Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-05-04 / nr. 991
> > Proletari din toate tarile, uniți vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. RL și al Consiliului popular județean în acțiunea de gospodărire și înfrumusețarea Angajamentul a fost depășit cu 11 milioane lei Făcind bilanțul realizărilor angajamentelor asumate in întrecerea patriotică ce se desfășoară in cinstea semicentenarului partidului, pentru gospodărirea și înfrumusețarea orașelor și satelor, Consiliul popular județean raportează că prin participarea entuziastă a maselor de cetățeni, s-au realizat la acțiunile voluntar-patriotice economii in valoare de 37 lei, față milioane de 26 milioane lei, cu a fost angajamentul inițial pentru prima etapă. Printre lucrările mai importante amintim : construcții de străzi — 6.900 m.p., față de 2.290 planificat, construcții de trotuare din beton — 11.493 m.p.,; reparații și întrețineri de drumuri — 619 km., față de 416 km., reparații de străzi și trotuare — 49.764 de m.p., față de 22.375; amenajări de spații și zone verzi — 88 hectare, față de 85 planificate. In cadrul lucrărilor de îmbunătățiri funciare a fost împădurită suprafața de 218,5 hectare in fond forestier, 136,6 hectare în păduri comunale și 469 hectare pe terenuri degradate. Cele mai bune rezultate s-au obținut in municipiul Birlad, unde s-au reparat 1.500 m.p. de străzi și trotuare, s-au amenajat și întreținut 32 hectare de spații și zone verzi etc., lucrări a căror valoare totală depășesc 8 milioane lei. Importante realizări a înregistrat la capitolul acțiuni voluntarpatriotice și Consiliul popular al orașului Vaslui. Iată câteva dintre acestea: 10.154 m.p. reparații de străzi și trotuare ; 7.480 m.p. amenajări și extinderi de spații verzi; s-au plantat 4.342 pomi ornamentali ; s-au executat necalificate lucrări la construcții de locuințe, la terenul de sport, demolări, aducțiunea apei din sursa Pușcași, și altele, a căror valoare se ridică la peste 3 milioane lei. Rezultate bune au obținut și comunele Vulturești, Vetrișoaia, Ștefan cel Mare, Costești, Berezeni, Murgeni, Fălciu, Tutova, Oltenești și altele. Astăzi, la Vaslui Spectacolul „Cincizeci de trepte spre lumină In cinstea gloriosului jubileu, astăzi, la Vaslui, la orele 15,30, va avea loc, în sala de festivități a Inspectoratului județean al M.A.I., spectacolul festiv „Cincizeci de trepte spre lumi„Zina . Iși dau concursul : corurile reunite ale sindicatelor învățămînt din Birlad și Vaslui (dirijor, prof. Ioan Timuș), actori ai Teatrului „Victor Ion Popa" din Birlad, un corp de balet de la Opera de stat din Iași (coregrafia: Dinu Ștefan), Orchestra de muzică populară „Trandafir de la Moldova" din Bîrlad (dirijor, prof. Nicolae Balan), Orchestra „Izvorașul” a Casei pionierilor din Vaslui (dirijor C. Didulescu), formațiile de dansuri populare ale fabricilor de confecții din Vaslui și Bîrlad (coregrafia Gigi liașcu), soliști vocali de muzică populară și ușoară, recitatori. Spectacolul, după un scenariu de George Stoian, este regizat de Cristian Nacu. ii "HALĂ iot .1021=1971 A INTERNAȚIONALISMUL - trăsătură definitorie a politicii partidului nostru propiata sărbătoare a semicentenarului partidului, ne oferă prilejul de a ne opri asupra cîtorva pagini ale istoriei glorioase a P.C.R., pagini care ne vorbesc emoționant despre o trăsătură definitorie a comuniștilor din România , îmbinarea organică a luptei pentru eliberarea socială și națională cu solidaritatea frățească, i internaționalistă cu forțele progresului din întreaga lume. Ne sunt evocate, prin proba numeroaselor documente, situațiile memorabile, faptele și actele de un eroism sublim care au străbătut istoria de o jumătate de secol a partidului nostru comunist. Un sentiment de legitimă mîndrie ne cuprinde pe toți. In calitate de moștenitori și de continuatori ai unor tradiții eroice. Se impune evocării perioada în care proletariatul rus condus de partidul făurit de Lenin a deschis prin Marea Revoluție Socialistă din Octombrie o nouă eră în istoria omenirii. Sunt cunoscute acțiunile ample și profunde ale mișcării muncitorești din România prin care și-a manifestat în mod activ solidaritatea cu tinărul stat socialist. In întreaga țară, zi de zi, se desfășurau demonstrații, adunări în care se exprimau simpatia și sprijinul deplin material și moral față de prima revoluție proletară victorioasă. In acea perioadă, mii și mii de muncitori, țărani și marinari români au participat, in cadrul unor batalioane revoluționare, la lupta cu arma în mină pentru apărarea puterii sovietice împotriva intervenției imperialiste. Mai tîrziu, după crearea P.C.R. în mai 1921 și, în pofida condițiilor grele ale ilegalității în care după 1924 își desfășoară activitatea, o trăsătură a întregii activități revoluționare, democratice din țara noastră a fost solidaritatea cu Uniunea Sovietică. In întruniri, greve și demonstrații, în paginile ziarelor legale și ilegale, în numeroase manifeste era prezentă lozinca: „Cu toții, in apărarea revoluționară a Uniunii Sovietice". P.C.R. a popularizat continuu în rîndurile poporului român realizările social-economice, politice și culturale ale statului sovietic, a luptat pentru o politică de pace și prietenie cu marea țară vecină. Reprezentanți remarcabili ai intelectualității române au luptat alături de muncitori și țărani, la activitatea organizației „Amicii U.R.S.S." și „Societatea pentru întărirea legăturilor culturale dintre România și Uniunea Sovietică”. In acea perioadă grea s-au pus bazele prieteniei româno-sovietice cimentată prin lupta comună împotriva fascismului, prin colaborarea și întrajutorarea frățească în anii construcției socialismului în țara noastră. Răsfoind în continuare, paginile istoriei, indiferent asupra cărui moment ne vom opri, și asemenea momente sunt deosebit de numeroase în istoria de jumătate de veac a partidului nostru, se vor evidenția aceleași trăsături pe care le-am regăsit în faptele evocate mai sus. Comuniștii din România au acționat întotdeauna cu toată energia fără să țină seama de jertfe, de sacrificiu, în sprijinul celor ce luptă în propria țară pentru cele mai înalte idealuri ale umanității. Să amintim de anii crizei economice 1929- 1933, o perioadă complexă în care ca efect al radicalizării maselor se intensifică reacțiunea, se accelerează ascensiunea fascismului îndeosebi în Germania. Poporul român, care a văzut în venirea la putere a hitlerismului instaurarea dictaturii fățișe teroriste a vîrfurilor reacțiunii, lichidarea drepturilor democratice, accentuarea pericolului unui nou război, s-a ridicat cu hotărire la luptă împotriva primejdiei pe care o reprezenta fascismul pentru libertatea, independența și suveranitatea naționale a țării, cât și pentru întreaga omenire. A fost, astfel, exprimată solidaritatea față de proletariatul german și militanții săi revoluționari supuși începind cu anii 1933 la cele mai negre terori ale fascismului hitlerist, lagărelor de concentrare, exterminării fizice. Una dintre cele mai de seamă bătălii din istoria poporului român pentru eliberarea sa națională și socială, ca și împotriva fascismului, au fost, după cum știm cu toții, eroicele lupte ale muncitorilor ceferiști și petroliști din februarie 1933. Numeroase partide comuniste și muncitorești au arătat că luptele proletariatului din acea perioadă au român reprezentat un exemplu însuflețitor și un îndemn pentru proletariatul propriu. „O bătălie revoluționară care constituie un exemplu", o „pildă demnă de urmat", „minunate lupte revoluționare", „fapte de o excepțională importanță internațională", „o bună școală pentru pregătirea unor viitoare lupte", „bătăliile din februarie vor intra în istoria mișcării internaționale ca una din paginile ei minunate” - acestea sunt doar cîteva din aprecierile unor partide comuniste și muncitorești privind marile lupte de clasă din România anului 1933. „Orice muncitor — scria organul P.C. din Marea Britanie - va vedea în acest eroism al munci ION ALEXE (continuare in pag. a 3-a) Gloriosul semicentenar Ce se întreprinde în unitățile industriale din județul Vaslui pentru înnoirea, pentru înlocuirea actualelor produse aflate în fabricație ? Acesta este subiectul anchetei noastre pe care am organizat-o, întrebarea principală pe care am pus-o mai întîi șefului serviciului constructor șef de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, inginerul Ion Bangu. Cerințele pieții au declanșat astăzi preocupări sporite în mai toate întreprinderile pentru înnoirea și modernizarea produselor, pentru înlocuirea celor vechi cu altele de o concepție constructivă și funcțională superioară, fără de care nu se poate cîștiga un loc competitiv în marea întrecere a producătorilor de pe piața mondială. In expunerea făcută la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU arăta în această privință: „Se prevăd măsuri pentru asimilarea, reproiectarea și îmbunătățirea unor produse și tehnologii, în așa fel ca 40 la sută din producția industrială a anului 1975 să fie constituită din produse noi și modernizate". RED. Așadar, pe ce bază vă elaborați planul de dezvoltare ? Ing Ion Bangu: „Pe o prospectare permanentă a pieții interne și externe, pe necesitățile de rulmenți reieșite din balanțele întocmite pe ramuri, pe cererile directe ale beneficiarilor interni și externi, pe baza informațiilor culese din literatura tehnică mondială, în sfîrșit, pe studiile comparative efectuate în laboratorul nostru u»mn«î privind parametrii rulmenților din fabricația curentă și ai celor similari de pe piața externă. RED.: In condițiile în care produsele noi dau un adevărat asalt pe piața mondială, cind viata unui produs cindva nou se scurtează pe zi ce trece, uzina trebuie să se gîndească la înlocuirea rapidă a produselor intrate în declin, sau măcar la modernizarea lor. Ce se întreprinde în acest sens la Fabrica de rulmenți din Bîrlad ? Ing. Dumitru Silion, șeful grupei de proiectare din cadrul serviciului constructor șef: „Asimilăm noi produse cerute pe de o parte de necesitatea reducerii importurilor și pe de altă parte de necesitatea acoperirii nevoilor economiei naționale. Astfel, din cele 11 tipuri noi de rulmenți pe care trebuie să-i asimilăm anul acesta, aș specifica cîțiva dintre ei intrați deja în fabricație. In primul rînd amintesc de rulmenții pentru un nou tip de autocamion românesc, pentru autoturisme, tractoare și locomotive „Diesele hidraulice și electrice românești”. Ing. Ion Bangu: „In primele 4 luni ale anului curent, din cele 11 tipuri prevăzute, am asimilat 5, urmînd ca în perioada următoare să asimilăm și restul de 6 tipuri. Aș vrea să precizez însă că în afara celor 11 tipuri de rulmenți prevăzuți în plan, noi am asimilat de curînd încă un rulment pentru laminoare, utilizat pe scară mare de către Uzina „Republica" din București, un rulment special care ne-a dat foarte mult de lucru, el fiind o creație a noastră care CONSTANTIN HUȘANU (continuare In pag. a 3-a) iacncacn ÎNNOIREA PRODUSELOR CHEIA SUCCESELOR VIITOARE :///////////////////////////////////Z////// La F. R. B .////////////////«///////////////w//wz sra aa ocaaaâaoDaa S-a deschis campingul la Sîrhi. de I I ANUL IV, nr. 991 bBARTI ! 4 y&'Jt * 1 1971 4 pagini 30 bani Inp agina a 4-a Patrioții sud-vietnamezi își continuă acțiunile ofensive In legătură cu situația din Orientul Apropiat fil WWWWW. ISO i I Un colectiv destoinic, entuziast in cadrul unităților agricole de prestigiu din județul nostru întreprinderea agricolă de stat Bîrlad s-a impus ca una al cărei colectiv de conducere știe să fructifice în chip corespunzător potențele de care dispun fermele și sectoarele sale. In 1970, cu toate condițiile nefavorabile de climă, cele 28 de ferme și 5 sectoare au obținut asemenea rezultate, încît pe întreaga întreprindere planul de venituri a fost depășit cu 11,3 la sută, iar cel al beneficiilor cu și mai mult. Pentru anul în care ne aflăm, co _____________________ sectivul acesta destoinic, entuziast și dinamic s-a angajat ca, pe lângă sarcinile de plan, — superioare anului trecut — să realizeze suplimentar 10 tone de fasole, 53 tone de soia, 58 de tone de floarea-soarelui, 123 de tone de porumb boabe, 1.225 de hl. de lapte de vacă și să redea circuitului agricol încă 20 de hectare de teren. In cadrul organizațiilor de partid au fost discutate pe larg aceste lucruri. S-au stabilit, în același timp, sarcini concrete pentru fiecare din cei aproape 600 de membri de partid. Consiliul de administrație a făcut același lucru, pe linie administrativ-profesională, cu toți cei peste 1.500 de salariați permanenți. Și s-a trecut la fapte. Decadă cu decadă, sarcinile de plan și angajamentele suplimentare asumate au fost îndeplinite cu hărnicie și pasiune. Am vizitat recent o parte din fermele și sectoarele întreprinderii, am discutat cu inginerii Gheorghe Aiuresei, directorul, și Gheorghe Cucu, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, cu numeroși alți tovarăși din conducerea fermelor, sectoarelor și cu muncitori. Pretutindeni ne-a întîmpinat acea atmosferă specifică oamenilor angajați într-o pasionantă bătălie pentru obținerea acelor rezultate prin care să-și demonstreze lor înșiși cit și altora că sînt în stare să-și respecte cuvîntul dat. Peste tot se lucra intens, se căutau noi soluții prin aplicarea cărora să se poată depăși chiar propriile angajamente. Muncitorii și cadrele de conducere participau cu eforturi unite la materializarea tuturor sarcinilor pe care perioada în care ne aflăm le impune. Discutam, ulterior, cu reprezentanți ai Direcției generale județene pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și ape. Ne-a bucurat faptul că aprecierile lor la adresa colectivului de muncă al I.A.S. Bîrlad au coincis cu ale ____________________ noastre. Și astfel nici că se putea! Niște oameni harnici, cum sunt șefii de fermă Emil Chirica, Dumitru Saviuc, Radu Obadă, Napoleon Cazan sau muncitorii loan Georgeta Prăjescu, Sîrbu, Nicolae Bucur, loan Dorobăț, Gavrilă Romila, Dumitru Alexa, Elena Susan, nu trec neobservați nici pentru acei tovarăși care răspund efectiv de activitatea ce se desfășoară în agricultura județului și nici reporterului care poposește cînd și cînd în mijlocul lor. Am reținut, de asemenea, din relatările secretarului comitetului de partid pe întreprindere, cîteva aspecte privind perspectiva cincinalului actual. De pildă, pînă în 1975, producțiile medii la hectar vor spori la grîu cu 620 de kg., la porumb boabe cu 475, la fasole cu 400, la soia cu 100, la floarea-soarelui cu 200, la legume cu 4.000, la fructe cu 4,2 kg. pe pom. Producția de lapte va crește, în aceeași perioadă, cu 437 de litri pe vacă furajată, iar cea de lînă cu 0,2 kg. pe oaie. Producția de fructe destinată exportului se va dubla. In zootehnie, cele patru ferme vor ajunge să aibă fiecare cîte 1.000 de vaci. Productivitatea muncii pe salariat va ajunge la 51.000 față de 46.000 de lei în prezent, iar pe muncitor la 55.000, de la 50.000 în anul curent. Parcul de mașini se va extinde. Că asemenea prevederi vor fi îndeplinite și depășite, ne stau mărturie realizările obținute în cinstea zilei de 8 mai. După cum ne informau tovarășii din conducerea întreprinderii, pe data de 26 aprilie, din zootehnie s-au realizat peste plan, în primele patru luni ale anului, 2.339 de lei. de lapte, iar valoarea beneficiilor realizate pe aceeași perioadă fiind de un milion de lei (angajamentul era de numai 400.000). Și planul de venituri, pe primele patru luni, este depășit cu 3.000.000 de lei. Am amintit doar o mică parte din realizările obținute, am creionat doar cîteva din direcțiile de dezvoltare pe care unitatea o va cunoaște în actualul cincinal. Ele ni se par însă suficiente pentru a dovedi că este vorba de un colectiv de oameni destoinici, animați de dragoste nețărmurită față de partid și popor, că și această unitate agricolă, ca de altfel toate celelalte din județ, face pași siguri și constanți pe coordonatele dezvoltării moderne. C. S. VINATORU LA ÎNTREPRINDEREA AGRICOLĂ DE STAT BÂRLAD Printre harnicele muncitoare de la sectorul II al Fabricii de confecții din Vaslui se numără și Maria Lupu, Maria Croitoru și Aurora Mandrea. i „In cazul condamnării soțului meu, vă rog din tot sufletul să fiți puțin mai indulgenți. Am trei copii mici, dintre care unul este infirm... In viitor, nu va mai greși". Extrase dintr-o declarație dată înaintea pronunțării sentinței de judecată, aceste citeva cuvinte fuseseră gîndite, apoi așternute pe hîrtie, cu speranța îmbinării celor care trebuie să aplice in mod corect LEGEA. Un singur lucru se uitase sau nu știut: legea fusese nu poate fi decît aplicată, nicidecum interpretată după bunul plac al cuiva. Pentru fiecare faptă reprobabilă, comisă de un individ oarecare, există un alineat etc., In care se încadrează culpa. Așadar, practic, nu putea fi vorba de o îmbinare a legislației statului nostru, chiar dacă situația reclamată în cele citeva rînduri era destul de tristă și putea să stoarcă lacrimi sau cel puțin să emoționeze pe cineva, mai ales pe cei ale căror inimi nu sunt, literalmente, de piatră. Cuvintele aparțin soției unui practicant al jocurilor de noroc, căruia, tocmai lui, jucătorului, într-una din nopțile lunii aprilie, mama-sa . NOROCUL i-a surîs din plin. Este tată a trei copii, se numește Vasile Sîrbu și are amendat în patru rînduri cu sume aproximativ mici: 100, 50, 300 și 1000 de lei. In seara zilei de 16 spre 17 aprilie a.c., V. S. găsește la întoarcerea sa acasă doi camarazi mai vechi: Fotache și Gică. In materie de astfel de antecedente, Fotache era mai „bun“ decit Gîță: 100 de lei amendă pentru încălcarea ordinii publice și o condamnare de 45 de zile închisoare contravențională pentru practicarea jocurilor de noroc. In declarația sa scrisese negru pe alb: "„Ce profesie sunt... fără ocupație, și am 20 de ani“. Singurul om curat ca lacrima, pînă la proba contrarie era Petru Gîță, in vîrstă de 25 de ani. — Te fac un barbut ? — Mă ... Treptat, în casa lui Constantin Sîrbu, al cărui fiu (barbagiu) este Vasile, iar ginere — Gîță, jocul s-a înfierbîntat. Oricum, satisfacția nu era prea mare, deoarece nu se pornise cu sume mari. In acest moment de impas, pică în casă Toader Negrescu. Laraurnitul, care nu de mult împlinise nu avea deja o „carte de vizită“ de-a dreptul impresionantă : judecat și condamnat pentru furt, două amenzi achitate la timpul lor (300 și respectiv.. 300 lei) și o condamnare de 45 de zile închisoare, conform Decretului nr. 153/1970. — Joci, mă ? — Joc. Pentru că se anunța un joc „tare“, Gîță și Fotache se retrag oarecum dezarmați. Rămin „pe poziție“ Negrescu și cu Sîrbu. Primul avea bani. Nu se știa cu. Cum s-a făcut, făcut, Negrescu cum nu s-a a pierdut mereu. Mai întîi 200, apoi încă 300 pe care le ia de la taică-său, fără ca acesta să știe: „Pe ce mai jucăm ?“. „Păi, pe cureaua asta... E nouă“. Și Negrescu se descinge. Pierde cureaua. „Ce facem acum ?“. „Intru și cu costumul... Urma alege“. Au plecat, aproape toate hainele fără drum de întoarcere. Temperatura jocului se ridicase la cote impresionante: „Ce facem, mai jucăm ?“. După un moment de ezitare, veni următorul răspuns : „Da, uite, pun în joc și flanelul ăsta de lînă. E nou-nouț, să știi“. Negrescu era îmbrăcat acum destul de sumar. Ii era însă cald, îi zvicnea sîngele sub tîmplă: „S-a dus și flanelul, ce facem ?“. Negrescu se cercetează din cap pînă in picioare și conchide: „Uite și cămașa asta...“. Redresarea jocului însă, nu mai are loc. Este pierdută și cămașa. Ciștigase „bătrinul“, adică Sîrbu. Sesizate de către soția lui, organele de miliție HKTV au început să-l I II caute pe N.T. în imposibilitate, dur i P“ cum s'are fi furul, de a se întoarce acasă. II descoperă mai întîi soția într-o stație de autobuz. Cu dar de povestitoare, in fața organelor judecătorești aceasta declară: „L-am găsit pe soțul meu a doua zi dimineață, era singur în stație, era trist, l-am întrebat ce a făcut și a recunoscut totul“. La ancheta întreprinsă ulterior, Negrescu a mărturisit că, pentru a putea ajunge acasă, îi fuseseră împrumutate un costum și cămașă. „Era aproape gol — o declară norocosul Sîrbu, trebuia să-l ajut, nu ?“. Cu foarte mici excepții, vinovații au recunoscut totul. Pentru a câta oară au recunoscut, dacă avem în vedere antecedentele amintite mai sus ? De data aceasta, pedeapsa a fost, pe bună dreptate, mult mai mare. Gîță, Sîrbu, Fotache și Negrescu nu V. NANEA (continuare în pag. a 3-a) ir'SSS WAWrOGt *904- XX virsta de 33 de ani. Practi că, de obicei, barbutul pe bani sau in obiecte. A fost sfert de secol,