Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)
1971-07-22 / nr. 1059
y* |t |N Proletari din toate țările, uniți va f organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Zi de zi, noua Casă de cultură din Vaslui dezvăluie privitorilor tot mai multe din valențele sale arhitectonice. Foto : R. Gabriel •//////////////////////Ar/////////////////////////////// VALORIFICAREA ÎNALTULUI POTENȚIAL TEHNIC DATORIE A ÎNTREGULUI COLECTIV Fabrica noastră se află, de cîțiva ani, intr-un continuu proces de extindere și modernizare, la finele căruia potențialul ei economic va crește substanțial, asigurindu-se, astfel, dublarea producției de rulmenți. Sporirea potențialului economic are la bază atît factori de natură extensivă - rezultați din volumul de investiții, materializați în construirea de noi hale și secții, în achiziționarea de mașini și utilaje, care să facă posibilă intrarea în funcțiune a unor noi capacități de producție, creșterea numărului de muncitori etc., cât și factori de natură intensivă, materializați în perfecționarea calitativă a echipamentului productiv și a forței de muncă, în îmbunătățiri organizatorice, în aplicarea de inovații și raționalizări, care să ducă la folosirea mai eficientă a capacităților de producție existente. Un rol principal în creșterea potențialului economic al fabricii noastre îl are introducerea progresului tehnic. In acest sens, experiența colectivului bîrlădean, de aproape două decenii, ne arată că numai în condițiile achiziționării unor mașini moderne la care s-au aplicat metode și aparatură de control avansate — a introducerii unor tehnologii noi și, bineînțeles, în măsura în care s-a dispus de personal calificat corespunzător, la toate nivelele, s-au putut face progrese în toate privințele. Astfel, potențialul tehnic a ajuns la un nivel capabil de a realiza „mai mult", din punct de vedere cantitativ, „mai ieftin", din punct de vedere al prețului, și „mai bun", din punct de vedere calitativ. Dar, să concretizăm. Suprafețele de producție s-au mărit prin construirea unor hale noi : forjă, turnătorie, rectificare și montaj. Concomitent, s-au reamenajat vechile hale, în sensul unor îmbunătățiri determinate de noile cerințe tehnice și sociale. Ceea ce trebuie să remarcăm în legătură cu construirea acestor hale noi, este că la proiectarea lor, pre La F. R. B. cum și la soluțiile date privind reamenajarea halelor vechi, s-au luat în considerație, pe lângă aspectele economice privind folosirea unor investiții, cât mai mici pentru construcția și reamenajarea clădirilor, și unele probleme tehnico-organizatorice, care vizau îmbunătățirea în timp și spațiu a procesului de producție. Scopul este ușor de bănuit : realizarea unei amplasări a mașinilor și utilajelor, care să asigure o succesiune optimă a operațiilor procesului tehnologic , și, totodată, să creeze condiții cit mai bune pentru aplicarea celor patru principii fundamentale de organizare a fabricației : proporționalitatea, paralelismul, ritmicitatea și continuitatea. In ce privește achiziționarea de noi utilaje, instalații și linii tehnologice, fiecare secție a fost înzestrată cu astfel de mașini. La alegerea lor, avînd în vedere condiția fundamentală care cere ca investițiile importante în economia națională să se realizeze la nivelul tehnicii celei mai inalte existente pe plan mondial, s-a ținut cont, în primul rînd, ca ele să fie de mare productivitate și înaltă precizie, verificate în producție, achiziționate de la firme cu tradiție, consacrate în fabricația de rulmenți. Astfel, din cele 421 mașini noi, care au fost achiziționate în această perioadă (din anul 1967 pînă în prezent), vom menționa doar citeva, cele mai importante, a căror aport la sporirea potențialului economic este mai mare. In ordinea fluxului tehnologic, vom începe cu linia automată de forjare - laminare - calibrare, instalație care s-a impus ca eficientă din punct de vedere al productivității, calității încălzirii, adausurilor minime, toleranțelor strînse și al orientării fibrajului. La această linie, productivitatea crește de 2,5-3 ori față de mașinile existente de forjat orizontal, consumul de metal se reduce cu 10-15 la sută, asigurîndu-se, în același timp, o mare uniformitate a dimensiunilor principale ale inelelor forjate. Pentru operațiile de strunjire, reliefăm strungurile cu două axe, cu comandă programată, care se disting prin robustețe, rigiditate, simplitate a reglajului și înaltă productivitate (prin concentrarea operațiilor), precum și cele două linii automate pentru strunjirea inelelor exterioare și interioare pentru rulmenți de vagoane. Acestea din urmă acoperă întregul program de rulmenți pentru vagoane, funcționînd în două schimburi. Datorită faptului că strungurile amintite, precum și alte tipuri pe care nu le-am enumerat, asigură o deplină stabilitate tehnologică, s-a putut renunța la operația de rectificare plană crudă a inelelor, ceea ce a dus la mari economii de manoperă și investiții pentru secția strungărie. Pentru operațiile de rectificare exterioară am achiziționat mașini de mare productivitate și înaltă precizie. De asemenea, pentru rectificarea căilor de rulare la inelele Ing. RADU LAZAR (continuare in pag. a 3-a) § Ș ^ ^ § 5: § Ș % I % Ș ț $ ^ ^ S Ș Ș S § ț § ^ ț 1 REPROFILARE I § ^ «5 m ^ m Mai mulți cititori și-au exprimat în scris, mai ales după... dispariția rubricii de țață, părerea în legătură cu notele, cursivele și foiletoanele apărute ■ sub această titulatură. Analizînd, în marea lor majoritate, cu multă obiectivitate, cu un deosebit spirit critic, articolele, cores§ pondenții noștri alt făcut unele propuneri în legătură cu îmbunenătățirea conținutului, cu stilul folosit, cerînd peranentizarea „cotitidienelor“, apariția lor periodică — dictată de titlu — și, totodată, înserarea în cadrul rubricii, printr-o lărgire tematică, a acelor aspecte de viață care se întîlnesc ades în existența noastră diurnă, la locurile de muncă, pe stradă, în instituții de cultură etc. — luîndu-se o atitudine combativă față de lipsurile care se ai manifestă, revenindu-se, ori de cite ori va fi nevoie, pentru ca deficiențele semnalate să fie înlăturate, să se creeze condițiile pentru ca ele să nu se mai repete. Redacția noasttră și-a însușit în cea mai m parte aceste propuneri, urmind ca rubrica să pară zilnic — exceptînd cazurile [ de forță majoră % — să fie redactată de un singur om, același, pentru a avea un caracter unitar atît % în ceea ce privește modul de aborda problem Rugăm, pe deră nimerite gradare ^ a- ța Șe- ^ cit și stilul. ^ aceasta cale, pe toți cititorii „coti ^ dienelor“ să se a- §dreseze în scris Ș redacției, semnaliind acele fapte pe care le constă ar fi prezentate în cadrul rubricii, Ș aspecte pozitive Ș din viața și activitatea lor, care Ș pot fi generaliate și date ca Ș exemplu, deficiențele întîlnite, g pentru remedierea cărora este S necesară, deopotrivă, intervenția ziarului și a opiniei publice. Așteptăm scrisorile dumneavoastră, în speranța că vom Ș avea, prin intermediul coloanelor ziarului, un Ș dialog fructuos Ș pentru generalizarea experienței Ș pozitive și înlăturarea — măcar g parțială — a ceea ce este vechi, Sperimat, retrog B. IORDACHESCU | LTLL £t~U> lILdUȘlV LIV Ba IWIWn^l li.«#«'«' Jțjj Ș Un În pagina a 2-a spirit revoluționar, partinic, făurimii UN OM NOU, PROFUND OF FOINT SOCIAL F. R. B. Aspect din secția strungărie, dotată cu utilaje de înaltă productivitate. Foto : P. Badea 1 ALTE PRODUSE PENTRU CONTRACTĂRI La I.E.I.S. Vaslui se află în curs de asimilare o nouă garnitură de mobilă de bucătărie, în vederea prezentării ei la contractarea cu comerțul pentru anul 1972. Pentru noua garnitură, a cărei producție de serie va intra în fabricație la începutul lunii august, s-au elaborat deja primele două prototipuri, în vederea prezentării lor la confruntarea cu cumpărătorii. Apartamente date in folosință In noul cartier bîrlădean Sterian Dumbravă a fost dat recent în folosință blocul 12, cu 80 de apartamente, proprietate personală. Alte 4 blocuri amplasate în același cartier și în strada Emil Gîrleanu, totalizînd circa 140 de apartamente, de asemenea proprietate personală, se află în diferite stadii de construcție. Cel mai avansat se găsește blocul B1, care-și va primi locatarii doar peste citeva zile. 1 \\ 6V/.V.VAV.V/.V,V.,.,.V.’,V4,VAV.V.,,,,V.V.'.,.,.V.,,-,VAW.V.,.V,V.V.W.V.1 "a % * 1 — Mă aflu de aproape doi ani in această comună. De felul meu, sînt din Pădurenii Hușului. Am terminat Agronomia la Iași și am cerut să fiu repartizat în satul meu. Mă atrăgea pămîntul natal, obștea care m-a învățat să respect munca. Dar lucrurile s-au petrecut altfel decit am dorit-o și nu am ce regreta. Interlocutorul nostru — tînărul inginer Emilian Adam, președintele cooperativei agricole din Oșești. r-am întîlnit undeva, pe o tarla în apropierea satului, unde ținuse sfat cu „statul său major“ — brigadierii și șefii, de echipă, cum să termine mai repede seceratul, Pămintul era umed în unele locuri. In altele, deși bun de recoltat, griul e da m Făurari ai socialismului „HI de aur al cooperativei“ ia dat palanca la pămînt, iar combinele nu puteau să intre. Ploaia din ultimele zile le-a dat multă bătaie de cap, își aduce aminte că in vreme ce continua să toarne cu găleata, iar Stemnicul ieșea din matcă, de abia a reușit să treacă, călare, dincolo de rîu, unde se află brigada zootehnică și numai după ce-i aruncaseră ciobanii o frînghie să-l tragă cu tot cu cal. Voia să se asigure că averea obștească este în afară de orice pericol. In scurt timp, dădea lămuriri inimosul președinte, Stemnicul va fi obligat să ne asculte, și pregătim o nouă albie, regularizindu-i cursul. Lucrările vor fi efectuate prin muncă voluntar-patriotică, a cooperatorilor. Vom pune la adăpost,fe furia apelor, peste 100 de hectare de pămint fertil. In drum spre sediul cooperativei, președintele ne-a vorbit, cu entuziasm, de „fondul de aur al cooperativei“ — oamenii. Din cele 600 de brațe care ies zilnic la muncă nici nu știa pe cine să aleagă, să ni-l ofere ca exemplu de hărnicie. Toți sunt harnici, inimoși, săritori. Toți au dorința să fie în frunte. Ilie și Ținea Samoilă din Oșești, fie zi de lucru sau de sărbătoare, se află pe cîmp, la muncă. La fel procedează Aurel Șelaru din Duda, care, alături de întreaga familie, nu precupețește nici un efort pentru întărirea economică a cooperativei. Nici Neculai Chiriac, de la ferma horticolă, nu e mai prejos. De la mic la mare, în frunte cu comuniștii, toți cooperatorii participă la uncă cu rîvnă, în toate sectoarele de activitate ale unității lor. Pînă și bădia Toader Andone, în vîr f. CENUȘA (continuare ln pag, a 3-a) .V.VMV...W.W.WA.VW...V.V.VAV.’.Vr.W 4 .V...VAVA,AVI,Ka ■ belgrad Deschiderea Conferinței mondiale privind Pacea mondială prin drept ■ Scrisoarea lui A. Gromîko trimisă lui U Thant \ ici un efort nu-i prea mare pentru strînsul păioaselor, pentru însămînțarea culturilor duble, recoltatul furajelor, transportul produselor la bazele de recepție și executarea celorlalte lucrări de sezon I SUBRIDINTIV MOBILĂ Ă „VREMII NOI TRANSMITE DE LĂ — Vinderei — Deși sînt situate in sudul județului, unde campania de recoltare a cerealelor s-a declanșat mai de timpuriu, cooperativele agricole de producție din comuna Vinderei sunt rămase în urmă față de alte unități vecine. Atît la Vinderei, cit și la Docani se depun totuși eforturi pentru a se reduce restanțele, recoltîndu-se suprafețe din ce în ce mai mari cultivate cu grîu, mazăre și trifoliene. Nu se observă însă un interes mai mare din partea organelor de conducere ale comunei și ale cooperativelor pentru îmbalotatul paielor, evacuarea terenului, precum și pentru efectuarea arăturilor de vară și însămînțarea culturilor duble. Dacă pe întreaga comună, pînă la data vizitei noastre (18 iulie), se recoltase mecanic griul de pe 300 de hectare și, manual, de pe 270 de hectare, din 1.050 de hectare cu această cereală, în ce privește evacuarea terenului și executarea arăturilor, lucrările s-au desfășurat mult mai încet. Se reușise să se îmbarozeze doar paiele , de , pe 60 de hectare la Vinderei, de pe 90 de hectare la Docani, și să se are doar 70 de hectare la Docani. Referitor la însămîrnatul culturilor duble, am fost informați că această lucrare încă nu începuse..* Interesîndu-ne de cauzele care au contribuit la rămînerea în urmă a cooperativelor în ce privește lucrările actualului sezon, am aflat, de la tovarășul Ion Țimboi, secretarul comitetului comunal de partid, că, pe lingă slaba participare a țăranilor cooperatori la lucru, numeroasele defecțiuni tehnice ivite la combine și tractoare au făcut ca suprafața de grîu recoltată să fie destul de mică. Tovarășul Țîmboi menționa că, nu s-au putut efectua arături pe suprafețe mai întinse pentru că, tractoarele sunt în majoritate concentrate la treie/ V. BALAND. VOICULESCU (continuare In pag. a3-a1 Irigare, prin aspersiune, la C.A.P. Huși. Foto : G. Radu Salariați vasluieni pe tarlalele cu grîu In recentele propuneri de măsuri, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, referindu-se la activitățile patriotice spunea : „Este necesară crearea unui larg curent de masă pentru participarea cetățenilor și în special a tineretului la acțiuni de muncă patriotică pe șantiere, în industrie, în agricultură...”. Dînd curs acestei indicații, duminică, trei colective de salariați vasluieni (de la Sucursala Băncii Naționale, Consiliul popular orășenesc, și I.R.E.) au ținut să fie prezenți pe tarlalele cu grîu ale C.A.P. Vaslui, formînd un detașament activ de muncă patriotică, care să urgenteze, alături de țăranii cooperatori, strîngerea griului. Aportul lor voluntar, dar semnificativ, trebuie privit prin prisma dorinței lor sincere, de a-i ajuta în muncă pe lucrătorii ogoarelor. Așa cum ne-a informat tov. Ioan Bucur, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Vaslui, eforturile celor aproximativ 70 de salariați din instituțiile și întreprinderile citate mai sus, au fost materializate în recoltarea a 35 de hectare cu grîu, cu ajutorul celor 5 combine pe care le-au deservit, în participarea, alături de cooperatori, la strîngerea în snopi a griului secerat de pe alte 7 hectare. De asemenea, alți salariați vasluieni au ajutat la transportarea, in bază a 55 de tone de grîu. In acest fel, renunțînd la confortul duminical, comuniștii și ceilalți salariați vasluieni au participat la strînsul griului din convingerea că nici un bob nu trebuie să fie risipit, că prin efortul depus au contribuit la umplerea, mai devreme, a hambarelor cu grîu. Porțile de Fier Darea în exploatare definitivă a ecluzei de pe malul românesc Corespondentul Agerpres, Marin Coandă, transmite Miercuri, ecluza de pe malul românesc al Dunării a fost dată în exploatare in etapă definitivă. Vasele românești „Slatina“, „Porțile de Fier“ și vasul bulgăresc de pasageri „Dimităr Blagoev“ au fost primele nave fluviale care au traversat, printr-o dublă ecluzare, dinspre Tr. Severin spre Orșova, imensul culoar din beton și oțel ce se întinde pe aproape 700 m. Operațiile de ecluzare — ne-a precizat Stelian Dedu, inginer-șef al Centralei hidroelectrice, au decurs în condiții optime. Instalațiile purtînd marca de fabricație a Uzinelor constructoare de mașini Reșița, Șantierului naval Galați și Uzinei constructoare de mașini agricole și construcții metalice din Bocșa s-au comportat excepțional. Timpul total al manevrelor a însumat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut, în proiecte. Acest lucru asigură posibilități ca, în funcție și de vitezele de deplasare a navelor, ecluzarea să dureze 75—90 minute pe vas sau pe convoiul de vase ce traversează Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier.Agerpressummwin NP .....»-msüran -|TT-g