Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)
1971-10-24 / nr. 1140
Proletari din toate țările, uniți-va Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean PE MARGINEA OPERATIVEI Eliberarea și mobilizarea terenului - lucrări care „bat pasul pe loc“ ! O scurtă privire asupra cifrelor consemnate în evidențele Direcției generale pentru agricultură, industria alimentară, silvicultură și ape ne îndreptățește să credem că, lucrările agricole de sezon înregistrează, în ciuda timpului, care se răcește pe zi ce trece, întîrzieri nepermise. La data de 23 octombrie, deși însămînțarea griului trebuia terminată cu cîteva zile în urmă, în unitățile cooperatiste mai sunt încă 3.672 de hectare (!) nesemănate, din cele 67.000 planificate, fapt care se explică, îndeosebi, prin ritmul încetinit de lucru, realizat la efectuarea operațiilor de eliberare a terenului de coceni. Acest lucru apare și mai grav, dacă ne gîndim că lucrările de recoltare a porumbului ar fi trebuit începute mai întîi pe suprafețele destinate culturilor de păioase și, mai apoi, pe celelalte suprafețe. Dar, un asemenea lucru nu s-a avut în vedere de către conducerile și specialiștii unităților agricole, fapt care a determinat, după cum am mai spus, întîrzierile amintite. Firește, nu putem spune că o depășire de cîteva zile a termenului calendaristic, prevăzut pentru acțiunea de însămînțare, s-a repercutat, neapărat negativ, asupra viitoarelor producții, dar nu putem ignora, în același timp, faptul că, din zi în zi, ne așteptăm din partea vremii la ploi de durată, specifice anotimpului de toamnă, care ar putea decala și mai mult acțiunea de definitivare a semănatului. Iată, deci, pentru ce considerăm că, în agricultură orice operație trebuie efectuată la timpul cuvenit. In ceea ce privește recoltatul porumbului, apreciem că eforturile depuse, pînă acum, de către lucrătorii cooperativelor agricole și cei din întreprinderile de stat sînt concretizate în cifre, destul de compatibile , cu momentul calendaristic la care ne aflam. Astfel, din cele 90.530 de hectare (70.734 în C.A.P. și 11.796 în I.A.S.), existente în tot județul, s-a recoltat, pînă la 22 octombrie a.c., o suprafață de 75.000 de hectare, lucru destul de normal, după părerea noastră. Totuși, ici-calo, aflăm încă cooperative agricole, care, din pricina unei slabe participări la muncă a lucrătorilor de pe ogoare, dar mai ales, a din pricina unei defectuoase organizări proceselor de recoltare, înregistrează încă un ritm lent de execuție, fapt care „atîrnă" destul de greu în balanța realizărilor pe județ. între acestea, amintim cooperativele : Roșiești (600 de hectare, din 1.123), Vutcani (620, din 1.085 de hectare), Duda (270 de hectare din 646), Telejna (460 din 789 de hectare), Corni — Huși (140, din 400 cultivate). Dacă stadiul de execuție a operațiunilor de recoltare este mulțumitor, eliberarea terenului, în schimb, se face — de ce n-am spune-o ? — cu viteze... de melc. Acest lucru se explică, și prin fapul că urâturile actinei pentru culturile de primăvară nu pot fi executate, în mare parte, din lipsa unui front larg de lucru, destinat tractoarelor echipate cu pluguri. Pînă la data mai sus , consemnată, doar 51.931 de hectare erau mobilizate, din cele 134.645 planificate (110.000 în unitățile cooperatiste și 24.645 în cele de stat). Printre cele mai puțin avansate cooperative în efectuarea operativă a arăturilor, amintim unitățile din localitățile: Dănești (450 din 1.600), Miclești (560 din 1.450), Roșiești (650 din 2.079), Arsura (175 din 1.170), Ghermănești (220 din USQ de hectare) etc., că Din cele relatate mai sus, considerăm organele agricole județene vor desprinde concluziile cuvenite, luînd totodată măsuri eficiente, în vederea recuperării, cit mai urgent posibil, a tuturor rămînerilor în urmă. Manifestări închinate Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România fn ultimele zile, la casele de cultură, in cluburi și căminele culturale din județ au avut loc numeroase manifestări culturaleducative închinate Zilei forțelor armate ale R.S.R. La Fabrica de mobilă, I.E.I.L., I.G.O., I.P.T.C. și Autobaza de transporturi Vaslui, Fabrica de confecții, I.E.I.L., Comerț, Fabrica de ulei, liceele 1, 3 și pedagogic Bîrlad, la I.E.I.L., Cooperativa „Zorile", O. C. L., Spital, liceele „Cuza Vodă”, „Kogălniceanul", Liceul economic și Școala de cooperație Huși au avut loc expuneri prezentate de ofițeri activi și în rezervă. Cu acest prilej a fost reliefată lupta eroică dusă de armata română pe frontul antihitlerist, contribuția țârii noastre la înfrîngerea Germaniei fasciste, activitatea Partidului Comunist Român pentru făurirea și întărirea armatei, preocuparea partidului și statului pentru pregătirea întregului popor in vederea apărării patriei. Atît la Vaslui, Bîrlad cit și la Huși, și în școlile generale de la sate, la orele de dirigenție s-a vorbit elevilor despre semnificația Zilei forțelor armate, vitejia dovedită de trupele române în războiul antihitlerist, abnegația cu care militarii își fac astăzi datoria față de țară. La casele de cultură din Bîrlad și Huși vor avea loc, în ziua de 24 octombrie, expuneri urmate de programe artistice la care își vor aduce contribuția artiști amatori din localitățile respective. Succese ale pionierilor bîrlădeni Mii de pionieri și școlari din municipiul Bîrlad, antrenați în activitățile din cadrul „Săptăminii muncii patriotice", patra au participregătirea școlilor pentru deschiderea noului an de învățământ, la amenajarea terenurilor de sport și joacă, la înfrumusețarea parcurilor, cartierelor și străzilor, la îngrijirea monumentelor. Toamna aurie și bogată i-a adunat pe copii sub ..ramurile" ei. Imbinînd atractivul — excursia, cu utilul — culegerea de plante medicinale, in zilele dinaintea începerii noului an școlar 600 de pionieri ai Școlii generale nr. 2 din Bîrlad s-au deplasat în pădurea Trestiana, unde au cules 60 kg. de măcieș, 80 kg. păducel, 120 kg. castane. Acesta este doar un exemplu din multe altele pe care le-am mai putea menționa. O altă acțiune, expresie a hărniciei pionierești, demnă de reținut, la care au participat pionieri din toate unitățile municipiului Bîrlad, este sortarul și depozitatul cartofilor. Pionierii municipiului Bîrlad și-au adus contribuția oriunde a fost nevoie, obținînd, în acțiunile lor, numai... „note” bune. Aceasta dovedește devotamentul, hărnicia și pasiunea cu care, membrii organizației de pionieri din municipiul Bîrlad răspund grijii nețărmurite pe care partidul nostru o acordă dezvoltării multilaterale a tinerei generații. Prof. MARIANA VINJAN IWMIMUiLilUII Fabrica de mobilă Vaslui. Aspect dintr-una din secțiile de fabricație. Foto : V. Botoșanu „Probleme de optimizare în construcția de mașini“ Pregătirea temeinică a tuturor cadrelor, informarea lor competentă cu ultimele noutăți tehnico-științifice, constituie o preocupare constantă, de seamă, a conducerii Fabricii de rulmenți din Bîrlad. In acest sens, în cadrul acțiunii de reciclare a specialiștilor cu pregătire superioară, recent, a avut loc expunerea „Probleme de optimizare în construcția de mașini", susținută de tovarășul prof. ing. Constantin Picoș, decanul Facultății de mecanică din Iași. Expunerea a fost urmată de o interesantă și utilă dezbatere, axată pe studierea posibilităților de aplicare în practică a celor mai noi descoperiri în domeniul conceperii și executării rulmenților. Această colaborare, ne informează tov. ing. Ioan Berlea, secretarul Comitetului de partid pe întreprindere, va contribui substanțial la folosirea celor mai bune soluții tehnice în procesul de producție, la creșterea eficienței economice a activității Fabricii de rulmenți din Bîrlad. m se referim, desigur, tar la Grădina botanistică din Capitală, deoarece „similare alcătuiri vegetale” de interes recreativ și științific întîlnim și la Cluj și pe dealul, de la Iași, al Copoului. După cum se știe, la București, porțile Grădinii botanice de la Cotroceni sunt zilnic deschise pentru vizitatorii ei. Avem insă certitudinea că puțini dintre frecventatori cunosc „istoria” i acestui colț pitoresc din „metropola” țării. Socotim, deci, folositor, a-l informa pe cititor, că multe din variatele priveliști pe care le oferă ochiului această „insulă” de verdeață le datorăm lui Dimitrie Brindza, botanist de seamă, care, la sfârșitul secolului trecut, a organizat cu pasiune, cu ochi de artist și pricepere de mare învățat, Grădina botanică din București. La obîrșie, tot moldovean era și Dimitrie Brîndză. Se născuse in urmă cu 125 de ani (octombrie 1846) în satul Bivol din părțile Dorohoiului. Sînt documente în care se văd multe localități din Moldova ce pomenesc de membri ai familiei Brîndză, unul dintre ele consemnînd faptul că, în 1497, la finele domniei lui Stefan cel Mare, un Brandza a avut proces cu un negustor din Lemberg. Ca orice înzestrat creator, Dimitrie Brîndză a avut o viață de frămîntări, dar de rodnică activitate științifică. Fiind, încă elev de liceu, cerceta cu pasiune natura, iar la universitatea ieșeană viitorul naturalist este fascinat de capacitatea profesorului Grigore Cobîlcescu, „maestru” care la rîndu-i nu se putea să nu rețină zelul acestui văr și excepțional, elev”. Ajuns la Paris, în 1864, Dimitrie Brîndză urmează cursurile facultăților de științe și medicină. Menționăm că pentru deosebita valoare a tezei sale, de obținere a doctoratului în medicină ți se conferi lui Dimitrie Brînduză și titlul, de, laureat al Facultății de„ medicină”. Pe cînd își făcea studiile „în orașul lumină”, doctorul Brîndză intră în strînse legături cu celebrul său profesor de botanică Baillon, care îi insuflă dragostea pentru studiul plantelor, determinîndu-l astfel a deveni un celebru botanist. Ba ceva și mai pregnant , marele Baillon ,din cauza deosebitei afecțiuni ce avea „pentru harnicul său elev”, îi dedică o plantă exotică din familia leguminoaselor numind-o Brandezia filicifolia, întors din străinătate, Dimitrie Brîndză desfășoară la Iași, pe lingă o prodigioasă activitate universitară și una de practică medicală. In anul 1874, emeritul om... VALER MITRU (continuare în pag. a 4-a) DIN VIAȚĂ ȘI DIN CĂRȚI Fondatoruluf* bradini• • botanice M//&fJ/°" In pagina a 4-a • Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U. * Rezoluția Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Argentina s * V* LEGEA CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA UNITĂȚILOR SOCIALISTE DE STAT : înaintarea țării noastre pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, transformările profunde care au loc în baza tehnico-materială, în întreaga viață economică și socială, impun îmbunătățirea continuă a formelor și metodelor de conducere și organizare a economiei, pentru ca ele să contribuie din plin la utilizarea superioară a resurselor materiale și umane, la punerea în valoare a avantajelor noii orânduiri, îndeplinindu-și rolul de forță politică conducătoare a societății, consfințit în Constituția țării. Partidul Comunist Român a inițiat și pus în aplicare un amplu program de măsuri pentru îmbunătățirea organizării întregii societăți, pentru perfecționarea raporturilor sociale și promovarea consecventă a principiilor echității socialiste, pentru adîncirea democrației și crearea unui cadru organizatoric care să asigure participarea nemijlocită a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii,, fără deosebire de naționalitate, la elaborarea și înfăptuirea politicii de dezvoltare a societății socialiste. Acest program, care îmbrățișează toate sferele vieții economice și sociale — industria, agricultura, construcțiile, circulația mărfurilor, cercetarea științifică, învățămîntul, cultura și ocrotirea sănătății, administrația de stat — asigură ridicarea pe un plan superior a întregului proces de edificare a orînduirii socialiste în România. O deosebită însemnătate a avut perfecționarea conducerii și organizării economiei pe baza centralismului democratic, principiu organizatoric fundamental statului nostru socialist, care îmbină atal monios conducerea unitară și coordonarea , pe bază de plan a activității economico-sociale cu acordarea de largi atribuții unităților economice, instituțiilor cultural-științifice, organelor locale. Delimitarea mai bună a locului și rolului întreprinderii în sistemul de organizare a economiei, constituirea centralelor industriale și a altor unități similare, înfăptuirea principiilor muncii și conducerii colective în toate domeniile, au creat condiții pentru îmbunătățirea calitativă a activității economico-sociale, întreprinderea, ca unitate de bază a economiei, are rolul de a administra cu eficiență maximă mijloacele de care dispune, de a asigura îndeplinirea ritmică și integrală a sarcinilor planificate, folosirea completă,a capacităților productive, modernizarea proceselor tehnologice, creșterea productivității muncii, reducerea continuă a cheltuielilor de producție și ridicarea calității produselor. Centralele industriale, ca mari unități economice care reunesc — în raport cu specificul proceselor tehnologice, relațiile de cooperare, amplasarea geografică și alți factori economici — întreprinderi de profil apropiat sau din ramuri conexe, dispun de posibilități sporite pentru organizarea rațională a producției, promovarea progresului tehnico-științific și creșterea rentabilității producției. Ele au sarcina de a dezvolta specializarea și cooperarea între unitățile componente, de a realiza în mod centralizat unele activități din domeniul cercetării, proiectării, pregătirii și executării investițiilor, al aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii, de a acorda întreprinderilor sprijinul și asistența tehnico-organizatorică necesară. . In dubla lor calitate de producători și proprietari, oamenii muncii poartă răspunderea în fața societății pentru modul cum sunt utilizate fondurile materiale și financiare încredințate, avînd îndatorirea de a se preocupa neîncetat de asigurarea bunului mers al unității în care lucrează. Prin însuși conținutul ei, proprietatea socialistă impune integrarea organică a maselor în activitatea de organizare și conducere a producției, întărirea disciplinei și responsabilității sociale a fiecărui cetățean, participarea directă a celor ce muncesc la luarea deciziilor privind dezvoltarea economică și socială, exercitarea unui control exigent de către oampenii muncii asupra modului cum se aduc la îndeplinire sarcinile de partid și de stat. Constituirea organelor de conducere colectivă în unitățile socialiste de stat, instituționalizarea adunărilor generale ale oamenilor muncii, au ridicat la un nivel mai înalt munca de conducere, au contribuit la adîncirea democrației socialiste, la creșterea rolului maselor populare in viață economică a țării, în gospodărirea, avpției naționale. "Pentru a asigura perfecționarea în continuare a relațiilor de producție în procesul făuririi societății socialiste multi-lateral dezvoltate, pentru a concretiza prevederile constituționale cu privire la exercitarea de către popor a dreptului de a administra proprietatea socialistă de stat, stabilind unitar răspunderile organelor de conducere colectivă din unitățile socialiste de stat, atribuțiile și rolul adunărilor generale ale oamenilor muncii. Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA Întreprinderilor Art. 1. — întreprinderea de stat este unitatea de bază în care se desfășoară , activitatea economico-socială și în care amierii muncii își exercită direct pre- irogativele ce decurg din dubla lor calitate de proprietari și producători ai bunurilor materiale. Fiecare om al muncii, încadrîndu-se în colectivul unei întreprinderi socialiste de stat, devine participant la administrarea patrimoniului încredințat acesteia, cu drepturile și obligațiile prevăzute în lege, se angajează față de colectivul unității respective, față de societate, să depună toate eforturile pentru a asigura utilizarea eficientă și dezvoltarea continuă a avutului obștesc, să-și pună întreaga capacitate și puterea creației în slujba intereselor generale, să participe din plin la activitatea economică și socială din unitate. întreprinderea are ca obiect de activitate, în funcție de specific, producerea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii, aprovizionarea și desfacerea produselor. ■ Organizarea activității economice se întemeiază pe principiul centralismului democratic, care îmbină în mod organic conducerea unitară a economiei cu autonomia funcțională a fiecărei unități. întreprinderea își desfășoară activitatea potrivit legilor în vigoare și în cadrul planului de stat, avînd totodată largi atribuții în domeniul planificării, cercetării și proiectării, investițiilor, aprovizionării și desfacerii produselor, în pregătirea personalului, în organizarea producției și a muncii. întreprinderea este unitatea economică cu autonomie în gospodărirea fondurilor în scopul folosirii întregului potențial economic , răspunde față de organul căruia îi este subordonată de îndeplinirea planului și a indicatorilor tehnici, economici și financiari. Art. 2. — întreprinderile se organizează și funcționează pe principiul gestiunii economice. întreprinderile au personalitate juridică pe care o dobîndesc de la data înregistrării lor la Ministerul Finanțelor sau, în cazul celor de subordonare locală, la organele financiare județene și al municipiului București, întreprinderile au plan propriu, corespunzător activității pe care o desfășoară, parte integrantă a planului, de stat, încheie bilanț, au cont la bancă, beneficiază de credite bancare, au relații economice, financiare și juridice cu alte unități. Art. 3. — întreprinderile sunt subordonate direct ministerelor, altor organe centrale ale administrației de stat, consiliilor populare sau centralelor, potrivit actului lor de înființare. Prin actul de înființare a întreprinderii se stabilesc obiectul activității, denumirea și sediul. Întreprinderile de interes republican, se înființează prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri ; întreprinderile de interes local se înființează prin hotărîri ale consiliilor populare. Desființarea întreprinderilor, reorganizarea lor prin fuziune, absorbție, divizare totală sau parțială, modificarea obiectului activității, denumirii și sediului se hotărăsc de către organele care au în competență înființarea lor. Art. 4. — întreprinderile se înzestrează la înființare cu fonduri fixe și se dotează cu mijloace circulante proprii, necesare desfășurării activității lor. Fondurile fixe nu pot fi înstrăinate, ipotecate sau gajate și nu pot fi urmărite în temeiul nici unui titlu și pe nici o cale. Fondurile fixe devenite disponibile, aflate în stare de funcționare ori uzate, se transferă, se valorifică sau se lichidează, după caz, potrivit legii. Dotarea cu mijloace circulante se face de către ministere, alte organe centrale ale administrației de stat sau comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București,, precum și de către centrale pentru unitățile componente, după caz, din fondurile înscrise în bugetul de stat, cu avizul Ministerului Finanțelor, respectiv al organelor financiare locale. Materiile prime, materialele, combustibilii ,și alte asemenea bunuri destinate procesului de producție, în măsura în care depășesc nevoile unităților deținătoare, pot fi transmise cu plată în condițiile legii. Produsele finite se vînd pe bază de contracte economice, sau în alte condiții prevăzute de lege. Pentru creanțe, pot fi urmărite numai mijloacele bănești ale întreprinderii. Creșterile de mijloace circulante de la un an la altul se acoperă în cursul perioadei de plan prin credite, bancare, rambursabile din resursele prevăzute în acest scop. Mijloacele circulante, șe, utilizează în cadrul normativului total aprobat pe ramuri de activitate. Disponibilitățile de fonduri bănești ce apar în cursul executării planului la unele elemente ale normativului mijloacelor circulante pot fi folosite,pentru acoperirea unor nevoi suplimentare ,temporare la alte elemente. Art. 5. — întreprinderile subordonate ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat și consiliilor populare au relații bugetare directe. întreprinderile din cadrul centralelor realizează relațiile bugetare prin intermediul centralei din care fac parte ; ele efectuează direct vărsămintele reprezentînd impozitul pe circulația mărfurilor și alte venituri cuvenite bugetului de stat. Art. 6. — Beneficiile aprobate prin planul financiar al întreprinderilor se repartizează, potrivit legii, pentru nevoi financiare privind producția și investițiile, vărsăminte la bugetul de stat sau la dispoziția centralei, în funcție de subordonarea întreprinderii , constituirea fondului de premiere, precum și a fondurilor pentru alte destinații legale. Beneficiile obținute peste plan, rămase după acoperirea nevoilor financiare proprii, potrivit legii, se repartizează în funcție de subordonarea întreprinderilor, la bugetul de stat sau la centrală. Art. 7. — întreprinderea constituie la dispoziția sa în condițiile legii următoarele fonduri: — fondul pentru efectuarea de modernizări, îmbunătățiri ale tehnologiei producției, precum și pentru lucrări de reparații capitale, în afara celor planificate a se executa din cheltuielile de producție sau circulație, în limita unei cote de pînă la 25 la sută din amortizarea aferentă fondurilor fixe utilizate după expirarea duratei de serviciu normate ; — fondul pentru tehnica nouă ; — fondul de premiere pentru acordarea de premii anuale, premii pentru economii de materii prime, materiale și forță de muncă, pentru depășirea sarcinilor de export și reducerea importurilor, precum și premii pentru realizări deosebite în cursul anului : — fondul pentru efectuarea unor lucrări de investiții sociale : locuințe, creșe, cămine, cantine, dispensare, baze sportive și altele similare, din beneficiile peste plan ale anului anterior, în cadrul cotelor stabilite prin planurile anuale ; pentru întreprinderile din cadrul centralelor fondul se constituie la nivelul centralei ; — fondul pentru protecția muncii ;■ — alte fonduri prevăzute de dispozițiile legale. Art. 8. — întreprinderea beneficiază de fonduri repartizate de organul căruia îi este subordonată, din cele ce se constituie centralizat la nivelul acestuia. ATRIBUȚii Art. 9. — In domeniul planificării și controlului îndeplinirii sarcinilor de plan,, întreprinderea are următoarele atribuții principale: purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor : a) elaborează planul cincinal și planurile anuale, pentru întreaga sa activitate, asigurînd folosirea maximă a tuturor capacităților de producție și a celorlalte resurse pe care le are la dispoziție, ținîrd seama de posibilitățile de asigurare a materiilor prime și materialelor necesare, precum și de desfacerea produselor realizate atît pe piața internă cit și la export ; planul astfel elaborat se corelează cu prevederile planului de stat de dezvoltare a ramurilor și a economiei naționale în ansamblul său, de către organul ierarhic superior, aprobîndu-se de conducerea colectivă a acestuia ; elaborează studii de prognoză privind dezvoltarea în perspectivă ; b) asigură relații de cooperare cu alte unități socialiste ; c) urmărește îndeplinirea ritmică și integrală a planului și raportează periodic organului căruia îi este subordonată asupra realizării acestuia ; d) organizează evidența capacităților de producție, analizează modul lor de folosire și ia măsuri pentru creșterea gradului de utilizare a acestora. Art. 10. — In domeniul cercetării-dezvoltării, întreprinderea are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor : A. Cercetare și proiectare a) elaborează planul propriu de cercetare și proiectare, precum și planul tehnic ; face propuneri pentru temele de cercetare ■ care să fie cuprinse în planul de stat ; b) elaborează studii, cercetări, documentații și proiecte pentru dezvoltarea produselor, dezvoltarea și modernizarea utilajelor, reutilări, extinderi de capacități de producție, perfecționarea proceselor tehnologice, introducerea de metode și procedee noi, introducerea în fabricație a unor materiale noi, înlocuirea de materiale deficitare ; ia măsuri pentru aplicarea acestora ; c) aplică în producție și urmărește rezultatul valorificării studiilor, și cercetărilor științifice proprii și a celor primite, de la organul ierarhic superior ; d) organizează laboratorul de cercetare uzinală și colaborează cu unități de cercetare și cu instituții de învățămînt Superior pentru realizarea temelor proprii de cercetare ; e) organizează activitatea de invențiiinovații, asigură înregistrarea și protecția soluțiilor tehnice brevetabile realizate în cadrul unității ; elaborează proiecte de standarde, norme interne, prospecte și instrucțiuni de folosire pentru produsele care, intră în nomenclatura sa;; f) asigură informarea, documentarea și propaganda tehnică-științifică. B) investiții și construcții a) elaborează planul de investiții și de finanțare și creditare a acestora : b) asigură în termen documentațiile tehnico-economice necesare pentru realizarea investițiilor ; c) stabilește indicatorii tehnico-economici pentru investiții, în limita competențelor acordate ; d) încheie contracte de antrepriză pentru executarea lucrărilor de investiții ; asigură pentru lucrările la care intreprinderea este beneficiar, amplasamentele și deschiderea finanțării, în vederea începerii la termen a lucrărilor și pentru desfășurarea acestora conform graficelor ; orrganizează executarea de lucrări în regie proprie ; e) încheie codrti’acte și întocmește, în colaborare cu furnizorii, grafice pentru livrarea utilajelor, corelate cu graficele de eșalonare a investițiilor și cu termenele de punere în funcțiune a capacităților : urmărește respectarea termenelor de livrare . (continuare în pag. a 2-a)