formației oaspete. Bîrlădenii, siguri pe victorie, încetinesc și ei ritmul de joc, neinsistînd pentru a majora scorul. Jocul lîncezește, deși mai sintem martorii cîtorva ocazii de gol ratate la poarta Olimpiei. Cu 12 minute înaintea finalului partidei, la un contraatac, aparent fără nici o perspectivă, oaspeții beneficiază de o lovitură liberă de la circa 35 de metri lateral, stiigă. Bălan, prins pe picior greșit, nu poate sări o dată cu adversarul direct, Cristescu, care înscrie cu capul peste Grigoraș. Un gol norocos, datorat nu oaspeților, ci bîrlădenilor, care au cedat astfel, pe teren propriu, un punct din cele două puse în joc, unei echipe care nu a reușit să tragă mai mult de patru șuturi pe poartă în tot meciul ! C. PETRESCU Rm. # Pe scurt LONDRA 3 (Agerpres). — Concursul internațional de natație desfășurat la Londra cu participarea unor vedete ale înotului mondial din 13 țări, a luat sfîrșit cu victoria echipei Australiei, care a totalizat 122 puncte. Au urmat în clasament formațiile S.U.A. — 121 puncte, Canadei — 69 puncte, Suediei — 55 puncte, Angliei și R.D. Germane cu cîte 53 puncte, U.R.S.S. — 50 puncte etc. In prima zi a concursului, înotătoarea australiană Shane Gould a egalat recordul mondial în proba de 100 m liber, cu timpul de 58” 9/10. O altă vedetă a acestui concurs a fost, fără îndoială, australiană Karen Moras (17 ani), care a corectat recordul mondial în proba de 400 m liber al celebrei campioane americane Debbie Meyer, realizînd timpul de 4’22”6/10. In cursul acestei săptămîni se vor desfășura mai multe întîlniri internaționale de fotbal. Miercuri, 5 mai, au loc nu mai puțin de 4 meciuri contînd pentru preliminariile turneului olimpic: Spania—Turcia, Danemarca—Elveția , Austria—Luxemburg și Bulgaria—Anglia. In meci amical se întîlnesc primele reprezentative ale Elveției și Poloniei. La 8 mai, pe stadionul „Wembley“ din Londra, echipele Liverpool și Arsenal își vor disputa finala „Cupei Angliei“. Duminică, 9 mai, în campionatul european au loc trei partide: Cipru — Spania, Irlanda — Italia și R.D. Germană — Iugoslavia. (Agerpres) WA5^W.'AV.V.V.V.V.^.^W.W.VWA.V.V.WAV.V.WAWA.WAVMV.VVVW.V.VA.V.1.>.V.'.V.V.'.'.V.V.VV.’.> Focul focul se poate ușor... arde. Cui nu-i vine a crede, să-l întrebe pe conducătorul de atelaj Vasile Toma, din Solești. In una din nopțile trecute prin partea focului a fost mai rece. Dimineața a căzut chiar brumă. Cooperatorului respectiv i s-a făcut frig. A văzut alăturea de Podul de piatră gunoi de grajd. L-a aprins într-o margine, dar nu a putut să-l mai stingă. Gunoiul era insă dus acolo pentru ca, așezindu-i-se deasupra un strat de pămînt, să constituie digul prin care urmau să fie ferite de inundații 4 ha. cu lucerna. Așa nncit „frigurosul“ va trebui să suporte acum contravaloarea transportului îngrășămîntului respectiv la dig și o amendă, pentru lipsă de grijă față de avutul obștesc. Serviți micul dejun ? - S-o crezi dumneata ! -Păi... scrie. — Scrie, nu zic nu, dar vorba e că n-am butelie. Cercați și dumneavoastră la cealaltă unitate. De la unitatea 32 pina la cofetăria indicată, nu este o distanță prea mare. Cinci minute și stai de vorbă cu... lacătul. - Bună ziua 1 -ziua ! Ce doriți ? - Micul dejun. - Nu se poate. Suntem in reparație. - Și eu unde mănînc azi ? N-a mai răspuns. A strîns din umeri și din cele două verigi, apoi a murit. Cum se face tovarăși de la O.C.L. „Alimentara" Vaslui că, din două unități de cofetărie, uneori una se află in reparație, iar cealaltă nu are butelie. Vreți să ne răspundeți ? Comoditate! Doriți să aflați un număr de telefon ? Nimic mai ușor. Adresați-vă la „03". O să vă răspundă, de altfel foarte politicos, o tovarășă. - Poftiți ! Indicativ 3, ori 4 (după caz), Vaslui. - Vă rog, ce număr are Direcția de achiziții ? - Direcția de achiziții ? Port de Î.V.C. Nu există așa ceva - Există, tovarășe, pe lingă U.J.C.C. sau U.C.O.O.P. Vaslui - Nu se poate. In asemenea situație, renunți la operativitatea „informațiilor" și cauți cu poți o carte de telefoane. Dacă veți încerca și dumneavoastră, veți găsi Direcția de achiziții. Comunicați acest lucru și tovarășelor de la 03, că dumnealor nu știu, ori n-au carte de telefoane, ori n-au chef, mă rog, e și asta o chestie, nu ? Rubrică redactată de P. CORIOLAN ASVWSW.V.V.V.V.V.V.V.W.Vx.W.V.V.AW.V Sigur că cine se joacă cu ww