Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-05-04 / nr. 991

> > Proletari din toate tarile, uniți vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. RL și al Consiliului popular județean în acțiunea de gospodărire și înfrumusețarea Angajamentul a fost depășit cu 11 milioane lei Făcind bilanțul realizărilor anga­jamentelor asu­mate in întrece­rea patriotică ce se desfășoară in cinstea semicen­tenarului parti­dului, pentru gos­podărirea și în­frumusețarea ora­șelor și satelor, Consiliul popular județean rapor­tează că prin participarea en­tuziastă a mase­lor de cetățeni, s-au realizat la acțiunile volun­­tar-patriotice eco­nomii in valoare de 37 lei, față milioane de 26 milioane lei, cu­ a fost angaja­mentul inițial pentru prima e­­tapă. Printre lu­crările mai im­portante amin­tim : construcții de străzi — 6.900 m.p., față de 2.290 planificat, con­strucții de trotu­are din beton — 11.493 m.p.,; re­parații și întreți­neri de drumuri — 619 km., față de 416 km., repa­rații de străzi și trotuare — 49.764 de m.p., față de 22.375; amena­jări de spații și zone verzi — 88 hectare, față de 85 planificate. In cadrul lucrărilor de îmbunătățiri funciare a fost împădurită supra­fața de 218,5 hec­tare in fond fo­restier, 136,6 hec­tare în păduri comunale și 469 hectare pe tere­nuri degradate. Cele mai bune rezultate s-au ob­ținut in munici­piul Birlad, unde s-au reparat 1.500 m.p. de străzi și trotuare, s-au a­­menajat și între­ținut 32 hectare de spații și zone verzi etc., lucrări a căror valoare totală depășesc 8 milioane lei. Importante re­alizări a înregis­trat la capitolul acțiuni voluntar­­patriotice și Con­siliul popular al orașului Vaslui. Iată câteva dintre acestea: 10.154 m.p. reparații de străzi și trotua­re ; 7.480 m.p. a­­menajări și ex­tinderi de spații verzi; s-au plan­tat 4.342 pomi or­namentali ; s-au executat necalificate lucrări la construcții de lo­cuințe, la terenul de sport, demo­lări, aducțiunea apei din sursa Pușcași, și altele, a căror valoare se ridică la peste 3 milioane lei. Rezultate bune au obținut și co­munel­e Vultu­rești, Vetrișoaia, Ștefan cel Mare, Costești, Bere­­zeni, Murgeni, Fălciu, Tutova, Oltenești și alte­le. Astăzi, la Vaslui Spectacolul „Cincizeci de trepte spre lumină In cinstea gloriosului jubileu, astăzi, la Vaslui, la orele 15,30, va avea loc, în sala de festivități a Inspectoratu­lui județean al M.A.I., spectacolul festiv „Cincizeci de trepte spre lumi­„Zi­­na . Iși dau concursul : corurile reunite ale sindicatelor învățămînt din Birlad și Vaslui (dirijor, prof. Ioan Timuș), actori ai Teatrului „Victor Ion Popa" din Birlad, un corp de balet de la Opera de stat din Iași (coregrafia: Dinu Ștefan), Orchestra de muzică populară „Trandafir de la Moldova" din Bîrlad (dirijor, prof. Nicolae Ba­lan), Orchestra „Izvorașul” a Casei pionierilor din Vaslui (dirijor C. Didu­­lescu), formațiile de dansuri populare ale fabricilor de confecții din Vaslui și Bîrlad (coregrafia Gigi liașcu), so­liști vocali de muzică populară și u­­șoară, recitatori. Spectacolul, după un scenariu de George Stoian, este regizat de Cris­tian Nacu. ii "HALĂ iot .1021=1971 A INTERNAȚIONALISMUL - trăsătură definitorie a politicii partidului nostru propiata sărbătoare a se­micentenarului partidului, ne oferă prilejul de a ne opri asupra cîtorva pagini ale istoriei glorioase a P.C.R., pagini care ne vorbesc emoționant despre o trăsătură definitorie a comuniștilor din Ro­mânia , îmbinarea organică a luptei pentru eliberarea socială și națională cu solidaritatea fră­țească, i internaționalistă cu for­țele progresului din întreaga lu­me. Ne sunt evocate, prin pro­ba numeroaselor documente, si­tuațiile memorabile, faptele și actele de un eroism sublim care au străbătut istoria de o jumătate de secol a partidului nostru co­munist. Un sentiment de legiti­mă mîndrie ne cuprinde pe toți. In calitate de moștenitori și de continuatori ai unor tradiții e­­roice. Se impune evocării perioada în care proletariatul rus condus de partidul făurit de Lenin a deschis prin Marea Revoluție Socialistă din Octombrie o nouă eră în istoria omenirii. Sunt cu­noscute acțiunile ample și pro­funde ale mișcării muncitorești din România prin care și-a ma­nifestat în mod activ solidarita­tea cu tinărul stat socialist. In întreaga țară, zi de zi, se des­fășurau demonstrații, adunări în care se exprimau simpatia și sprijinul deplin material și mo­ral față de prima revoluție pro­letară victorioasă. In acea pe­rioadă, mii și mii de muncitori, țărani și marinari români au participat, in cadrul unor bata­lioane revoluționare, la lupta cu arma în mină pentru apăra­rea puterii sovietice împotriva intervenției imperialiste. Mai tîr­­ziu, după crearea P.C.R. în mai 1921 și, în pofida condițiilor grele ale ilegalității în care du­pă 1924 își desfășoară activita­tea, o trăsătură a întregii ac­tivități revoluționare, democra­tice din țara noastră a fost so­lidaritatea cu Uniunea Sovieti­că. In întruniri, greve și demon­strații, în paginile ziarelor le­gale și ilegale, în numeroase manifeste era prezentă lozinca: „Cu toții, in apărarea revolu­ționară a Uniunii Sovietice". P.C.R. a popularizat continuu în rîndurile poporului român realizările social-economice, po­litice și culturale ale statului sovietic, a luptat pentru o po­litică de pace și prietenie cu marea țară vecină. Reprezen­tanți remarcabili ai intelectua­lității române au luptat alături de muncitori și țărani, la acti­vitatea organizației „Amicii U.R.S.S." și „Societatea pen­tru întărirea legăturilor cultu­rale dintre România și Uniu­nea Sovietică”. In acea perioa­dă grea s-au pus bazele prie­teniei româno-sovietice cimen­tată prin lupta comună îm­­po­­triva fascismului, prin colabora­rea și întrajutorarea frățească în anii construcției socialismu­lui în țara noastră. Răsfoind în continuare, pagi­nile istoriei, indiferent asupra cărui moment ne vom opri, și asemenea momente sunt deose­bit de numeroase în istoria de jumătate de veac a partidului nostru, se vor evidenția ace­leași trăsături pe care le-am regăsit în faptele evocate mai sus. Comuniștii din România au acționat întotdeauna cu toată energia fără să țină seama de jertfe, de sacrificiu, în sprijinul celor ce luptă în propria țară pentru cele mai înalte idealuri ale umanității. Să amintim de anii crizei economice 1929- 1933, o perioadă complexă în care ca efect al radicalizării maselor se intensifică reacțiu­­nea, se accelerează ascensiu­nea fascismului îndeosebi în Germania. Poporul român, care a văzut în venirea la putere a hitlerismului instaurarea dicta­turii fățișe teroriste a vîrfurilor reacțiunii, lichidarea drepturi­lor democratice, accentuarea pericolului unui nou război, s-a ridicat cu hotărire la luptă îm­potriva primejdiei pe care o reprezenta fascismul pentru li­bertatea, independența și suve­ranitatea naționale a țării, cât și pentru întreaga­ omenire. A fost, astfel, exprimată solidari­tatea față de proletariatul ger­man și militanții săi revoluțio­nari supuși începind cu anii 1933 la cele mai negre terori ale fascismului hitlerist, lagă­relor de concentrare, extermi­nării fizice. Una dintre cele mai de sea­mă bătălii din istoria poporu­lui român pentru eliberarea sa națională și socială, ca și îm­potriva fascismului, au fost, du­pă cum știm cu toții, eroicele lupte ale muncitorilor ceferiști și petroliști din februarie 1933. Numeroase partide comuniste și muncitorești au arătat că luptele proletariatului din acea perioadă au român repre­zentat un exemplu însuflețitor și un îndemn pentru proletaria­tul propriu. „O bătălie revolu­ționară care constituie un exemplu", o „pildă demnă de urmat", „minunate lupte revolu­ționare", „fapte de o excepțio­nală importanță internațională", „o bună școală pentru pregăti­rea unor viitoare lupte", „bătă­liile din februarie vor intra în istoria mișcării internaționale ca una din paginile ei minu­nate” - acestea sunt doar cîte­­va din aprecierile unor partide comuniste și muncitorești pri­vind marile lupte de clasă din România anului 1933. „Orice muncitor — scria organul P.C. din Marea Britanie - va ve­dea în acest eroism al munci­ ION ALEXE (continuare in pag. a 3-a) Gloriosul semicentenar C­e se întreprinde în unitățile indus­triale din județul Vaslui pentru înnoirea, pentru înlocuirea actua­lelor produse aflate în fabricație ? Acesta este subiectul anchetei noastre pe care am organizat-o, întreba­rea principală pe care am pus-o mai în­­tîi șefului serviciului constructor șef de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, ingi­nerul Ion Bangu. Cerințele pieții au de­clanșat astăzi preocupări sporite în mai toate întreprinderile pentru înnoirea și modernizarea produse­lor, pentru înlocuirea celor vechi cu altele de o concepție constructi­vă și funcțională supe­rioară, fără de care nu se poate cîștiga un loc competitiv în marea întrecere a producăto­rilor de pe piața mondială. In expunerea făcută la ședința Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU arăta în această privință: „Se prevăd măsuri pentru asimilarea, reproiec­­tarea și îmbunătățirea unor produse și tehnologii, în așa fel ca 40 la sută din producția industrială a anului 1975 să fie constituită din produse noi și mo­dernizate". RED.­­ Așadar, pe ce bază vă elaborați planul de dezvoltare ? Ing Ion Bangu: „Pe o prospectare permanentă a pieții interne și externe, pe necesitățile de rulmenți reieșite din balanțele întocmite pe ramuri, pe cere­rile directe ale beneficiarilor interni și externi, pe baza informațiilor culese din literatura tehnică mondială, în sfîrșit, pe studiile comparative efectuate în labo­ratorul nostru u»mn«î privind parametrii rulmenților din fabricația curentă și ai celor similari de pe piața externă. RED.: In condițiile în care produsele noi dau un adevărat asalt pe piața mon­dială, cind viata unui produs cindva nou se scurtează pe zi ce trece, uzina tre­buie să se gîndească la înlocuirea rapidă a produselor intrate în declin, sau mă­car la modernizarea lor. Ce se între­prinde în acest sens la Fabrica de rul­menți din Bîrlad ? Ing. Dumitru Silion, șeful grupei de proiec­tare din cadrul servi­ciului constructor șef: „Asimilăm noi produse cerute pe de o parte de necesitatea reduce­rii importurilor și pe de altă parte de nece­sitatea acoperirii nevoilor economi­ei naționale. Astfel, din cele 11 tipuri noi de rulmenți pe care trebuie să-i a­­similăm anul acesta, aș specifica cîțiva dintre ei intrați deja în fabricație. In primul rînd amintesc de rulmenții pen­tru un nou tip de autocamion românesc, pentru autoturisme, tractoare și loco­motive „Diesele hidraulice și electrice românești”. Ing. Ion Bangu: „In primele 4 luni ale anului curent, din cele 11 tipuri pre­văzute, am asimilat 5, urmînd ca în pe­rioada următoare să asimilăm și restul de 6 tipuri. Aș vrea să precizez însă că în afara celor 11 tipuri de rulmenți prevăzuți în plan, noi am asimilat de curînd încă un rulment pentru laminoa­re, utilizat pe scară mare de către Uzina „Republica" din București, un rulment special care ne-a dat foarte mult de lucru, el fiind o creație a noastră care CONSTANTIN HUȘANU (continuare In pag. a 3-a) i­acncacn ÎNNOIREA PRODUSELOR CHEIA SUCCESELOR VIITOARE :///////////////////////////////////Z////// La F. R. B .////////////////«///////////////w//wz sra aa ocaaaâaoDaa S-a deschis campingul la Sîrhi. de I I ANUL IV, nr. 991 bBARTI ! 4 y&'Jt * 1 1971 4 pagini 30 bani Inp agina a 4-a Patrioții sud-vietnamezi își continuă acțiunile of­ensive In legătură cu situația din Orientul Apropiat fil WWWWW. ISO i I Un colectiv destoinic, entuziast i­n cadrul unităților agricole de prestigiu din județul nostru între­prinderea agricolă de stat Bîrlad s-a impus ca una al cărei colectiv de conducere știe să fructifice în chip corespunzător potențele de care dis­pun fermele și sectoarele sale. In 1970, cu toate condițiile nefavorabile de climă, cele 28 de ferme și 5 sectoare au obținut asemenea rezultate, încît pe întreaga în­treprindere planul de venituri a fost de­pășit cu 11,3 la sută, iar cel al benefi­ciilor cu și mai mult. Pentru anul în ca­re ne aflăm, co­ _____________________ sectivul acesta destoinic, entu­ziast și dinamic s-a angajat ca, pe lângă sarcinile de plan, — su­perioare anului trecut — să rea­lizeze suplimen­tar 10 tone de fasole, 53 tone de soia, 58 de tone de floarea-soarelui, 123 de tone de porumb boabe, 1.225 de hl. de lapte de vacă și să redea circuitului agricol încă 20 de hectare de teren. In cadrul or­ganizațiilor de partid au fost discutate pe larg aceste lucruri. S-au stabilit, în ace­lași timp, sarcini concrete pentru fiecare din cei aproape 600 de membri de par­tid. Consiliul de administrație a făcut a­­celași lucru, pe linie administrativ-profe­­sională, cu toți cei peste 1.500 de salariați permanenți. Și s-a trecut la fapte. Deca­dă cu decadă, sarcinile de plan și an­gajamentele suplimentare asumate au fost îndeplinite cu hărnicie și pasiune. Am vizitat recent o parte din fermele și sec­toarele întreprinderii, am discutat cu in­ginerii Gheorghe Aiuresei, directorul, și Gheorghe Cucu, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, cu numeroși alți tovarăși din conducerea fermelor, sec­­­toarelor și cu muncitori. Pretutindeni ne-a întîmpinat acea atmosferă specifică oamenilor angajați într-o pasionantă bă­tălie pentru obținerea acelor rezultate prin care să-și demonstreze lor înșiși cit și altora că sînt în stare să-și respecte cuvîntul dat. Peste tot se lucra intens, se căutau noi soluții prin aplicarea că­rora să se poată depăși chiar propriile angajamente. Muncitorii și cadrele de conducere participau cu eforturi unite la materializarea tuturor sarcinilor pe care perioada în care ne aflăm le impune. Discutam, ulterior, cu reprezentanți ai Direcției generale județene pentru agri­cultură, industrie alimentară, silvicultu­ră și ape. Ne-a bucurat faptul că apre­cierile lor la adresa colectivului de mun­că al I.A.S. Bîrlad au coincis cu ale ____________________ noastre. Și astfel nici că se putea! Niște oameni harnici, cum sunt șefii de fermă E­­mil Chirica, Du­mitru Saviuc, Ra­du Obadă, Na­poleon Cazan sau muncitorii loan Georgeta Prăjescu, Sîrbu, Nicolae Bucur, loan Dorobăț, Gavrilă Romila, Du­mitru Alexa, Elena Susan, nu trec neob­servați nici pentru acei tovarăși care răs­pund efectiv de activitatea ce se desfă­șoară în agricultura județului și nici re­porterului care poposește cînd și cînd în mijlocul lor. Am reținut, de asemenea, din relatările secretarului comitetului de partid pe întreprindere, cîteva aspecte privind perspectiva cincinalului actual. De pildă, pînă în 1975, producțiile medii la hectar vor spori la grîu cu 620 de kg., la porumb boabe cu 475, la fasole cu 400, la soia cu 100, la floarea-soarelui cu 200, la legume cu 4.000, la fructe cu 4,2 kg. pe pom. Producția de lapte va crește, în aceeași perioadă, cu 437 de litri pe vacă furajată, iar cea de lînă cu 0,2 kg. pe oaie. Producția de fructe destinată exportului se va dubla. In zootehnie, cele patru ferme vor ajunge să aibă fiecare cîte 1.000 de vaci. Productivitatea mun­cii pe salariat va ajunge la 51.000 față de 46.000 de lei în prezent, iar pe munci­tor la 55.000, de la 50.000 în anul curent. Parcul de mașini se va extinde. Că a­­semenea prevederi vor fi îndeplinite și depășite, ne stau mărturie realizările ob­ținute în cinstea zilei de 8­­ mai. După cum ne informau tovarășii din conduce­rea întreprinderii, pe data de 26 aprilie, din zootehnie s-au realizat peste plan, în primele patru luni ale anului, 2.339 de lei. de lapte, iar valoarea beneficiilor reali­zate pe aceeași perioadă fiind de un mi­lion de lei (angajamentul era de numai 400.000). Și planul de venituri, pe prime­le patru luni, este depășit cu 3.000.000 de lei. Am amintit doar o mică parte din re­alizările obținute, am creionat doar cîte­va din direcțiile de dezvoltare pe care unitatea o va cunoaște în actualul cin­cinal. Ele ni se par însă suficiente pentru a dovedi că este vorba de un colectiv de oameni destoinici, animați de dragos­te nețărmurită față de partid și popor, că și această unitate agricolă, ca de alt­fel toate celelalte din județ, face pași siguri și constanți pe coordonatele dez­voltării moderne. C. S. VINATORU LA ÎNTREPRINDEREA AGRICOLĂ DE STAT BÂRLAD Printre harnicele muncitoa­re de la sectorul II al Fabricii de confecții din Vaslui se numă­ră și Maria Lupu, Maria Croi­­toru și Aurora Mandrea. i „In cazul condamnării so­țului meu, vă rog din tot sufletul să fiți puțin mai in­dulgenți. Am trei copii mici, dintre care unul este in­firm... In viitor, nu va mai greși". Extrase dintr-o declara­ție dată înaintea pronunțării sentinței de judecată, aceste citeva cuvinte fuseseră gîn­­dite, apoi așternute pe hîr­­tie, cu speranța îmbinării celor care tre­­buie să aplice in mod corect LE­GEA. Un singur lucru se uitase sau nu știut: legea fusese nu poate fi decît a­­plicată, nicide­cum interpretată după bunul plac al cuiva. Pentru fiecare faptă re­probabilă, comi­să de un individ oarecare, există un alineat etc., I­­­­n care se în­cadrează culpa. Așadar, practic, nu pu­tea fi vorba de o îmbina­­re a legislației statului nos­tru, chiar dacă situația re­clamată în cele citeva rîn­­duri era destul de tristă și putea să stoarcă lacrimi sau cel puțin să emoționeze pe cineva, mai ales pe­ cei ale căror inimi nu sunt, literal­­mente, de piatră. Cuvintele aparțin soției u­nui practicant al jocurilor de noroc, căruia, tocmai lui, jucătorului, într-una din­­ nopțile lunii aprilie, mam­a-sa . NOROCUL i-a surîs din plin. Este tată a trei copii, se nu­mește Vasile Sîrbu și are amendat în patru rînduri cu sume aproximativ mici: 100, 50, 300 și 1000 de lei. In sea­ra zilei de 16 spre 17 aprilie a.c., V. S. găsește la întoar­cerea sa acasă doi camarazi mai vechi: Fotache și Gică. In materie de astfel de an­tecedente, Fotache era m­ai „bun“ decit Gîță: 100 de lei amendă pentru încălcarea or­dinii publice și o condamna­re de 45 de zile închisoare contravențională pentru prac­ticarea jocurilor de noroc. In declarația sa scrisese negru pe alb: "„Ce profesie sunt... fără ocupație, și am 20 de ani“. Singurul om curat ca lacrima, pînă la proba con­trarie era Petru Gîță, in vîr­­stă de 25 de ani. — Te fac un barbut ? — Mă ... Treptat, în casa lui Con­stantin Sîrbu, al cărui fiu (barbagiu) este Vasile, iar ginere — Gîță, jocul s-a în­­fierbîntat. Oricum, satisfac­ția nu era prea mare, deoa­rece nu se pornise cu sume mari. In acest moment de impas, pică în casă Toader Negrescu. La­ra­urnitul, care nu de mult împlinise nu avea deja o „carte de vizită“ de-a drep­tul impresionantă : judecat și condamnat pentru furt, două amenzi achitate la timpul lor (300 și respectiv.. 300 lei) și o condamnare de 45 de zi­le închisoare, conform De­cretului nr. 153/1970. — Joci, mă ? — Joc. Pentru că se anunța un joc „tare“, Gîță și Fotache se retrag oarecum dezarmați. Rămin „pe poziție“ Ne­grescu și cu Sîrbu. Primul avea bani. Nu se știa cu­. Cum s-a făcut, făcut, Negrescu cum nu s-a a pierdut mereu. Mai întîi 200, apoi încă 300 pe care le ia de la taică-său, fără ca acesta să știe: „Pe ce mai jucăm ?“. „Păi, pe cureaua asta... E nouă“. Și Negrescu se des­cinge. Pierde cureaua. „Ce facem acum ?“. „Intru și cu costumul... Urma alege“. Au plecat, aproape toate hainele fără drum de întoarcere. Temperatura jocului se ridi­case la cote impresionante: „Ce facem, mai jucăm ?“. Du­pă un moment de ezitare, veni următorul răspuns : „Da, uite, pun în joc și flanelul ăsta de lînă. E nou-nouț, să știi“. Negrescu era îmbrăcat acum destul de sumar. Ii era însă cald, îi zvicnea sîngele sub tîmplă: „S-a dus și fla­nelul, ce facem ?“. Negrescu se cercetează din cap pînă in picioare și conchide: „Uite și cămașa asta...“. Re­dresarea jocului însă, nu mai are loc. Este pierdută și că­mașa. Ciștigase „bătrinul“, a­­dică Sîrbu. Sesizate de că­tre soția lui, or­ganele de miliție H­KTV au început să-l I II caute pe N.T. în­­ imposibilitate, du­r i­ P“ cum s'a­re f­i fu­rul, de a se în­toarce acasă. II descoperă mai întîi soția într-o stație de auto­buz. Cu dar de povestitoare, in fața organelor judecătorești a­­ceasta declară: „L-am găsit pe soțul meu a doua­ zi dimineață, era singur în stație, era trist, l-am întrebat ce a făcut și a recunoscut totul“. La ancheta întreprin­să ulterior, Negrescu a măr­turisit că, pentru a putea a­­junge acasă, îi fuseseră îm­prumutate un costum și cămașă. „Era aproape gol — o declară norocosul Sîrbu, tre­buia să-l ajut, nu ?“. Cu foarte mici excepții, vi­novații au recunoscut totul. Pentru a câta oară au recu­noscut, dacă avem în vedere antecedentele amintite mai sus ? De data aceasta, pe­deapsa a fost, pe bună drep­tate, mult mai mare. Gîță, Sîrbu, Fotache și Negrescu nu V. NANEA (continuare în pag. a 3-a) ir'SSS WAWrOGt *904- XX virsta de 33 de ani. Practi­ că, de obicei, barbutul pe­­ bani sau in obiecte. A fost sfert de secol,

Next