Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)

1971-07-22 / nr. 1059

y* |t |N Proletari din toate țările, uniți va f organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Zi de zi, noua Casă de cultură din Vaslui dezvă­luie privitorilor tot mai multe din va­lențele sale arhi­tectonice. Foto : R. Gabriel •//////////////////////Ar/////////////////////////////// VALORIFICAREA ÎNALTULUI POTENȚIAL TEHNIC DATORIE A ÎNTREGULUI COLECTIV F­abrica noastră se află, de cîțiva ani, intr-un continuu proces de extindere și modernizare, la finele căruia po­tențialul ei economic va crește sub­stanțial, asigurindu-se, astfel, dubla­rea producției de rulmenți. Sporirea poten­țialului economic are la bază atît factori de natură extensivă - rezultați din volu­mul de investiții, materializați în construirea de noi hale și secții, în achiziționarea de mașini și utilaje, care să facă posibilă in­trarea în funcțiune a­­ unor noi capacități de producție, creșterea numărului de muncitori etc.,­­ cât și factori de natură intensivă, ma­terializați în perfecționarea calitativă a echi­pamentului productiv și a forței de muncă, în îmbunătățiri organizatorice, în aplicarea de inovații și raționalizări, care să ducă la folosirea mai eficientă a capacităților de producție existente. Un rol principal în creșterea potențialului economic al fabricii noastre îl are intro­ducerea­­ progresului tehnic. In acest sens, experiența colectivului bîrlădean, de aproa­pe două decenii, ne arată că numai în condițiile achiziționării unor mașini moder­ne­­ la care s-au aplicat metode și apa­ratură de control avansate — a introdu­cerii unor tehnologii noi și, bineînțeles, în măsura în care s-a dispus de personal cali­ficat corespunzător, la toate nivelele, s-au putut face progrese în toate privințele. Ast­fel, potențialul tehnic a ajuns la un nivel capabil de a realiza „mai mult", din punct de vedere cantitativ, „mai ieftin", din punct de vedere al prețului, și „mai bun", din punct de vedere calitativ. Dar, să concre­tizăm. Suprafețele de producție s-au mărit prin construirea unor hale noi : forjă, turnă­torie, rectificare și montaj. Concomitent, s-au reamenajat vechile hale, în sensul unor îmbunătățiri determinate de noile cerințe tehnice și sociale. Ceea ce trebuie să re­marcăm în legătură cu construirea acestor hale noi, este că la proiectarea lor, pre­ La F. R. B. cum și la soluțiile date privind reamena­­jarea halelor vechi, s-au luat în conside­rație, pe lângă aspectele economice privind folosirea unor investiții, cât mai mici pentru construcția și reamenajarea clădirilor, și unele probleme tehnico-organizatorice, care vizau îmbunătățirea în timp și spațiu a pro­cesului de producție. Scopul este ușor de bănuit : realizarea unei amplasări a ma­șinilor și­ utilajelor, care să asigure o suc­cesiune optimă a operațiilor procesului teh­nologic , și, totodată, să creeze condiții cit mai bune pentru aplicarea celor patru prin­cipii fundamentale de organizare a fabri­cației : proporționalitatea, paralelismul, rit­micitatea și continuitatea. In ce privește achiziționarea de noi uti­laje, instalații și linii tehnologice, fiecare secție a fost înzestrată cu astfel de mașini. La alegerea­­ lor, avînd în vedere condiția fundamentală care cere ca investițiile im­portante în economia națională să se rea­lizeze la nivelul tehnicii celei mai inalte existente pe plan mondial, s-a ținut cont, în primul rînd, ca ele să fie de mare pro­ductivitate și înaltă precizie, verificate în producție, achiziționate de la firme cu tra­diție, consacrate în fabricația de rulmenți. Astfel, din cele 421 mașini noi, care au fost achiziționate în această perioadă (din anul 1967 pînă în prezent), vom menționa doar citeva, cele mai importante, a căror aport la sporirea potențialului economic este mai mare. In ordinea fluxului tehnologic, vom începe cu linia automată de forjare - laminare - calibrare, instalație care s-a im­pus ca eficientă din punct de vedere al productivității, calității încălzirii, adausurilor minime, toleranțelor strînse și al orientării fibrajului. La această linie, productivitatea crește de 2,5-3 ori față de mașinile exis­tente de forjat orizontal, consumul de me­tal se reduce cu 10-15 la sută, asigurîn­­du-se, în același timp, o mare uniformitate a dimensiunilor principale ale inelelor for­jate. Pentru operațiile de strunjire, reliefăm strungurile cu două axe, cu comandă pro­gramată, care se disting prin robustețe, rigiditate, simplitate a reglajului și înaltă productivitate (prin concentrarea operații­lor), precum și cele două linii automate pentru­ strunjirea inelelor exterioare și inte­rioare pentru rulmenți de vagoane. Acestea din urmă acoperă întregul program de rul­menți pentru vagoane, funcționînd în două schimburi. Datorită faptului că strungurile amintite, precum și alte tipuri pe care nu le-am enumerat, asigură o deplină stabi­litate tehnologică, s-a putut renunța la ope­rația de rectificare plană crudă a inelelor, ceea ce a dus la mari economii de mano­peră și investiții pentru secția strungărie. Pentru operațiile de rectificare exterioa­ră am achiziționat mașini de mare produc­tivitate și înaltă precizie. De asemenea, pen­tru rectificarea căilor de rulare la inelele Ing. RADU LAZAR (continuare in pag. a 3-a) § Ș ^ ^ § 5: § Ș % I % Ș ț $ ^ ^ S Ș Ș S § ț § ^ ț 1 REPROFILARE I § ^ «5 m ^ m Mai mulți citi­tori și-au expri­mat în scris, mai ales după... dispa­riția rubricii de țață, părerea în legătură cu note­le, cursivele și foiletoanele apă­rute ■ sub această titulatură. Anali­­zînd, în marea lor majoritate, cu m­ultă obiectivita­te, cu un deose­bit spirit critic, articolele, cores­­§ pondenții noștri alt făcut unele propuneri în le­­­­gătură cu îmbu­­ne­nătățirea conținu­­tului, cu stilul fo­­losit, cerînd per­­anentizarea „co­ti­tidienelor“, apari­­ț­­ia lor periodică — dictată de tit­­lu — și, totoda­­tă, înserarea în cadrul rubricii,­­ printr-o lărgire tematică, a ace­­lor aspecte de viață care se în­­­­tîlnesc ades în existența noastră diurnă, la locu­­rile de muncă, pe stradă, în insti­­tuții de cultură etc. — luîndu-se­­ o atitudine com­­bativă față de lipsurile care se ai manifestă, re­­venindu­-se, ori de cite ori va fi ne­­voie, pentru ca deficiențele sem­­nalate să fie în­­lăturate, să se creeze condițiile pentru ca ele să­­ nu se mai repete. Redacția noas­­t­tră și-a însușit în cea mai m parte aceste pro­­­­puneri, u­rm­ind­­ ca rubrica să pară zilnic — ex­­­­ceptînd cazurile [ de forță m­ajoră % — să fie redacta­­­­tă de un singur­­ om, același, pen­­­­tru a avea un ca­­­­racter unitar atît % în ceea ce pri­­­­vește modul de aborda problem Rugăm, pe deră nimerite grad­­are ^ a- ț­a Ș­e- ^ cit și stilul. ^ a­­­­ceasta cale, pe­­ toți cititorii „coti­ ^ dienelor“ să se a- §­dreseze în scris Ș redacției, sem­na­­l­iind acele fapte­­ pe care le const­­ă a­r fi prezentate în­­ cadrul rubricii, Ș aspecte pozitive Ș din viața și ac­­­­tivitatea lor, care Ș pot fi generali­­­­­ate și date ca Ș exemplu, defici­­­­ențele întîlnite, g pentru rem­edie­­­­rea cărora este S necesară, deopo­­­­trivă, intervenția­­ ziarului și a opi­­­­niei publice. Aș­­­­teptăm scrisorile­­ dumneavoastră, în­­ speranța că vom Ș avea, prin inter­­­­mediul coloane­­­­lor ziarului, un Ș dialog fructuos Ș pentru generali­­­­zarea experienței Ș pozitive și înlă­­­­turarea — m­ăcar g parțială — a ce­­­­ea ce este vechi, S­perimat, retro­­g B. IORDACHESCU | LTLL £t~U> lILdUȘlV LIV Ba IWIWn^l li.«#«'«' Jțjj Ș Un În pagina a 2-a spirit revoluționar, partinic, făurim­ii UN OM NOU­, PROFUND OF FOI­NT SOCIAL F. R. B. Aspect din secția strungărie, dotată cu utilaje de înaltă productivitate. Foto : P. Badea 1 ALTE PRODUSE PENTRU CONTRACTĂRI La I.E.I.S. Vaslui se află în curs de asimilare o nouă garnitură de mobilă de bucătărie, în vede­rea prezentării ei la contractarea cu comerțul pentru anul 1972. Pen­tru noua garnitură, a cărei produc­ție de serie va intra în fabricație la începutul lunii august, s-au ela­borat deja primele două prototi­puri, în vederea prezentării lor la confruntarea cu cumpărătorii. Apartamente date in folosință In noul cartier bîrlădean Sterian Dumbravă a fost dat recent în fo­losință blocul 1­2, cu 80 de aparta­mente, proprietate personală. Alte 4 blocuri amplasate în același car­tier și în strada Emil Gîrleanu, to­­talizînd circa 140 de apartamente, de asemenea proprietate personală, se află în diferite stadii de con­strucție. Cel mai avansat se găseș­te blocul B­1, care-și va primi loca­tarii doar peste citeva zile. 1 \\ 6V/.V.VAV.V/.V,V.,.,.V.’,V4,VAV.V.,,,,V.V.'.,.,.V.,,-,VAW.V.,.V,V.V.W.V.1 "a % * 1 — Mă aflu de aproape doi ani in această comună. De felul meu, sînt din Pădurenii Hușului. Am terminat Agronomia la Iași și am cerut să fiu repartizat în satul meu. Mă atrăgea pămîntul natal, ob­ștea care m-a învățat să respect munca. Dar lucrurile s-au petrecut altfel decit am dorit-o și nu am ce regreta. Interlocutorul nostru — tînărul inginer Emilian Adam, președinte­le cooperativei agricole din Oșești. r­-am întîlnit undeva, pe o tarla în apropierea satului, unde ținuse sfat cu „statul său major“ — brigadie­rii și șefii, de echipă, cum să ter­mine mai repede seceratul, Pămin­­tul era umed în unele locuri. In altele, deși­ bun de recoltat, griul e­ da m Făurari ai socialismului „HI de aur al cooperativei“ ia dat palanca la pămînt, iar com­­binele nu puteau să intre. Ploaia din ultimele zile le-a dat multă bătaie de cap, își aduce aminte că in vreme ce continua să toarne cu găleata, iar Stemnicul ieșea din matcă, de abia a reușit să treacă, călare, dincolo de rîu, unde se a­­flă brigada zootehnică și numai du­pă ce-i aruncaseră ciobanii o frîn­­ghie să-l tragă cu tot cu cal. Voia să se asigure că averea obștească este în afară de orice pericol.­­ In scurt timp, dădea lămuriri inimosul președinte, Stemnicul va fi obligat să ne asculte, și pregătim o nouă albie, regularizindu-i cursul. Lucrările­­ vor fi efectuate prin mun­că voluntar-patriotică, a cooperato­rilor. Vom pune la adăpost,­­fe fu­ria apelor, peste 100 de hectare de pămint fertil. In drum spre sediul cooperati­vei, președintele ne-a vorbit, cu en­tuziasm, de „fondul de aur al co­operativei“ — oamenii. Din cele 600 de brațe care ies zilnic la muncă nici nu știa pe cine să aleagă, să ni-l ofere ca exemplu de hărnicie. Toți sunt harnici, inimoși, săritori. Toți au dorința să fie în frunte. Ilie și Ținea Samoilă din Oșești, fie zi de lucru sau de sărbătoare, se află pe cîmp, la muncă. La fel proce­dează Aurel Șelaru din Duda, ca­re, alături de întreaga familie, nu precupețește nici un efort pentru în­tărirea economică a cooperativei. Nici Neculai Chiriac, de la ferma horticolă, nu e mai prejos. De la mic la mare, în frunte cu comuniș­tii, toți cooperatorii participă la uncă cu rîvnă, în toate sectoare­le de activitate ale unității lor. Pî­nă și bădia Toader Andone, în vîr­­ f. CENUȘA (continuare ln pag, a 3-a) .V.VMV...W.W.WA.VW...V.V.VAV.’.Vr.W 4­ .V...VAVA,AVI,K­­a ■ belgrad Deschiderea Conferinței mondiale privind Pacea mondială prin drept ■ Scrisoarea lui A. Grom­îko trimisă lui U Thant \ ici un efort nu-i prea mare pentru strînsul păioaselor, pentru însămînțarea culturilor duble, recoltatul furajelor, transportul produselor la bazele de recepție și executarea celorlalte lucrări de sezon I SUBRI­DINTI­V MOBILĂ Ă „VREMII NOI TRANSMITE DE LĂ — Vinderei — D­eși sînt­ situate in sudul județului, unde campania de recoltare a ce­realelor s-a declanșat mai de tim­puriu, cooperativele agricole de producție din comuna Vinderei sunt rămase în urmă față de alte unități ve­cine. Atît la Vinderei, cit și la Docani se depun totuși eforturi pentru a se re­duce restanțele, recoltîndu-se suprafețe din ce în ce mai mari cultivate cu grîu, mazăre și trifoliene. Nu se observă însă un interes mai mare din partea orga­nelor de conducere ale comunei și ale cooperativelor pentru îmbalotatul paielor, evacuarea terenului, precum și pentru efectuarea arăturilor de vară și însămîn­­țarea­ culturilor duble. Dacă pe întreaga comună, pînă la data vizitei noastre (18 iulie), se recoltase mecanic griul de pe 300 de hectare și, manual, de pe 270 de hectare, din 1.050 de hectare cu această cereală,­­ în ce privește evacuarea terenu­lui și executarea arăturilor, lucrările s-au desfășurat mult mai încet. Se­­ reu­șise să se îmbarozeze doar paiele , de , pe 60 de hectare la Vinderei, de pe 90 de hectare la Docani, și să se are doar 70 de hectare la Docani. Referitor la însă­­mîrn­atul culturilor duble, am fost infor­mați că această lucrare încă nu începuse..* Interesîndu-ne de cauzele care au con­­­tribuit la rămînerea în urmă a coope­­­rativelor în ce privește lucrările actua­­­lului sezon, am aflat, de­ la tovarășul­ Ion Țimboi, secretarul comitetului co­munal de partid, că, pe lingă slaba par­­­ticipare a țăranilor cooperatori la lucru,­ numeroasele defecțiuni tehnice ivite la combine și tractoare au făcut ca supra­fața de grîu recoltată să fie destul de mică. Tovarășul Țîmboi menționa că­, nu s-au putut efectua arături pe supra­fețe mai întinse pentru că, tractoarele­­ sunt în majoritate concentrate la treie­/ V. BALAN­D. VOICULESCU (continuare In pag. a3-a1 Irigare, prin aspersiune, la C.A.P. Huși. Foto : G. Radu Salariați vasluieni pe tarlalele cu grîu In recentele propuneri de măsuri, se­cretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, referindu-se la acti­vitățile patriotice spunea : „Este necesară crearea unui larg curent de masă pen­tru participarea cetățenilor și în special a tineretului la acțiuni de muncă patrio­tică pe șantiere, în industrie, în agricul­tură...”. Dînd curs acestei indicații, du­minică, trei colective de salariați vaslu­ieni (de la Sucursala Băncii Naționale, Consiliul popular orășenesc, și I.R.E.) au ținut să fie prezenți pe tarlalele cu grîu ale C.A.P. Vaslui, formînd un detașament activ de muncă patriotică, care să urgen­teze, alături de țăranii cooperatori, strîn­­gerea griului. Aportul lor voluntar, dar semnificativ, trebuie privit prin prisma dorinței lor sincere, de a-i ajuta în mun­că pe lucrătorii ogoarelor. Așa cum ne-a informat tov. Ioan Bucur, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Vaslui, eforturile ce­lor aproximativ 70 de salariați din insti­tuțiile și întreprinderile citate mai sus, au fost materializate în recoltarea a 35 de hectare cu grîu, cu ajutorul celor 5 combine pe care le-au deservit, în par­ticiparea, alături de cooperatori, la strîn­­gerea în snopi a griului secerat de pe alte 7 hectare. De asemenea, alți sala­riați vasluieni au ajutat la transportarea, in bază a 55 de tone de grîu. In acest fel, renunțînd la confortul du­minical, comuniștii și ceilalți salariați vasluieni au participat la strînsul griu­lui din convingerea că nici un bob nu trebuie să fie risipit, că prin efortul de­pus au contribuit la umplerea, mai de­vreme, a hambarelor cu grîu. Porțile de Fier Darea în exploatare definitivă a ecluzei de pe malul românesc Corespondentul Agerpres, Marin Coandă, transmite­ Miercuri, ecluza de pe malul românesc al Dunării a fost dată în exploatare in etapă defi­nitivă. Vasele românești „Slati­na“, „Porțile de Fier“ și vasul bulgăresc de pasageri „Dimită­r Blagoev“ au fost primele nave fluvia­le care au traversat, printr-o dublă ecluzare, dinspre Tr. Severin spre Or­șova, imensul culoar din beton și oțel ce se întinde pe aproape 700 m. Operațiile de ecluzare — ne-a pre­cizat Stelian Dedu, inginer-șef al Cen­tralei hidroelectrice, au decurs în con­diții optime. Instalațiile purtînd mar­ca de fabricație a Uzinelor construc­toare de mașini Reșița, Șantierului na­val Galați și Uzinei constructoare de mașini agricole și construcții metalice din Bocșa s-au comportat excepțional. Timpul total al manevrelor a însumat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut, în proiecte. Acest lucru asigură posi­bilități ca, în funcție și de vitezele de deplasare a navelor, ecluzarea să du­reze 75—90 minute pe vas sau pe con­voiul de vase ce traversează Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier.­­Agerpress­ummwin­ N­P .....»­-msüran -|TT-g

Next