Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-05-04 / nr. 991

I ! • PAGINA 2 VREMEA NOUĂ I 1 1 ' I • 1­75 de ani de la naștere Li M.­HAI RALEA a 1 mai a.c., s-au împlinit 75 de ani de la nașterea lui Mihai Ra­­lea - figură proeminentă a vieții­i social-politice și culturale româ­nești. După studii strălucite la Liceul internat și la Facultatea de drept și de litere din Iași, M. Ralea își continuă studiile în Franța, unde, în anul 1923, obține titlul de docto­r în litere cu o teză vădind, încă de pe atunci, viitoarele preocupări ale tînărului Intelectual i „Ideea de revolu­ție în doctrinele socialiste". Conferențiar de pedagogie socială, din anul 1923, și, apoi, profesor de psiholo­gie și estetică la Universitatea din Iași, M. Ralea desfășoară o vastă activitate pedagogică și publicistică, fiind unul din­tre cei mai asidui colaboratori, iar din 1933, timp de două decenii - director al „Vieții Românești”, în paginile căreia semnează remarcabile studii de sociolo­gie, estetică și critică literară. Ca profesor de estetică, din 1938, al Facultății de litere și filozofie București, și titular al catedrei de psihologie la aceeași facultate, întreprinde o temeini­că și rodnică muncă științifică și didac­tică, formînd în jurul său un cerc larg de cadre, cărora le insuflă pasiunea pentru cercetarea științifică. In anii dictaturii fasciste, orientarea sa profund democratică îl apropie de P.C.R. După eliberare, Ralea a ocupat nu­meroase funcții politice și obștești. A fost membru al Consiliului de Stat și președinte al Consiliului național pentru apărarea păcii și reprezentant al țării noastre la U.N.E.S.C.O. militînd cu în­flăcărare pentru cauza păcii și coexis­tenței pașnice între popoare. Gîndirea sociologică a lui M. Ralea, în perioada interbelică se cristalizează in jurul Idealului unei democrații sociale care să depășească democrația politică pur formală, îmbinind ideea salvgardării libertății Individuale cu aceea a solida­­rismului social. Cărturar democrat, om de o vastă cul­tură, calea publică, inainte de 23 august 1944, numeroase lucrări, printre care „Formarea ideii de personalitate”, „Intro­ducerea în sociologie” sau „Contribuți la știința societății", în care apără prin­cipiile unui înalt umanism, ideea de stimă pentru condiția umană, de civiliza­ție și progres. După eliberare, M. Ralea, care suferi­se rigorile lagărului fascist, și-a aflat îm­plinirea sa civică în efortul pentru con­struirea noii orînduiri socialiste. Spiritul său pătrunzător este preocupat de probleme fundamentale ale existen­ței. Din aceste frămîntări au apărut e­­seurile sale de antropologie filozofică (Explicarea omului). M. Ralea s-a afirmat ca un savant in psihologie, studiile sale aducînd un se­rios aport la progresul cunoștințelor în acest domeniu. El sublinia condiționarea socială psihicului individual și a combătut exa­n­gerarea rolului inconștientului și instinc­telor, căutînd să definească specificul psihicului uman pe baza fenomenului a­­mînării, aptitudinea de a introduce mo­mentul intermediar între stimul și ac­țiune. In literatură, M. Ralea a afirmat întot­deauna originea și fidelitatea socială a artei. Filozof, sociolog și estetician, Mihai Ralea a abordat domeniul istoriei și cri­ticii literare, pentru că, spirit străin prin excelență de orice dogmatism, simțea ne­voia să-și verifice validitatea punctelor de vedere prin aplicarea lor pe viu. Ast­fel au luat naștere o serie de analize ale operelor unor mari scriitori ca M. Sado­­veanu, G. Ibrăileanu, I. Teodoreanu, Paul Zarifopol și alții, remarcabile prin rigurozitate, raționamentul, sensibilitatea la nuanțe și pătrunderea psihologică, îmbinând întotdeauna munca politică și obștească cu cea științifică Mihai Ra­lea a desfășurat o vastă activitate închi­nată patriei socialiste pe care a slujit-o cu un nesfîrșit devotament. prof. VASILE AVRAM W///////<ww//w//zemWw/»iygzwy//w«ww^/wr>wx4lW>>///z////////////////w/////////w; Vă recomandăm: Marți 4 mai*) Recital de versuri „Ce-ți doresc eu fie, dulce. Românie", de la Liceul Negrești (ora 16); montajul literar-muzical „Partid iubit, părinte drag", organizat de Casa orășenească de cultură din Huși, in colaborare cu Consiliul orășenesc al pio­nierilor, la Școlile gene­rale nr. 2 și 4 (orele 12); spectacolul de muzică u­­șoară și populară, prezen­tat de formațiile artistice ale Liceului nr. 1 din Bîr­­lad, la Casa de cultură a­ sindicatelor din locali­tate (orele 16). Miercuri 5 mai! Expu­nerea „Răspunderea con­ducerilor organizațiilor se­ci­­ialiste pentru gospodări­rea mijloacelor materiale și bănești", pe care o va susține economistul Ioan Dediu, la Casa de cultură a sindicatelor din Bârlad (orele 18); concursul gen „Cine ,știe, răspunde“ pe tema „Orașe noi pe harta patriei", de la Casa orășe­nească de cultură din Ne­grești (ora 19). Joi 6 mai: Expunerea pictorului Dan Hatmanu, despre „Fenomenul plasti­cii moderne", de la Casa de cultură a sindicatelor din Birlad, cu care prilej va avea loc o intilnire cu tinerii pictori amatori din localitate (orele 16); ex­punerea „Aportul Români­ei la războiul antifascist", de la Casa orășenească de cultură din Negrești (ore­le 19,30); seară cultural­­educativă pentru tineret pe tema „Te slăvim, par­tid iubit", ce va avea loc la clubul tineretului din Bârlad, organizată de Casa municipală de cultură și Biblioteca orășenească (o­­rele 19); Vineri 7 mai ; Montajul literar-muzical „Letopise­țul de aur“, de la Casa o­­rășenească de cultură din Negrești (ora 19); specta­colul festiv dedicat aniver­sării semicentenarului par­tidului, la Casa de cultură a sindicatelor din Bârlad (ora 18). □ □ [UNK] [UNK] CU CU cu cu cu cu cu cu cu cu cu cu 11 A apărut nr. 4 al revistei LUPTĂ DE CLASĂ Editorialul revistei — intitulat : PAR­TIDUL COMUNIST — CONDUCĂTO­RUL REVOLUȚIEI ȘI CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE ÎN ROMÂNIA — re­levă realismul politicii promovate de partid, faptul că, inspirîndu-se din nevoi­le și condițiile specifice României, el a știut să adopte în momentele-cheie ale istoriei contemporane a țării poziții co­respunzătoare intereselor vitale ale cla­sei muncitoare, ale maselor largi de oa­meni ai muncii. Astăzi, cînd societatea socialistă cunoaște puternice transformări înnoitoare, creșteri calitative în dezvol­tarea forțelor de producție,­ în perfecțio­narea relațiilor sociale — se subliniază în editorial — conducerea de către partid reprezintă condiția fundamentală a păși­rii în ritm susținut a poporului român pe calea făuririi destinului său luminios, socialist. In studiul „Contribuții tot mai eficien­te ale științelor sociale la progresul ță­rii", semnat de MIRON CONSTANTI­­NESCU, sunt relevate eforturile pentru o­­rientarea activității de cercetare din a­­ceste științe în concordanță cu exigen­țele dezvoltării materiale și spirituale a țării, și în același timp modalități, noi, mai eficiente, folosite în organizarea ac­tivității de cercetare, precum și în valo­rificarea rezultatelor ei. O suită de studii reliefează nuanțat a­­portul creatori pe­­ care partidul nostru îl aduce pri-diferite domenii ale activității sociale. Astfel, studiile „Creșterea rolului partidului și știința conducerii societății socialiste“ ,de GHEORGHE l­ADRUȘ și „Partidul și sensurile creației" de NES­TOR IGNAT, investighează aria proble­melor actuale, fundamentale ale perfec­ționării structurii și mecanismului vieții sociale în lumina științei conducerii. Con­ținutul lor dens invită cititorul la me­ditație, la cuprinderea în cîmpul gîndirii politice a unor elemente noi, izvorâte din progresul tuturor laturilor activității so­ciale. Unele din tendințele principale ce ca­racterizează dezvoltarea economiei noas­tre moderne sînt relevate amplu în arti­colul Modernizarea economiei naționale : obiective și tendințe, de LIVIU MELIN­­TE. Studiul lui MIHAI DRAGANESCU — Relația conducere-informatică — reali­zînd o investigație a particularităților ac­tuale ale conducerii economiei și socie­tății socialiste, înfățișează preocupările și Stadionul tineretului: 2.000 de specta­tori, timp noros, teren bun. Au înscris : Frunză (min. 53), pentru gazde,, și Cris­­tescu (min. 79), pentru oaspeți. Raport de ... , ...­­ , , cornere : 8—0. A arbitrat slab Anton activitatea desfășurată în direcția asinii- Munich, ajutat la tușă de Șt. Brătilescu I î-l î-1­1 11110 T­ țipamovisto al M „ -v-. r. < _ _ lării unor asemenea elemente moderne ale științei conducerii, cum ar fi infor­matica, automatica etc. CC Studiile : Intelectualitatea în societatea noastră socialistă de LAURENȚIU POP și ION IUGA și Spirit selectiv și adevăr is­toric in studierea marxistă și editarea li­teraturii române de AUREL MARTIN surprind problematica majoră pe care o ridică schimbarea statutului, intelectuali­tății în societatea nouă, socialistă, impor­tanța deosebită pe care o dețin creația literară actuală și activitatea de editare a acesteia ca parte integrantă a progra­mului cultural național al partidului nos­tru de educare a tinerelor generații în spiritul patriotismului socialist și al in­ternaționalismului proletar. Articolele : „începuturile programatice ale socialismului român" de DAMIAN HUREZEANU și GHEORGHE NEACȘU, „Rezonanța socială a creării Partidului Comunist Român“ de IOAN SCURTU e­­vidențiază bogatele tradiții revoluționare și patriotice ale mișcării noastre munci­torești — ridicate pe o treaptă nouă, ca­litativ superioară prin crearea partidu­lui de avangardă, marxist-leninist al cla­sei muncitoare. Remarcăm, totodată, pre­zența în acest număr a articolului „Tra­diții internaționaliste în mișcarea munci­torească din România“ de IULIAN CLA­­TINA și ILIE SEFTIUC, care scoate în relief faptul că în întreaga lor istorie, plasa muncitoare, și partidul ei de clasă «o împietH" strînwpsih­iotismul cu via so­lidaritate față­ de lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru libertate, drepturi democratice, page si progres social. Formația de dansuri a Liceului pedagogic din Birlad. R­ecent a apărut, in E­­ditura politică, cartea lui Paul Radovan ,Spi­ritul novator, condiție a eficienței muncii de partid“, care este deosebit de impor­tantă pentru activitatea orga­nelor și organizațiilor de partid. Investigînd aspecte majore ale dezvoltării sociale, autorul studiului demonstrează că partidul nostru, sensibil la necesitățile pe care le impli­că progresul societății româ­nești, promovează consecvent noul în evoluția societății, și, în același timp, el însuși își îmbunătățește mijloacele de acțiune, formele și metodele de lucru, așa incit acestea să răspundă cît mai deplin ce­rințelor din fiecare etapă a edificării orînduirii socialiste. Aceasta explică intervenția promptă a partidului pentru a pune de acord ceea ce este mai valoros în experiența acumulată cu evoluția înre­gistrată pe diversele planuri ale vieții sociale, pentru înlă­turarea neajunsurilor, pentru imprimarea unui curs ferm, novator, întregului proces al construcției societății socialis­te multilateral dezvoltate in patria noastră. Abordînd aspecte importan­te din activitatea practică a organelor și organizațiilor de partid, autorul relevă trăsă­turile esențiale ale stilului și metodelor lor de muncă, in­­sistându-se pe necesitatea sa­­tisfacerii dezideratului expri­mat la cel de-al X-lea Con­gres de a imprima un carac­ter riguros științific întregu­lui proces de dirijare a vieții economice și sociale. In ca­pitole și subcapitole cum sunt, de exemplu, cele intitulate „Tradiție și inovație în mun­ca de partid", „Receptivitatea față de nou: sprijinirea expe­rienței înaintate”, „Arta de a ne apropia de izvoarele nou­lui", „Fiecare comunist — un adept convins al progre­sului" etc., se accentuează pregnant necesitatea de a se manifesta atenția cuvenită față de nou, de a se dezvolta factorii care concură la dez­voltarea acestuia, la înlătura­rea a ceea ce devine învechit, subliniindu-se relația inter­nă dintre spiritul novator și democrația socialistă, în ge­neral, și democrația de partid, în special. Prin conținutul de idei, prin tematica ei de actuali­tate, lucrarea prezintă inte­res deopotrivă pentru propa­gandiști, cît, mai ales, pentru membrii comitetelor și birou­rilor organizațiilor de partid, a tuturor activiștilor partidu­lui nostru. VALENTIN ARAMESCU s acria cui I mu mu cm cu i Spiritul novator, condiție a eficienței muncii de partid VUWJWW.■VW^WWA'WZ/AV.WAV'AWWVW/iW.VW/AV. //W, Salvati-1 * pe Mitică! La numele ăsta, răspunde o cunoștință de-a mea de la blocul E 2, din strada Vasile Alecsandri. Și tot el este cel aflat, de la un timp, in pri­­­­­mejdie... De ce e Simplu. Din­­ cauza gospodinelor, vecinelor, mamelor, surorilor, fraților și taților, care n-au timp să-și­i bată covoarele, decit, vorba­­ cîntecului, „Pe la patru dimi­­­neața”, pe la 6 dimineața, pe 1 la 10 seara și tot așa mereu. *î Adică cînd ți-e lumea mai dra­­­­gă — și cînd ți-e lumea mai­­ dragă decit atunci cînd dormi? ț - madam X cu mezinul scutu­ră de zor covoarele sub fereas­­ă, tra­ta­i 24 de ore, 24 de re­prise de bătaie cu bățul la co­vor ! Și, culmea, că oricut le-ar bate, tot pline de praf sunt. Asta a constatat dumnealui, Mitică, cind trecea pe sub fe­restrele blocului E 1. Zice că tocmai atunci, de la nu știu ce etaj, cineva i-a scuturat in cap 13 (ce ghinion !) coji de ouă și două kilograme și 500 de grame, nici mai mult nici mai puțin, de praf autentic. S-a scuturat el, nu-i vorbă, și o fa­ce ori de cite ori are prilejul. Dar tot degeaba. A rămas cu o idee fixă. I se pare mereu, că cineva bate lingă dinsul co­voare, că-i viră praf in păr, și de atunci­­ săracul I - a că­pătat insomnie. Doarme ca un iepure și cind cineva trece pe lingă dinsul - nevasta, de la un timp, l-a izolat in cealaltă cameră - sare din pat și dă să se arunce pe fereastră. No­roc de gratii. . . Ca să-l salvăm­­ e și asta, la o adică, o treabă cetățeneas­că,­­ eu aș zice că n-ar strica un program și un loc (păzite de riscaiva amenzi), pentru bătutul covoarelor la ora indi­cată. Altfel, o să dea peste noi o epidemie de n­ o s-o putem scoate din apartamentele noas­tre, nici cu-n batalion de me­dici. Nu credeți ? Mai plimba­­ți-vă printre blocuri, tovarăși de la consiliul popular orășenesc și vedeți ce-ar mai trebui de făcut. Apoi, rugați-i frumos (altfel nu merge ?) pe cei de la I.G.O.V. și de la asociațiile de locatari să fie mai gospo­dari. Gindiți-vă că, numai ast­fel, prietenul meu Mitică va scăpa de insomnie și de ideile lui fixe. V.­V^V.V.W.%%%%W.V.V.VA%V.VV.VV.%W.V.Vd­^WWW­.W^.%WAW^.--W VdVWWWM­W.WdW­ W­WW.SW.WWW­.VWV.VWV.VWV.^^ FANTEZIE FĂRĂ PEPSI AREA VERDE CU FITIL i­n primul rind, îmi cer scuze pentru supratit­­lu: „Fantezie fă­sidez ră pepsi". I­ con­destul de lizibil transcris aici prin gri­ja meșterilor tipografi care, oricît de mah mult ar fi după un pitoresc week-end, la care ați consumat produse ali­mentare suficiente pen­tru hrana săptămînală a unui trib numeros, stropite din belșug cu Muscat Ottonel, Feteas­că sau Pelin — comen­surabile doar în regis­trele sugativei de Seti­­lă — dau dovadă de multă stăpinire de si­ne și de mină și nu-și schimbă scrisul. Ăl cu 8 aldin tot așa o ține, ca și înainte de bal­ram­­ul cu cursivul a­­șișderea. Cel mult în­curcă literele. Dar asta nu-i bat, că avem ser­viciu de corectură, ca­re e vorba românului Pristanda II : „Dacă nu doarme, picotește". Su­plimentul de somn se face la locuințele pro­prietate personală. l­ Așadar, o dată scuze­cerute, le consider ca și primite (măcar din politețe), pentru că, vă rog să mă cre­deți (vă veți da seama din cele ce urmează), nu am timp suficient să aștept acceptul dum­neavoastră oficial ■ pen­tru a putea continua fantezia — foileton. Mă cheamă de acasă șeful — taman in ziua de Armindeni — și-mi zi­ce: „Domnule“ (așa se exprimă el cînd n-are pe cineva la inimă, că încolo nu e ranchiunos, dar unii nu-și dau sea­ma). ..Domnule", zice (și se revelă). „Ce faci mîine?“ Eu, văzind că, inimos din fire, m-a și pus de două ori la in­dex (deși, v-am spus, nu e ranchiunos), eram cut pe-aci să-i răspund bine -mersi, ceea ce, e­­vi­dent, n-ar fi îmbună­tățit statistica, prezențe­lor mele pe lista nea­gră. Noroc că m-am ab­ținut la timp și, con­secvent unui principiu expus de tata, dar ne­­aplicat nici măcar de el — pentru că era col­țos din fire — am spus: „Domnule (de data asta ca un semn de prețui­re). Domnule — am re­petat­ , cu vădita inten­ție de a-l flata măcar prin titulatură, ori da­că mă ia la judecat în baza a ceea ce fac la serviciu pot să-i spun și alteță, tot aia e. Zic domnule a treia oară și mă spovedesc telegra­fic : „Merg la meci". „Tovarășu’ — îmi ri­postează el, ceea ce m-a făcut să cred că trecusem în categoria apților (adică a menți­­nuților, toleraților și, mai ales a etceteriști­­lor — prescurtat etc.). Mîine mergi să te dis­trezi la iarbă verde. Cu familia !“ — completea­ză apoi, pe un ton ca­tegoric. Am încercat o eschi­vă, era un meci straș­nic. N-am scos de­cit un început de tîrîit (apropo de asta, știu să ridic ca nimeni altul: 85 de­­ pe secundă — record mondial neomo­logat), că am fost pus la punct aproape dicta­torial, dacă nu era vor­ba, cu totul și cu totul intimplător —­ de iis­caiva năbădăi: „E sar­cină". De teamă să nu-mi dea șeful vreun avans din casă (că era posibil) sau chiar un premiu post-desfăcutum contractum de muncam (asta e în altă limbă), dar mai ales de frică să nu-l primesc, în e­­ventualitatea că s-ar fi întimplat minunea, ce­ea ce nu-mi stătea în obișnuință, dar putea foarte bine să-mi stea în caracter, am excla­mat un afirmativ, mo­nosilabic, dar energic și aproape exploziv „da". Șeful, calmat, de atîta efort probabil, îmi explică: „Vezi, colegii, și-mi arată un ziar, au depășit epoca festivis­­tă. Au dat un foileton la ziua asta de sărbă­toare". Intrezărindu-i ideea, sar urgent, cam de un sfert de metru înălțime, de pe scaunul tapițat de curînd prin grija docilului, dar mai ales etceteristului nostru ad­ministrator și, aproape că urlu: „Scrieți și dumneavoastră un foi­leton !“. „Eu nu scriu, eu or­don !“ — mă pune el la punct, avînd un aer tulbure în priviri, care nu prevestea nimic bun în legătură cu cîștigul meu lunar. După ce sclipirea aceea incolo­ră din ochi — de fapt, aproximativ miloasă — a dispărut, șeful a con­tinuat imperturbabil: „N­ scrii dumneata". „Dar, știți, eu... Mai mult cu pozitivul. As­­ta-i profilul meu. Nu tu dușmani, nu tu...“. Admonestat cu un fe­roce argument — ace­lași ca mai sus — am acceptat. „Dar să nu fie foileton, să fie fan­tezie, că pe urmă o să spună lumea că-i co­piem pe ei" — a adău­gat șeful. „Schimbi tit­lul. Fantezie“. „Ii des­ființez pe toți, tovară­șu’ șef — spun eu ho­­tărît și fixat bine pe antipodul autocriticii „Demasc lingăii, ciubu­carii, codoșii, pîrîtorii, cîrcotașii, leneșii, chiu­­lăii, intrușii..." Aici m-am oprit pentru că m-a străfulgerat iar o idee. Este pentru prima dată cînd mi se întim­­plă treaba asta nn mai puțin de 24 de ore Continui: „N-ar fi­­ mai bine să-i demasc pe toți, ca să fim meto­dici, în ordinea alfabe­tică ? Conform falsului dicționar de etică, pe care cu onor..." „Nu — mi-a reproșat el, în nici un caz părintește, dar ca un veritabil ni­hilist. „Te dai la mă­runțișuri. Trebuie să păstrăm măsura" — a adăugat apoi cu o re­miniscență de festi­­vism. „Nimic grav , nu-i pepsi, nu-i cola, treburi de comerț. Mă­runțișuri, ca și consa­cratul“, înghițind în sec, am plecat și, plin de obi­dă că șeful nu-i de da­ta aceasta Marele Per­spicace, am băut pe nerăsuflate două halbe cu bere — ca sa păs­trez măsura — și am redactat o fantezie în loc de foileton, o fan­tezie din care lipsea doar pepsi, doar cola și alte mărunțișuri și m-am semnat cu un pseudonim. BENEDICT JELESCU P. S. Din greșeală, fantezia foieton n-a a­­părut. Ceea ce citiți e, jurnalul meu intim. Așa că orice asemănare cu persoane reale sau, e­­ventual, in bună via­ță, este intîmplătoare. Apropo de explicații și de glume, fiindcă tot vem­ vorba de­­ (fan­tezie, foileton, fitil). Eu am lipsit din localitate de 1 aprilie. wsfflTzre Rulmentul DIVIZIA C - Olimpia Sărat 1-1 (0-0) (bine) și I. Roșoga (slab), toți din Bucu­rești. RULMENTUL : Grigoraș — Moșneagu, Niculescu, Vieru, Poalelungi (min. 84, Pe­­trini), Balan, Dăniciuc, Țoși, Marin, Frun­ză, Chiuș. OLIMPIA: Cosor — Ciuru­­melea, Nan, Jantea, Ignat, Suliman, Al­bină, Cristescu, Bodeanu, Ritz (min. 68, Brujan), Oancea. După o perioadă de circa 10 minute, în care jocul se poartă mai mult la cen­tru, gazdele se instalează în cîmpul de joc al oaspeților, dominînd teritorial pî­­nă in ultimele minute de joc ale partidei. Destul de bine organizate, atacurile bîr­­lădenilor nu-și ating ținta, datorită fie impreciziei paselor și șuturilor, fie opo­ziției apărării oaspeților, care au în fun­dașul Nan și portarul Celor doi stîlpi de nădejde. Rimnicenii inițiază cîteva con­traatacuri, dar Oancea sau Cristescu, bine păziți de bîrlădeni, nu reușesc să intre in posesia balonului. Execuții mai sigure au Ritz și Suliman, dar nesusținuți, nu reușesc nici ei să devină periculoși. Ast­fel, jocul se poartă într-un singur sens : spre poarta oaspeților. Minut după mi­nut, notăm ratări aproape incredibile. Cu toate aceste, jocul nu are cursivitate, de­venind, spre sfîrșitul primei reprize, des­tul de nervos, datorită și arbitrului de centru, care, fără a scăpa jocul din mină, a dictat cîteva decizii inverse. Acestea, împreună cu nesancționarea unui evident lent în care a făcut de unul din apărăto­rii oaspeți, ne-au obligat să-i acordăm ar­bitrului bucureștean doar calificativul slab. A doua repriză aduce un suflu de pros­pețime în rîndul jucătorilor bîrlădeni, care atacă mai calm și mai sigur. Golul plutește în aer și, după cîteva atacuri consecutive, zimnicenii sunt obligați să scoată balonul în corner. Lovitura de colț, executată de Dăniciuc, aduce și pri­mul gol al partidei. Cosor, blocat de pro­prii coechipieri, ratează intercepția balo­nului, permițîndu-i lui Frunză să-l trimi­tă nestingherit în poarta goală. Speran­țele jucătorilor de la Olimpia într-un meci nul cad o dată cu acest gol, fapt ce se resimte și în puterea de luptă, din ce în ce mai scăzută a formației oaspete. Bîrlădenii, siguri pe victorie, încetinesc și ei ritmul de joc, neinsistînd pentru a majora scorul. Jocul lîncezește, deși mai sintem­ martorii cîtorva ocazii de gol ra­tate la poarta Olimpiei. Cu 12 minute înaintea finalului partidei, la un contra­atac, aparent fără nici o perspectivă, oas­peții beneficiază de o lovitură liberă de la circa 35 de metri lateral, stiigă. Bălan, prins pe picior greșit, nu poate sări o dată cu adversarul direct, Cristescu, care înscrie cu capul peste Grigoraș. Un gol norocos, datorat nu oaspeților, ci bîrlă­­denilor, care au cedat astfel, pe teren pro­priu, un punct din cele două puse în joc, unei echipe care nu a reușit să tragă mai mult de patru șuturi pe poartă în tot meciul ! C. PETRESCU Rm. # Pe scurt LONDRA 3 (Agerpres). — Con­cursul internațional de natație des­fășurat la Londra cu participarea unor vedete ale înotului mondial din 13 țări, a luat sfîrșit cu victo­ria echipei Australiei, care a to­talizat 122 puncte. Au urmat în cla­sament formațiile S.U.A. — 121 puncte, Canadei — 69 puncte, Su­ediei — 55 puncte, Angliei și R.D. Germane cu cîte 53 puncte, U.R.S.S. — 50 puncte etc. In prima zi a concursului, îno­­tătoarea australiană Shane Gould a egalat recordul mondial în pro­ba de 100 m liber, cu timpul de 58” 9/10. O altă vedetă a acestui concurs a fost, fără îndoială, australiană Karen Moras (17 ani), care a corec­tat recordul mondial în proba de 400 m liber al celebrei campioane americane Debbie Meyer, realizînd timpul de 4’22”6/10. In cursul acestei săptămîni se vor desfășura mai multe întîlniri in­ternaționale de fotbal. Miercuri, 5 mai, au loc nu mai puțin de 4 me­ciuri contînd pentru preliminariile turneului olimpic: Spania—Turcia, Danemarca—Elveția , Austria—Lu­xemburg și Bulgaria—Anglia. In meci amical se întîlnesc primele reprezentative ale Elveției și Po­loniei. La 8 mai, pe stadionul „Wembley“ din Londra, echipele Liverpool și Arsenal își vor dispu­ta finala „Cupei Angliei“. Duminică, 9 mai, în campionatul european au loc trei partide: Cipru — Spania, Irlanda — Italia și R.D. Germană — Iugoslavia. (Agerpres) WA5^W.'AV.V.V.V.V.^.^W.W.VWA.V.­V­.WAV.V.WAWA.WAVMV­.VVVW.V.VA­.V.1.>.V.'.V.V.'.'.V.V.VV.’.> Focul focul se poate ușor... arde. Cui nu-i vine a crede, să-l în­trebe pe conducătorul de ate­laj Vasile Toma, din Solești. In una din nopțile trecute prin partea focului a fost mai re­ce. Dimineața a căzut chiar brumă. Cooperatorului respec­tiv i s-a făcut frig. A văzut ală­turea de Podul de piatră gu­noi de grajd. L-a aprins într-o margine, dar nu a putut să-l mai stingă. Gunoiul era insă dus acolo pentru ca, așezin­­du-i-se deasupra un strat de pămînt, să constituie digul prin care urmau să fie ferite de i­­nundații 4 ha. cu lucerna. Așa nncit „frigurosul“ va trebui să suporte acum contra­valoarea transportului îngrășămîntului respectiv la dig și o amendă, pentru lipsă de grijă față de avutul obștesc. Serviți micul­­ dejun ? - S-o crezi dumneata ! -Păi... scrie. — Scrie, nu zic nu, dar vor­ba e că n-am butelie. Cercați și dumneavoastră la cealaltă unitate. De la unitatea 32 pina la cofetăria indicată, nu este o distanță prea mare. Cinci mi­nute și stai de vorbă cu... la­cătul. - Bună ziua 1 -­­ziua ! Ce doriți ? - Micul dejun. - Nu se poate. Suntem in reparație. - Și eu unde mănînc azi ? N-a mai răspuns. A strîns din umeri și din cele două verigi, apoi a murit. Cum se face to­varăși de la O.C.L. „Alimenta­ra" Vaslui că, din două uni­tăți de cofetărie, uneori una se află in reparație, iar cea­laltă nu are butelie. Vreți să ne răspundeți ? Comoditate! Doriți să aflați un număr de telefon ? Nimic mai ușor. Adre­sați-vă la „03". O să vă răs­pundă, de altfel foarte politi­cos, o tovarășă. - Poftiți ! Indicativ 3, ori 4 (după caz), Vaslui. - Vă rog, ce număr are Di­recția de achiziții ? - Direcția de achiziții ? Port de Î.V.C. Nu există așa ceva - Există, tovarășe, pe lingă U.J.C.C. sau U.C.O.O.P. Vaslui - Nu se poate. In asemenea situație, renunți la operativitatea „informațiilor" și cauți cu­ poți o carte de telefoane. Dacă veți încerca și dumneavoastră, veți găsi Direc­ția de achiziții. Comunicați a­cest lucru și tovarășelor de la 03, că dumnealor nu știu, ori n-au carte de telefoane, ori n-au chef, mă rog, e și asta o chestie, nu ? Rubrică redactată de P. CO­RIO­LAN ASVWSW.V.V.V.V.V.V.V.W.Vx.W.V.V.­AW.V Sigur că cine se joacă cu ww

Next