Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-06-10 / nr. 1023
v i s Proletari din toate țările, unitivul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean AHCHIJA economica Planul l-am făcut, dar cu ne costă producția ? Referindu-se la ponderea cheltuielilor materiale în prețul de cost al produselor, tovarășul Nicolae Ceaușescu arătamn Expunerea la Adunarea solemnă consacrată gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român .In ce privește cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deși s-au adus în această direcție unele îmbunătățiri esențiale prevederilor inițiale, vor trebui luate noi măriimifuiii/ii/i/iiiriiiiiii/n/n r/WW//////Z/W/////////W////Z suri pentru micșorarea continuă a cheltuielilor materiale de producție, care în economia noastră continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creștere a venitului național și, implicit, de îmbunătățire a condițiilor de viață ale maselor“. Lupta pentru obținerea unor produse din ce în ce mai ieftine constituie principala preocupare a tuturor producătorilor de pe piața mondială, costul lor de preț scăzut fiind o condiție a competitivității. In economia socialistă, pe lîngă competitivitate sporită în confruntarea cu mărfurile străine, se realizează totodată posibilități de reducere a prețului de vînzare către consumatori la bunurile de larg consum. Așadar, un produs ieftin reprezintă nu numai un mijloc de sporire a acumulărilor socialiste, dar și un instrument politic cu largi implicații sociale. De aceea, conducerea partidului nostru a atras atenția în numeroase documente asupra importanței reducerii cheltuielilor materiale, element principal asupra căruia trebuie să se insiste în vederea obținerii de mărfuri ieftine. Pentru a vedea cum se preocupă conducerea unităților vasluiene de punerea în practică a indicațiilor amintite, redacția ziarului nostru a organizat o anchetă pe această temă. Iată care sînt constatările. In primul rînd ne-am interesat de modul cum a fost realizat unul dintre principalii indicatori care reflectă sintetic eforturile unităților pentru reducerea prețului de cost al produselor — indicatorul „cheltuieli la 1000 lei producție marfă". Unele întreprinderi, ca Fabrica de mobilă, fabricile de confecții, Fabrica de rulmenți, întreprinderea de cultură și fermentare a tutunului, întreprinderea industriei cărnii, întreprinderea de morărit și panificație, întreprinderea viei și vinului, întreprinderea de industrie locală din Huși au realizat o producție marfă sub nivelul cheltuielilor prevăzute la 1 000 lei. Alte întreprinderi, însă, au înregistrat cheltuieli superioare celor prevăzute: întreprinderea industria laptelui, prevăzută inițial a lucra cu deficit, ceea ce este împotriva oricărei logici economice, în loc să consume 1 006,6 lei la o producție marfă de 1 000 lei, a cheltuit 1 055,9 lei, adică cu 49,3 lei mai mult . Aproape 40 de lei peste cheltuielile planificate la 1 000 lei producție marfă realizează și industria locală din Bîrlad. Unitatea similară din Vaslui depășește cu mult... //////W///Z//W///////W//W////I depășirea bîrlădenilor. La 1 000 lei producție marfă, planificată să se realizeze cu 768,3 lei, se realizează o cheltuială cu 63,4 lei mai mare . Cu 0,20 lei își depășește acest indicator și întreprinderea pentru prelucrarea tulpinelor de cînepă. Lucrurile nu stau bine nici în domeniul comerțului, unde la 1 000 lei cheltuieli de desfacere se consumă în plus 3,4 lei de către Organizația comercială din Vaslui, 3,3 lei de către O.C.L. Produse Industriale Birlad, 0,40 lei de către O.C.L. Mixt Huși. De ce s-a ajuns la asemenea aspecte financiare complet nesatisfăcătoare și care nu pot fi trecute cu vederea, chiar dacă unitățile respective au reușit să-și îndeplinească și chiar să-și depășească beneficiile planificate ? Izvorul cheltuielilor ridicate pornește din imobilizări de fonduri, din consumuri specifice ridicate și în exemplele ce le vom folosi în continuare ne vom referi și la acele întreprinderi cu indicatorul cheltuieli la 1000 lei producție marfă realizat Realizat, ce-i drept, dar care au scăpat prilejul, din cauza unor deficiențe, să reducă și mai mult costurile de producție. La Fabrica de rulmenți, de exemplu, volumul de materii prime și materiale în stoc supranormativ era cu o lună în urmă de 458 mii lei. Imobilizări de fonduri prezintă și Fabrica de confecții din Bîrlad, întreprinderea industria cărnii (150 mii lei - debitori), I.E.I.L. Bîrlad, materii prime și materiale, producție finită nelivrată, debitori, produse refuzate etc.), I.E.I.L. Huși, Fabrica de confecții Vaslui, I.E.I.L. Vaslui, U.J.C.M., UJ.C.C., și organizațiile comerciale din Vaslui, Bîrlad și Huși, din care cauză la sfîrșitul lunii mai avea credite restante. Pentru motive asemănătoare, unitățile industriale ale Consiliului popular județean, împreună cu întreprinderea pentru valorificarea legumelor și fructelor, deveniseră, de asemenea, restante în restituirea creditelor. Unde duce crearea de stocuri supranormative de materii prime și materiale, de produse finite fără desfacere asigurată, de mărfuri greu vandabile, cît și nelichidarea în termen a debitorilor este un lucru știut : la dobînzi penalizatoare care se pot ridica pînă la 12 la sută ! Dar să dăm cîteva exemple : în 4 luni de zile din anul 1971, I.E.I.L. Huși a fost sancționată de către bancă cu 72 mii lei, I.E.I.L. Vaslui cu 114 mii lei, UJ.C.C. cu 174 mii lei, I.E.I.L. Bîrlad cu 56 mii lei. Cît despre comerț, aici penalizările se ridică la sute de mii de lei. Celelalte unități cu stocuri supranormative au ocolit să mai evidențieze volumul penaliză- CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a 3-a) SC S Fonduri importante imobilizate în magaziile industriei, comerțului și ale cooperației împrumuturi restante — generatoare de penalizări bancare SPORT I Un nou succes al cineclubului hușean: Filmul „Explozia“-premiul I și titlul I de laureat al celui de-al ll-lea Festival național al cineaștilor amatori . După succesul repurtat La primul Festival national al cineamatorilor (premiul al ll-lea și premiul special al juriului pentru ,.Foița de staniol“, filmul în 1969), după prestigioasa participare, în primăvara acestui an, la Festivalul Internațional al cineaștilor amatori de la Praga, cineclubul Casei orășenești de cultură din Huși și-a adăugat în palmares o nouă și însemnată distincție. Filmul „Explozia“ — patetică evocare a unor momente eroice din istoria luptei comuniștilor români pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist — a fost distins cu premiul I și titlul de laureat (la categoria filme artistice) al celui de al ll-lea Festival național al cineaștilor amatori, organizat în cinstea aniversării semicentenarului P.C.R. Festivitatea de premiere a avut loc marți după-amiază, în sala „Dalles“ din Capitală, fiind urmată de o gală cu ocazia căreia cei prezenți au vizitat o selecție a celor mai bune filme premiate. Filmului „Explozia“ (realizat de Cicerone Zbanțu, Petrică Lascăr și Emil Pascal, și la care și-au adus contribuția și alți membri ai cineclubului hușean), i-a revenit cinstea de a fi prezentat in finalul galei festive, care — prin calitatea artistică a majorității peliculelor proiectate — a ilustrat amploarea deosebită pe care o cunoaște mișcarea cineaștilor amatori din țara noastră. I n structura culturilor agricole din județ, viile ocupă un loc principal, ele constituind, totodată, o mare bogăție. Numai în cooperativele agricole sunt 9.491 ha. ocupate cu viță de vie nobilă, ceea ce determină contribuția însemnată ce și-o aduce județul nostru la producția vinicolă a țării. In anul care a trecut, recoltele de struguri au fost mici și aproape nici o unitate din județ nu și-a realizat, din acest punct de vedere, sarcinile de plan. Desigur au fost cauze obiective ca grindina, mana ce au diminuat serios producțiile, dar acestea nu sunt singurele. Neexecutarea la timp a lucrărilor de întreținere în vii și, îndeosebi, a stropirilor au avut consecințe grave ce s-au resimțit la vremea culesului. Factorii de răspundere din unitățile agricole ale județului au învățat oare tot ce trebuia din această tristă experiență? Au luat măsurile cuvenite pentru a nu se mai reedita aceleași stări de lucruri ? Noile măsuri organizatorice aplicate în agricultură, printre care perfecționarea sistemului de retribuire a muncii și îmbunătățirea condițiilor de viață ale țăranilor cooperatori, constituirea întreprinderii județene a viei și vinului, au marcat un salt vizibil în activitatea viticultorilor. Este de remarcat faptul că în acest an, mai mult ca oricînd, în majoritatea plantațiilor viticole din județ s-a muncit mai mult și mai bine, ceea ce atestă hotărîrea fermă a țăranilor cooperatori de a realiza producții superioare. In contextul acestei realități, însă, există unele unități agricole în care, și în prezent, se perpetuează o serie de neajunsuri cu implicații directe asupra lucrărilor curente ce trebuie executate în vis. Astfel, în timp ce în unele cooperative agricole sau ferme de stat, spre sfîrșitul săptămînii trecute, stropitul al doilea și prașila a doua în vis erau aproape de sfîrșit, în altele, se executau abia primele lucrări din grupa celor amintite. De fapt, situația operativă centralizată la Direcția generală județeană pentru agricultură, industria alimentară, silvicultură și ape, săptămîna trecută, arăta că, pe ansamblul județului, primul stropit în vii se executase în proporție de 98,4 la sută, al doilea 56 la sută, iar prașila în vii se efectuase pe 70 la sută din suprafață și a doua numai pe 5 la sută. Intr-o discuție ce am purtat-o cu tovarășul inginer Tiberiu Miha i. MARINESCU i (continuare In pag. a 3-a) A* ■ir*- Ti Mi ' |'ft Noi blocuri de locuințe, cu magazine la parter, prind contur în orașul Vaslui. Fote: P. Badea ■ ** in pagina a (e-a ia fi Comunicat comun si în româno - chinez :: ;* ;; încheierea vizitei delegației de partid și guvernamentale române, conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, in Republica Populară Chineză Semnarea comunicatului comun româno-chinez Miercuri dimineața, la reședința oficială a delegației de partid și guvernamentale române a avut loc ceremonia semnării comunicatului comun româno-chinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste. România, iar din partea chineză de tovarășul Ciu En-tai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. La semnare se aflau de față membrii delegației române — tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, consilieri și experți. Erau prezenți, din partea chineză, Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, lao Yen Juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien n Wen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu . Ui-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șeful Secției relații externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Cian Hai-fun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România. Au fost prezente, de asemenea, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și tovarășa Kim Ciamei, soția vicepremierului Li Sien-nîen. După semnare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Giu En-lai și-au strîns cu căldură mîinile. (Agerpres) Plecarea din Pekin PEKI 9. —• Corespondentul Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite: Delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, efectuată la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze. Delegația a părăsit Pekinul, plecînd spre Phenian. De la reședința oficială, delegația a fost însoțită de premierul Ciu En-tai, Huan Jun-sen și alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoazat sărbătorește. Sunt arborate drapelele de stat român și chinez. Pe platoul central se află adunată o mulțime de locuitori ai Capitalei, veniți să-și ia rămas bun de la înalții oaspeți români. Se află, de asemenea, prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în capitala R.P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Chineze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu premierul Ciu En-Iai trec în revistă unitățile reprezentative ale trupelor terestre, marinei și aviației, miliției populare și gărzilor roșii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenți izbucnesc în urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român și chinez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile română și chineză cuvintele : „Călduroase urări de drum bun delegației de partid și guvernamentale române". Grupuri de tineri și tinere îmbrăcați în costume pitorești interpretează dansuri populare chinezești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ciu En-lai își string cu căldură mîinile, se îmbrățișează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român și președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun de la Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Cian Ciun-ciao, membru al Biroului Politic, prim-secretar al Comitetului de partid al orașului Șanhai, lao Yen-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-mien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Biroului Politic, vicepreședinte al Comisiei militare din cadrul C.G. al P. C. Chinez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soția vicepreședintelui Lin Bias, U Fa-sien, Li Tsopen, Ciu Ui-tso, membri ai Biroului Politic, adjuncți ai șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-Ruei, Li Te-sîn, membri supleanți ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P. C. Chinez, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției relații externe a C.C. al P.G. Chinez, U De, membru al Comitetului Central, al doilea secretar al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pîn-tei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Lim Cia-mei, soția vicepremierului Li Sien-mien, și alte persoane oficiale. Au fost de față ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, și membrii Ambasadei. Delegația română a fost salutată cu aceleași sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid și guvernamentală română în R. P. Chineză. Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpinat sărbătorește, cu sentimente de caldă prietenie, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegației țării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evoluția ascendentă a relațiilor de prietenie și solidaritate militantă dintre cele două partide și state frățești, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român și coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie“, „coeziune" sunt înscrise sub imaginea a două mîini strinse viguros pe fondul drapelelor îngemănate coreean și român. Asemenea panouri domină traseul pe care înalții oaspeți ar (continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea de salut a tovarășului KIMIR SEN , Stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, Stimată tovarășă Elena Ceaușescu, Stimate tovarășe Ion Gheorghe Maurer, Stimați și distinși oaspeți români, Dragi tovarăși și prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, al guvernului Republicii Democrate Coreene și al întregului popor coreean, salut fierbinte vizita în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Poporul nostru vă întîmpină astăzi cu nespusă bucurie pe dumneavoastră, solii prieteniei poporului frate român. Actuala vizită in țara noastră a delegației de partid și guvernamentale române este o expresie elocventă a prieteniei și coeziunii dintre popoarele țărilor noastre, care se dezvoltă pe zi ce trece în mod fericit. Poporul coreean și poporul român sunt unite prin legături puternice, de nezdruncinat, de prietenie încă din trecut. (continuare in pag. a 4-a) Cuvintarea de răspuns a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU I * Stimate tovarășe Kim Ir Sen, Stimată tovarășă Kim Săng E, Dragi tovarăși și prieteni, Sosit pe pământul Republicii Populare Democrate Coreene metene, doresc să adresez Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Prezidiului Adunării Populare Supreme și guvernului țării dumneavoastră, întregului popor coreean, și călduros salut tovărășesc din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România, a întregului popor român. Doresc să exprim vm mulțumiri Comitetului Central al Partidului Muncii și Cabinetului de Miniștri, personal tovarășului Kim Ir Sen, pentru invitația ca o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România să facă o vizită oficială de prietenie în Coreea frățească. Suntem bucuroși, dragi tovarăși, că avem astfel posibilitatea de a lua contact nemijlocit cu munca și preocupările entuziastului și dinamicului popor coreean, ale cărui strălucite realizări dobîndite sub conducerea gloriosului său partid, în frunte cu tovarășul Kim Jr Sen, sunt urmărite cu sinceră satisfacție și întrunesc o înalfi prețuire din partea întregului nostru popor. > (continuare la pag. a 4»)