Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-06-10 / nr. 1023

v i s Proletari din toate țările, uniti­vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean AHCHIJA economica Planul l-am făcut, dar cu­ ne costă producția ? Referindu-se la ponderea cheltuielilor materiale în prețul de cost al produ­selor, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta­mn Expunerea la Adunarea so­lemnă consacrată gloriosului semi­centenar al Partidului Comunist Român­­ .In ce privește cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social urmează să sca­dă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deși s-au adus în aceas­tă direcție unele îmbunătățiri esențiale pre­vederilor inițiale, vor trebui luate noi mă­riimifuii­i/ii/i/iiiriiiiiii/n/n r/WW//////Z/W/////////W////Z suri pentru micșorarea continuă a cheltuie­lilor materiale de producție, care în econo­mia noastră continuă încă să fie mari. A­­ceasta este o cale principală de creștere a venitului național și, implicit, de îmbunătă­țire a condițiilor de viață ale maselor“. Lupta pentru obținerea unor produse din ce în ce mai ieftine constituie principala preocupare a tuturor producătorilor de pe piața mondială, costul lor de preț scăzut fiind o condiție a competitivității. In eco­nomia socialistă, pe lîngă competitivitate sporită în confruntarea cu mărfurile străine, se realizează totodată posibilități de redu­cere a prețului de vînzare către consuma­tori la bunurile de larg consum. Așadar, un produs ieftin reprezintă nu numai un mij­loc de sporire a acumulărilor socialiste, dar și un instrument politic cu largi implicații sociale. De aceea, conducerea partidului nostru a atras atenția în numeroase docu­mente asupra importanței reducerii cheltu­ielilor materiale, element principal asupra căruia trebuie să se insiste în vederea ob­ținerii de mărfuri ieftine. Pentru a vedea cum se preocupă condu­cerea unităților vasluiene de punerea în practică a indicațiilor amintite, redacția zia­rului nostru a organizat o anchetă pe a­­ceastă temă. Iată care sînt constatările. In primul rînd ne-am interesat de modul cum a fost realizat unul dintre principalii indica­tori care reflectă sintetic eforturile unități­lor pentru reducerea prețului de cost al pro­duselor — indicatorul „cheltuieli la 1­000 lei producție marfă". Unele întreprinderi, ca Fa­brica de mobilă, fabricile de confecții, Fa­brica de rulmenți, întreprinderea de cultură și fermentare a tutunului, întreprinderea in­dustriei cărnii, întreprinderea de morărit și panificație, întreprinderea viei și vinului, în­treprinderea de industrie locală din Huși au realizat o producție marfă sub nivelul cheltuielilor prevăzute la 1 000 lei. Alte în­treprinderi, însă, au înregistrat cheltuieli su­perioare celor prevăzute: întreprinderea industria laptelui, prevăzută inițial a lucra cu deficit, ceea ce este îm­potriva oricărei logici economice, în­ loc să consume 1 006,6 lei la o producție marfă de 1 000 lei, a cheltuit 1 055,9 lei, adică cu 49,3 lei mai mult . Aproape 40 de lei peste cheltuielile pla­nificate la 1 000 lei producție marfă reali­zează și industria locală din Bîrlad. Unita­tea similară din Vaslui depășește cu mult... //////W///Z//W///////W//W////I depășirea bîrlădenilor. La 1 000 lei producție marfă, planificată să se realizeze cu 768,3 lei, se realizează o cheltuială cu 63,4 lei mai mare . Cu 0,20 lei își depășește acest indicator și întreprinderea pentru prelucrarea tulpinelor de cînepă. Lucrurile nu stau bine nici în domeniul comerțului, unde la 1 000 lei cheltuieli de desfacere se consumă în plus 3,4 lei de către Organizația comercială din Vaslui, 3,3 lei de către O.C.L. Produse Industriale Bir­­lad, 0,40 lei de către O.C.L. Mixt Huși. De ce s-a ajuns la asemenea aspecte financiare complet nesatisfăcătoare și care nu pot fi trecute cu vederea, chiar dacă unitățile respective au reușit să-și îndepli­nească și chiar să-și depășească beneficiile planificate ? Izvorul cheltuielilor ridicate por­nește din imobilizări de fonduri, din con­sumuri specifice ridicate și în exemplele ce le vom folosi în continuare ne vom referi și la acele întreprinderi cu indicatorul chel­tuieli la 1­000 lei producție marfă realizat Realizat, ce-i drept, dar care au scăpat pri­lejul, din cauza unor deficiențe, să reducă și mai mult costurile de producție. La Fabrica de rulmenți, de exemplu, vo­lumul de materii prime și materiale în stoc supranormativ era cu o lună în urmă de 458 mii lei. Imobilizări de fonduri prezintă și Fabrica de confecții din Bîrlad, întreprin­derea industria cărnii (150 mii lei - debi­tori), I.E.I.L. Bîrlad, materii prime și mate­riale, producție finită nelivrată, debitori, pro­duse refuzate etc.), I.E.I.L. Huși, Fabrica de confecții Vaslui, I.E.I.L. Vaslui, U.J.C.M., UJ.C.C., și organizațiile comerciale din Vas­lui, Bîrlad și Huși, din care cauză la sfîr­­șitul lunii mai avea credite restante. Pentru motive asemănătoare, unitățile in­dustriale ale Consiliului popular județean, împreună cu întreprinderea pentru valori­ficarea legumelor și fructelor, deveniseră, de asemenea, restante în restituirea cre­ditelor. Unde duce crearea de stocuri supranor­mative de materii prime și materiale, de pro­duse finite fără desfacere asigurată, de măr­furi greu vandabile, cît și nelichidarea în termen a debitorilor este un lucru știut : la dobînzi penalizatoare care se pot ridica pînă la 12 la sută ! Dar să dăm cîteva exemple : în 4 luni de zile din anul 1971, I.E.I.L. Huși a fost sancționată de către ban­că cu 72 mii lei, I.E.I.L. Vaslui cu 114 mii lei, UJ.C.C. cu 174 mii lei, I.E.I.L. Bîrlad cu 56 mii lei. Cît despre comerț, aici penaliză­rile se ridică la sute de mii de lei. Cele­lalte unități cu stocuri supranormative au ocolit să mai evidențieze volumul penaliză- CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a 3-a) SC­ S Fonduri importante imobilizate în magaziile industriei, comerțului și ale cooperației împrumuturi restante — generatoare de penalizări bancar­e S­PORT I Un nou succes al cineclubului hușean:­­ Filmul „Explozia“-premiul I și titlul I de laureat al celui de-al ll-lea Festival­­ național al cineaștilor amatori . După succesul repur­tat La primul Festival national al cineamatori­­lor (premiul al ll-lea și premiul special al ju­riului pentru ,.Foița de staniol“, filmul în 1969), după prestigioasa participare, în primăva­ra acestui an, la Festi­valul Internațional al cineaștilor amatori de la Praga, cineclubul Casei orășenești de cul­tură din Huși și-a adă­ugat în palmares o nouă și însemnată distincție. Filmul „Explozia“ — patetică evocare a u­­nor momente eroice din istoria luptei comuniș­tilor români pentru eli­berarea patriei de sub jugul fascist — a fost distins cu premiul I și titlul de laureat (la ca­tegoria filme artistice) al celui de al ll-lea Festival național al ci­neaștilor amatori, or­ganizat în cinstea ani­versării semicentena­rului P.C.R. Festi­vitatea de premiere a avut loc marți după-a­­miază, în sala „Dalles“ din Capitală, fiind ur­mată de o gală cu oca­zia căreia cei prezenți au vizitat o selecție a ce­lor mai bune filme pre­miate. Filmului „Explo­zia“ (realizat de Cicero­ne Zbanțu, Petrică Lascăr și Emil Pascal, și la care și-au adus contribuția și alți mem­bri ai cineclubului hu­șean), i-a revenit cin­stea de a fi prezentat in finalul galei festi­ve, care — prin calita­tea artistică a majori­tății peliculelor proiec­tate — a ilustrat am­ploarea deosebită pe care o cunoaște mișca­rea cineaștilor amatori din țara noastră. I­ n structura culturilor agricole din județ, viile ocupă un loc principal, ele constituind, totodată, o mare bogăție. Numai în cooperativele a­­gricole sunt 9.491 ha. ocupate cu viță de vie nobilă, ceea ce determină con­tribuția însemnată ce și-o aduce jude­țul nostru la producția vinicolă a țării. In anul care a trecut, recoltele de stru­guri au fost mici și aproape nici o uni­tate din județ nu și-a realizat, din acest punct de vedere, sarcinile de plan. Desi­gur au fost cauze obiective ca grindina, mana ce au diminuat serios producțiile, dar acestea nu sunt singurele. Neexecu­­tarea la timp a lucrărilor de întreținere în vii­ și, îndeosebi, a stropirilor au avut consecințe grave ce s-au resimțit la vre­mea culesului. Factorii de răspundere din unitățile agricole ale județului au învă­țat oare tot ce trebuia din această tristă experiență? Au luat măsurile cuvenite pentru a nu se mai reedita aceleași stări de lucruri ? Noile măsuri organizatorice aplicate în agricultură, printre care perfecționarea sistemului de retribuire a muncii și îm­bunătățirea condițiilor de viață ale țăra­nilor cooperatori, constituirea întreprinde­rii județene a viei și vinului, au marcat un salt vizibil în activitatea­­ viticultorilor. Este de remarcat faptul că în acest an, mai mult ca oricînd, în majoritatea plan­tațiilor viticole din județ s-a muncit mai mult și mai bine, ceea ce atestă hotărîrea fermă a țăranilor cooperatori de a rea­liza producții superioare. In contextul a­­cestei realități, însă, există unele unități agricole în care, și în prezent, se per­petuează o serie de neajunsuri cu impli­cații directe asupra lucrărilor curente ce trebuie executate în vis. Astfel, în timp ce în unele cooperative agricole sau fer­me de stat, spre sfîrșitul săptămînii tre­cute, stropitul al doilea și prașila a doua în vis erau aproape de sfîrșit, în altele, se executau abia primele lucrări din grupa celor amintite. De fapt, situația o­­perativă centralizată la Direcția generală județeană pentru agricultură, industria alimentară, silvicultură și ape, săptămîna trecută, arăta că, pe ansamblul județului, primul stropit în vii se executase în pro­porție de 98,4 la sută, al doilea 56 la sută, iar prașila în vii se efectuase pe 70 la sută din suprafață și a doua numai pe 5 la sută. Intr-o discuție ce am pur­tat-o cu tovarășul inginer Tiberiu Miha­­ i. MARINESCU i (continuare In pag. a 3-a) A* ■ir*- Ti Mi ' |'ft Noi blocuri de locuințe, cu magazine la parter, prind con­tur în orașul Vaslui. Fote: P. Badea ■ ** in pagina a (­e-a ia fi Comunicat comun si î­­n româno - chinez :: ;* ;; încheierea vizitei delegației de partid și guvernamentale române, conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, in Republica Populară Chineză Semnarea comunicatului comun româno-chinez Miercuri dimineața, la reședința oficia­lă a delegației de partid și guvernamen­tale române a avut loc ceremonia semnă­rii comunicatului comun româno-chinez. Comunicatul a­ fost semnat, din partea română, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al­ Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste. România, iar din partea chineză de tovarășul Ciu En-tai, membru al Comitetului Permanent al Bi­roului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Popu­lare Chineze. La semnare se aflau de față membrii delegației române — tovarășii Ion Gheor­­ghe Maurer, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al Comitetului Central al Parti­dului­­ Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al Comite­tului Central al Partidului Comunist Ro­mân, prim-secretar al Comitetului muni­cipal București al Partidului Co­munist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru suple­ant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, George Macovescu, mem­bru al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, ambasadorul Re­publicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, consilieri și experți. Erau prezenți, din partea chineză, Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Elibe­rare, lao Yen­ Juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Chinez, Li Sien­ n Wen, mem­bru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu . Ui-tso, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comite­tului Central al Partidului Comunist Chi­nez, șeful Secției relații externe a Comi­tetului­­ Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Cian Hai-fun, am­basadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România. Au fost prezente, de asemenea, tovară­șa Elena Ceaușescu, precum și tovarășa Kim Cia­mei, soția vicepremierului Li Sien-nîen. După semnare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Giu En-lai și-au strîns cu căldură mîinile. (Agerpres) Plecarea din Pekin PEKI­ 9. —• Corespondentul Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite: Delegația de partid și guvernamentală română, condu­să de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a în­cheiat miercuri vizita oficială de priete­nie în Republica Populară Chineză, e­­fectu­ată­ la invitația­ Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a gu­vernului Republicii Populare Chineze. Delegația a părăsit Pekinul, plecînd spre Phenian. De la reședința oficială, delegația a fost însoțită­ de premierul Ciu En-tai, Huan Jun-sen și alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoazat săr­bătorește. Sunt arborate drapelele de stat român și chinez. Pe platoul central se află adunată o mulțime de locuitori ai Capitalei, veniți să-și ia rămas bun de la înalții oaspeți români. Se află, de ase­menea, prezenți șefi ai misiunilor diplo­matice acreditați în capitala R.P. Chi­neze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Repu­blicii Populare Chineze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu premierul Ciu En-Iai trec în re­vistă unitățile reprezentative ale tru­pelor terestre, marinei și aviației, mili­ției populare și gărzilor roșii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenți iz­bucnesc în urale, scandează pen­tru prietenia dintre popoarele român și chinez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile română și chineză cu­vintele : „Călduroase urări de drum bun delegației de partid și guvernamentale române". Grupuri de tineri și tinere îm­brăcați în costume pitorești interpretează dansuri populare chinezești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, tovarășul Ion Gheor­­ghe Maurer și ceilalți­­ membri ai dele­gației române își iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. To­varășii Nicolae Ceaușescu și Ciu En-lai își string cu căldură mîinile, se îmbrăți­­șeaz­ă. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român și președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun de la Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Cian Ciun-ciao, membru al Biroului Politic, prim-secretar al Co­mitetului de partid al orașului Șanhai, lao Yen-juan, membru al Biroului Poli­tic, Li Sien-mien, membru al Biroului Po­litic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Biroului Politic, vicepreședinte al Comisiei militare din cadrul C.G. al P. C. Chinez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soția vice­președintelui Lin Bias, U Fa-sien, Li Tso­­pen, Ciu Ui-tso, membri ai Biroului Po­litic, adjuncți ai șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-Ruei, Li Te-sîn, mem­bri supleanți ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P. C. Chinez, vice­președinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției relații externe a C.C. al P.G. Chinez, U De, membru al Comi­tetului Central, al doilea secretar al Co­mitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pîn-tei, ministru ad-interim al aface­rilor externe, Lim Cia-mei, soția vice­­premierului Li Sien-mien, și alte per­soane oficiale. Au fost de față ambasadorul Româ­niei la Pekin, Aurel Duma, și membrii Ambasadei. Delegația română a fost salutată cu aceleași sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid și guvernamentală română în R. P. Chineză. Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare Demo­crate Coreene a întîmpinat sărbătorește, cu sentimente de caldă prietenie, dele­gația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delega­ției țării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un­ eveniment memorabil în evoluția ascendentă a relațiilor de prietenie și solidaritate militantă dintre cele două partide și state frățești, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român și coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cu­vintele „prietenie“, „coeziune" sunt în­scrise sub imaginea a două mîini st­rinse viguros pe fondul drapelelor îngemănate coreean și român. Asemenea panouri do­mină traseul pe care înalții oaspeți ar­ (continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea de salut a tovarășului KIM­IR SEN , Stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, Stimată tovarășă Elena Ceaușescu, Stimate tovarășe Ion Gheorghe Maurer, Stimați și distinși oaspeți români, Dragi tovarăși și prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, al guvernului Republicii Democrate Coreene și al în­tregului popor coreean, salut fierbinte vizita în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialis­te România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Poporul nostru vă întîmpină astăzi cu nespusă bucurie pe dumneavoastră, solii prieteniei poporului frate român. Actuala vizită in țara noastră a delegației de partid și gu­vernamentale române este o expresie elocventă a prieteniei și coeziunii dintre popoarele țărilor noastre, care se dezvoltă pe zi ce trece în mod fericit. Poporul coreean și poporul român sunt unite prin legături puternice, de nezdruncinat, de prietenie încă din trecut. (continuare in pag. a 4-a) Cuvintarea de răspuns a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU I * Stimate tovarășe Kim Ir Sen, Stimată tovarășă Kim Săng E, Dragi tovarăși și prieteni, Sosit pe pământul Republicii Populare Democrate Coreene metene, doresc să adresez Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Prezidiului Adunării Populare Supreme și guvernului țării dumneavoastră, întregului popor coreean, ș­i călduros salut tovărășesc din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guver­nului Republicii Socialiste România, a întregului popor român. Doresc să exprim vm­ mulțumiri Comitetului Central al Partidu­lui Muncii și Cabinetului de Miniștri, personal tovarășului Kim Ir Sen, pentru invitația ca o delegație de partid și guverna­mentală a Republicii Socialiste România să facă o vizită ofi­cială de prietenie în Coreea frățească. Suntem­ bucuroși, dragi tovarăși, că avem astfel posibilitatea de a lua contact nemij­locit cu munca și preocupările entuziastului și dinamicului popor coreean, ale cărui strălucite realizări dobîndite sub con­ducerea gloriosului său partid, în frunte cu tovarășul Kim Jr Sen, sunt urmărite cu sinceră satisfacție și întrunesc o înalfi prețuire din partea întregului nostru popor. > (continuare la pag. a 4­»)

Next