Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-10-24 / nr. 1140

Proletari din toate țările, uniți-va­­ Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean PE MARGINEA OPERATIVEI Eliberarea și mobilizarea terenului - lucrări care „bat pasul pe loc“ ! O scurtă privire asupra cifrelor con­semnate în evidențele Direcției genera­le pentru agricultură, industria alimen­tară, silvicultură și ape ne îndreptățeș­te să credem că, lucrările agricole de se­zon înregistrează, în ciuda timpului, care se răcește pe zi ce trece, întîrzieri nepermise. La data de 23 octombrie, deși însămînțarea griului trebuia termi­nată cu cîteva zile în urmă, în unitățile cooperatiste mai sunt încă 3.672 de hec­tare (!) nesemănate, din cele 67.000 pla­nificate, fapt care se explică, îndeosebi, prin ritmul încetinit de lucru, realizat la efectuarea operațiilor de eliberare a terenului de coceni. Acest lucru apare și mai grav, dacă ne gîndim că lucrările de recoltare a porumbului ar fi trebuit începute mai întîi pe suprafețele desti­nate culturilor de păioase și, mai apoi, pe celelalte suprafețe. Dar, un asemenea lucru nu s-a avut în vedere de către conducerile și specialiștii unităților agri­cole, fapt care a determinat, după cum am mai spus, întîrzierile amintite. Fi­rește, nu putem spune că o depășire de cîteva zile a termenului calendaristic, prevăzut pentru acțiunea de însămînțare, s-a repercutat, neapărat negativ, asupra viitoarelor producții, dar nu putem igno­ra, în același timp, faptul că, din zi în zi, ne așteptăm din partea vremii la ploi de durată, specifice anotimpului de toamnă, care ar putea decala și mai mult acțiunea de definitivare a semănatului. Iată, deci, pentru ce considerăm că, în agricultură orice operație trebuie efec­tuată la timpul cuvenit. In ceea ce pri­vește recoltatul porumbului, apreciem că eforturile depuse, pînă acum, de către lucrătorii cooperativelor agricole și cei din întreprinderile de stat sînt concre­tizate în cifre, destul de compatibile , cu momentul calendaristic la care ne aflam. Astfel, din cele 90.530 de hectare (70.734 în C.A.P. și 11.796 în I.A.S.), existente în tot județul, s-a recoltat, pînă la 22 oc­tombrie a.c., o suprafață de 75.000 de hectare, lucru destul de normal, după părerea noastră. Totuși, ici-calo, aflăm încă cooperative agricole, care, din pri­cina unei slabe participări la muncă a lucrătorilor de pe ogoare, dar mai ales, a din pricina unei defectuoase organizări proceselor de recoltare, înregistrează încă un ritm lent de execuție, fapt care „atîrnă" destul de greu în balanța reali­zărilor pe județ. între acestea, amintim cooperativele : Roșiești (600 de hectare, din 1.123), Vutcani (620, din 1.085 de hectare), Duda (270 de hectare din 646), Telejna (460 din 789 de hectare), Corni — Huși (140, din 400 cultivate). Dacă sta­diul de execuție a operațiunilor de re­coltare este mulțumitor, eliberarea tere­nului, în schimb, se face — de ce n-am spune-o ? — cu viteze... de melc. Acest lucru se explică, și prin fapul că urâ­turile actinei pentru culturile de primă­vară nu pot fi executate, în mare parte, din lipsa unui front larg de lucru, desti­nat tractoarelor echipate cu pluguri. Pînă la data mai sus , consemnată, doar 51.931 de hectare erau­­ mobilizate, din cele 134.645 planificate (110.000 în unitățile cooperatiste și 24.645 în cele de stat). Printre cele mai puțin avansate coope­rative în efectuarea operativă a arături­lor, amintim unitățile din localitățile: Dănești (450 din 1.600), Miclești (560 din 1.450), Roșiești (650 din 2.079), Arsura (175 din 1.170), Ghermănești (220 din USQ de hectare) etc., că Din cele relatate mai sus, considerăm organele agricole județene vor des­prinde concluziile cuvenite, luînd totoda­tă măsuri eficiente, în vederea recupe­rării, cit mai urgent posibil, a tuturor rămînerilor în urmă. Manifestări închinate Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România fn ultimele zile, la casele de cultură, in cluburi și căminele culturale din județ au avut loc numeroase manifestări cultural­­educative închinate Zilei forțelor armate ale R.S.R. La Fabrica de mobilă, I.E.I.L., I.G.O., I.P.T.C. și Autobaza de transporturi Vaslui, Fabrica de confecții, I.E.I.L., Comerț, Fabri­ca de ulei, liceele 1, 3 și pedagogic Bîrlad, la I.E.I.L., Cooperativa „Zorile", O. C. L., Spital, liceele „Cuza Vodă”, „Kogălniceanul", Liceul economic și Școala de cooperație Huși au avut loc expuneri prezentate de ofițeri activi și în rezervă. Cu acest prilej a fost reliefată lupta eroică dusă de ar­mata română pe frontul antihitlerist, contri­buția țârii noastre la înfrîngerea Germaniei fasciste, activitatea Partidului Comunist Ro­mân pentru făurirea și întărirea armatei, preocuparea partidului și statului pentru pregătirea întregului popor in vederea apă­rării patriei. Atît la Vaslui, Bîrlad cit și la Huși, și în școlile generale de la sate, la orele de dirigenție s-a vorbit elevilor despre semni­ficația Zilei forțelor armate, vitejia dovedită de trupele române în războiul antihitlerist, abnegația cu care militarii își fac astăzi datoria față de țară. La casele de cultură din Bîrlad și Huși vor avea loc, în ziua de 24 octombrie, ex­puneri urmate de programe artistice la care își vor aduce contribuția artiști amatori din localitățile respective. Succese ale pionierilor bîrlădeni Mii de pionieri și școlari din munici­piul Bîrlad, antre­nați în activitățile din cadrul „Săptă­­minii muncii patri­otice", pat­ra au partici­pregătirea școlilor pentru des­chiderea noului an de învățământ, la amenajarea terenu­rilor de sport și joacă, la înfrumuse­țarea parcurilor, cartierelor și stră­zilor, la­­ îngrijirea monumentelor. Toamna aurie și bogată i-a adunat pe copii sub ..ra­murile" ei. Im­bi­­nînd atractivul — excursia, cu utilul — culegerea de plante medicinale, in zilele dinaintea începerii noului an școlar 600 de pio­nieri ai Școlii ge­nerale nr. 2 din Bîrlad s-au depla­sat în pădurea Trestiana, unde au cules 60 kg.­ de mă­­cieș, 80 kg. pădu­­cel, 120 kg. castane. Acesta este doar un exemplu din multe altele pe care le-am mai putea mențio­na. O altă acțiune, expresie a hărniciei pionierești, demnă de reținut, la care au participat pio­nieri din toate uni­tățile municipiului Bîrlad, este sortarul și depozitatul car­tofilor. Pionierii munici­piului Bîrlad și-au adus contribuția oriunde a fost ne­voie, obținînd, în acțiunile lor, nu­mai... „note” bune. Aceasta dovedește devotamentul, hăr­nicia și pasiunea cu care, membrii orga­nizației de pionieri din municipiul Bîr­lad răspund grijii nețărmurite pe ca­re partidul nostru o acordă dezvoltării multilaterale a tine­rei generații. Prof. MARIANA VINJAN IWMIMUiLilUII Fabrica de mobilă Vaslui. Aspect dintr-una din secțiile de fabricație. Foto : V. Botoșanu „Probleme de optimizare în construcția de mașini“ Pregătirea temeinică a tuturor cadrelor, in­formarea lor competentă cu ultimele noutăți tehnico-științifice, constituie o preocupare constantă, de seamă, a conducerii Fabricii de rulmenți din Bîrlad. In acest sens, în ca­drul acțiunii de reciclare a specialiștilor cu pregătire superioară, recent, a avut loc ex­punerea „Probleme de optimizare în construc­ția de mașini", susținută de tovarășul prof. ing. Constantin Picoș, decanul Facultății de mecanică din Iași. Expunerea a fost urmată de o interesantă și utilă dezbatere, axată pe studierea posibilităților de aplicare în prac­tică a celor mai noi descoperiri în domeniul conceperii și executării rulmenților. Această colaborare, ne informează tov. ing. Ioan Ber­­lea, secretarul Comitetului de partid pe în­treprindere, va contribui substanțial la folo­sirea celor mai bune soluții tehnice în­ pro­­­cesul de producție,­ la creșterea eficienței e­­­conomice a activității Fabricii de rulmenți din Bîrlad. m se referim, desigur, tar la Grădina botani­­sti­că din Capitală,­­­­ deoarece „similare alcătuiri vegeta­le” de interes recreativ și științific întîlnim și la Cluj și pe dealul, de la Iași, al Copoului. După cum se știe, la București, porțile Gră­dinii botanice de la Co­­troceni sunt zilnic des­chise pentru vizitatorii ei. Avem insă certitudi­nea că puțini dintre frecventatori cunosc „is­toria” i acestui colț pito­resc din „metropola” țării. Socotim, deci, fo­lositor, a-l informa pe cititor, că multe din va­riatele priveliști pe ca­re le oferă ochiului a­­ceastă „insulă” de­ ver­deață le datorăm lui Di­­mitrie Brindza, botanist de seamă, care, la sfâr­șitul secolului trecut, a organizat cu pasiune, cu ochi de artist și price­pere de mare învățat, Grădina botanică din București. La obîrșie, tot moldo­vean era și Dimitrie Brîndză. Se născuse in urmă cu 125 de ani (oc­tombrie 1846) în satul Bivol din părțile Doro­­hoiului. Sînt documen­te în care se văd mul­te localități din Moldo­va ce pomenesc de membri ai familiei Brîndză, unul dintre ele consemnînd faptul că, în 1497, la finele domniei lui Stefan cel Mare, un Brandza a a­­vut proces cu un negus­tor din Lemberg. Ca orice înzestrat cre­ator, Dimitrie Brîndză a avut o viață de fră­­mîntări, dar de rodni­că activitate științifică. Fiind, încă elev de li­ceu, cerceta cu pasiune natura, iar la universi­tatea ieșeană viitorul na­turalist este fascinat de capacitatea profesorului Grigore Cobîlcescu, „maestru” care la rîn­­du-i nu se putea să nu rețină zelul acestui văr și excepțional, elev”. Ajuns la Paris, în 1864, Dimitrie Brîndză urmează cursurile fa­cultăților de științe și medicină. Menționăm că pentru deosebita va­loare a tezei sale­, de­­­ obținere a doctoratului în medicină ți se­­ con­­­­feri lui Dimitrie Brînd­­u­ză și titlul, de, laureat al Facultății de„ medi­­­­cină”. Pe cînd își făcea studiile „în orașul lumi­­­­nă”, doctorul Brîndză intră în strînse legături­­ cu celebrul său profe­sor de botanică Baillon, care îi insuflă dragos­tea pentru studiul plan­telor, determinîndu-l astfel a deveni un ce­lebru botanist. Ba ceva și mai preg­nant , marele Baillon ,din cauza deosebitei a­­fecțiuni ce avea „pen­tru harnicul său elev”, îi dedică o plantă exoti­că din familia legu­minoaselor numind-o Brandezia filicifolia, întors din străinătate, Dimitrie Brîndză desfă­șoară­ la Iași, pe lingă o prodigioasă activitate universitară și una de practică medicală. In a­­nul 1874, emeritul om... VALER MITRU (continuare în pag. a 4-a) DIN VIAȚĂ ȘI DIN­ CĂRȚI Fondatorul­­­­uf* bradini• • botanice M//&­fJ/°" In pagina a 4-a • Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U. * Rezoluția Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Argentina s * V* LEGEA CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA UNITĂȚILOR SOCIALISTE DE STAT : înaintarea țării noastre pe drumul fău­ririi societății socialiste multilateral dez­voltate, transformările profunde care au loc în­ baza tehnico-materială, în întrea­ga viață economică și socială, impun îm­bunătățirea continuă a formelor și meto­delor de conducere și organizare a eco­nomiei, pentru ca ele să contribuie din plin la utilizarea superioară a resurse­lor materiale și umane, la punerea în valoare a avantajelor noii orânduiri, îndeplinindu-și rolul de forță politică conducătoare a societății, consfințit în Constituția țării. Partidul Comunist Ro­mân a inițiat și pus în aplicare un am­plu program de măsuri pentru îmbună­tățirea organizării întregii societăți, pen­tru perfecționarea raporturilor sociale și promovarea consecventă a principiilor echității socialiste, pentru adîncirea de­mocrației și crearea unui cadru organi­zatoric care să asigure participarea ne­mijlocită a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii,, fără deosebire de na­ționalitate, la elaborarea și înfăptuirea politicii de dezvoltare a societății socia­liste. Acest program, care îmbrățișează toate sferele vieții economice și sociale — industria, agricultura, construcțiile, circulația mărfurilor, cercetarea științifică, învățămîn­tul, cultura și ocrotirea sănă­tății, administrația de stat — asigură ridicarea pe un plan superior a între­gului proces de edificare a orînduirii so­cialiste în România. O deosebită însemnătate a avut per­fecționarea­ conducerii și organizării eco­nomiei pe baza centralismului democratic, principiu organizatoric fundamental statului nostru socialist, care îmbină at­al monios conducerea unitară și coordona­rea , pe bază de plan a activității econo­­mico-sociale cu acordarea de largi atri­buții unităților economice, instituțiilor cultural-științifice, organelor locale. Delimitarea mai bună a locului și rolu­lui întreprinderii în sistemul de organi­zare a economiei, constituirea centralelor industriale și a altor unități similare, înfăptuirea principiilor muncii și condu­cerii colective în toate domeniile, au creat condiții pentru îmbunătățirea cali­tativă a activității economico-sociale, întreprinderea, ca unitate de bază a economiei, are rolul de a administra cu eficiență maximă mijloacele de care dis­­­pune, de a asigura îndeplinirea ritmică și­ integrală a sarcinilor planificate, folo­sirea completă,a capacităților productive, modernizarea proceselor tehnologice, creș­terea productivității muncii, reducerea continuă a cheltuielilor de producție și ridicarea calității produselor. Centralele industriale, ca mari unități economice care reunesc — în raport cu specificul proceselor tehnologice, relațiile de cooperare, amplasarea geografică și alți factori economici — întreprinderi d­e profil apropiat sau din ramuri conexe, dispun de posibilități sporite pentru or­ganizarea rațională a producției, promo­varea progresului tehnico-științific și creșterea rentabilității producției. Ele au sarcina de a dezvolta specializarea și cooperarea între unitățile componente, de a realiza în mod centralizat unele activități din domeniul cercetării, pro­iectării, pregătirii și executării investi­țiilor, al aprovizionării­­ tehnico-materiale și desfacerii, de a­ acorda întreprinderi­lor sprijinul și asistența tehnico-organi­­zatorică necesară. . In dubla lor calitate de producători și proprietari, oamenii muncii poartă răs­punderea în fața societății pentru modul cum sunt utilizate fondurile materiale și financiare încredințate, avînd îndatorirea de a se preocupa neîncetat de asigura­rea bunului mers al unității în care lu­crează. Prin însuși conținutul ei, pro­prietatea socialistă impune integrarea organică a maselor în activitatea de or­ganizare și conducere a producției,­ întă­rirea disciplinei și­ responsabilității so­ciale a fiecărui cetățean, participarea directă a celor ce muncesc la luarea deciziilor privind dezvoltarea economică și socială, exercitarea unui control exi­gent de către­ oampenii muncii asupra modului cum se­­ aduc la­ îndeplinire sar­cinile de partid și de stat. Constituirea organelor de conducere­­ colectivă în unitățile socialiste de stat, instituționalizarea adunărilor generale ale oamenilor muncii, au ridicat la un nivel mai­­ înalt munca de conducere, au con­tribuit la adîncirea democrației socialiste, la­­ creșterea rolului maselor populare in viață­ economică a țării, în gospodărirea,­ avpției naționale. "Pentru a asigura perfecționarea în con­tinuare a relațiilor de producție în pro­cesul făuririi societății socialiste multi-­­lateral dezvoltate, pentru a concretiza prevederile constituționale cu privire la exercitarea de către popor a dreptului de a administra proprietatea socialistă de stat, stabilind unitar răspunderile orga­nelor de conducere colectivă din unită­țile socialiste de stat, atribuțiile­ și rolul adunărilor generale ale oamenilor mun­cii. Marea Adunare Națională a Repu­blicii Socialiste România adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA Întreprinderilor Art. 1. — întreprinderea de stat este unitatea de bază în care se desfășoară , activitatea economico-socială și în care amierii muncii își exercită direct pre- i­rogativele ce decurg din dubla lor cali­tate de proprietari și producători ai bu­nurilor materiale. Fiecare om al muncii, încadrîndu-se în colectivul unei între­prinderi socialiste de stat, devine parti­cipant la administrarea patrimoniului în­credințat acesteia, cu drepturile și obli­gațiile prevăzute în lege, se angajează față de colectivul unității respective, față de societate, să depună toate eforturile pentru a asigura utilizarea eficientă și dezvoltarea continuă a avutului obștesc, să-și pună întreaga capacitate și putere­a creației în slujba intereselor generale, să participe din plin la activitatea eco­nomică și socială din unitate. întreprinderea are ca obiect de activi­tate, în funcție de specific, producerea de bunuri, executarea de lucrări, presta­rea de servicii, aprovizionarea și desfa­cerea produselor. ■ Organizarea activității economice se întemeiază pe principiul centralismului democratic, care îmbină în mod organic conducerea unitară a economiei cu auto­nomia funcțională a fiecărei unități. în­treprinderea își desfășoară activitatea po­trivit legilor în vigoare și în cadrul pla­nului de stat, avînd totodată largi atri­buții în domeniul planificării, cercetării și proiectării, investițiilor, aprovizionării și desfacerii produselor, în pregătirea per­sonalului, în organizarea producției și a muncii. întreprinderea este unitatea eco­nomică cu autonomie în gospodărirea fondurilor în scopul folosirii întregului potențial economic , răspunde față de organul căruia îi este subordonată de îndeplinirea planului și a indicatorilor tehnici, economici și financiari. Art. 2. — întreprinderile se organizea­ză și funcționează pe principiul gestiu­nii economice. întreprinderile au perso­nalitate juridică pe care o dobîndesc de la data înregistrării lor la Ministerul Finanțelor sau, în cazul celor de subor­donare locală, la organele financiare ju­dețene și al municipiului București, întreprinderile au plan propriu­, cores­punzător activității pe care o desfășoară, parte integrantă a planului, de stat, în­cheie bilanț, au cont la bancă, benefi­­­ciază de credite bancare, au relații eco­nomice, financiare și juridice cu alte unități. Art. 3. — întreprinderile sunt subor­donate direct ministerelor, altor organe centrale ale administrației de stat, con­siliilor populare sau centralelor, potrivit actului lor de înființare. Prin actul de înființare a întreprinderii se stabilesc obiectul activității, denumirea și sediul. Întreprinderile­­ de interes republican, se înființează prin hotărîri ale Consiliu­lui de Miniștri ; întreprinderile de interes local se înființează prin hotărîri ale con­siliilor populare. Desființarea întreprinderilor, reorgani­zarea lor prin fuziune, absorbție, divizare totală sau parțială, modificarea obiectu­lui activității, denumirii și sediului se hotărăsc de către organele care au în competență înființarea lor. Art. 4. — întreprinderile se înzestrea­ză la înființare cu fonduri fixe și se dotează cu mijloace circulante proprii, necesare desfășurării activității lor. Fondurile fixe nu pot fi înstrăinate, ipotecate sau gajate și nu pot fi urmă­rite în temeiul nici unui titlu și pe nici o cale. Fondurile fixe devenite disponibile, a­­flate în stare de funcționare ori uzate, se transferă, se valorifică sau se lichi­dează, după caz, potrivit legii. Dotarea cu mijloace circulante se face de către ministere, alte organe centrale ale administrației de stat sau comitetele executive ale consiliilor populare jude­țene și al municipiului București,, pre­cum și de către centrale pentru unită­țile componente, după caz, din fondurile înscrise în bugetul de stat, cu avizul Ministerului Finanțelor, respectiv al or­ganelor fin­anciare locale. Materiile prime, materialele, combus­tibilii ,­și alte asemenea bunuri destinate procesului de producție, în măsura în care depășesc nevoile unităților dețină­toare, pot fi transmise cu plată în con­dițiile legii. Produsele finite se vînd pe bază de contracte economice, sau în alte condiții prevăzute de lege. Pentru creanțe, pot fi urmărite numai mijloacele bănești ale întreprinderii. Creșterile de mijloace circulante de la un an la altul se acoperă în cursul pe­rioadei de plan prin credite, bancare, rambursabile din resursele prevăzute în­­ acest scop. Mijloacele circulante, șe­­, utilizează­ în cadrul normativului total aprobat pe ra­muri de activitate. Disponibilitățile de fonduri­ bănești ce apar în cursul execu­tării planului la unele elemente ale nor­mativului mijloacelor circulante pot fi folosite,­pentru acoperirea unor nevoi su­plimentare ,temporare la alte elemente. Art.­ 5. — întreprinderile subordonate ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat și consiliilor populare au relații bugetare directe. în­treprinderile din cadrul centralelor reali­zează relațiile bugetare prin intermediul centralei din care fac parte ; ele efec­tuează direct vărsămintele reprezentînd impozitul pe circulația mărfurilor și alte venituri cuvenite bugetului de stat. Art. 6. — Beneficiile aprobate prin pla­nul financiar al­­ întreprinderilor se re­partizează, potrivit legii, pentru­ nevoi financiare privind producția și investiții­le, vărsăminte la bugetul de stat sau la dispoziția centralei, în funcție de subor­­­donarea întreprinderii , constituirea fon­dului de premiere, precum și a fonduri­lor pentru alte­­ destinații legale. Beneficiile obținute peste plan, rămase după acoperirea nevoilor financiare pro­prii, potrivit legii, se repartizează în funcție de subordonarea întreprinderilor, la bugetul de stat sau la centrală. Art. 7. — întreprinderea constituie la dispoziția sa în condițiile legii următoa­rele fonduri: — fondul pentru efectuarea de moder­nizări, îmbunătățiri ale tehnologiei pro­ducției, precum și pentru lucrări de re­parații capitale, în afara celor planifi­cate a se executa din cheltuielile de producție sau circulație, în limita unei cote de pînă la 25 la sută di­n amorti­zarea aferentă fondurilor fixe utilizate după expirarea duratei de serviciu nor­mate ; — fondul pentru tehnica nouă ; — fondul de premiere pentru acorda­rea de premii anuale, premii pentru eco­nomii de materii prime, materiale și for­ță de muncă, pentru depășirea sarcinilor de export și reducerea importurilor, pre­cum și premii pentru realizări deosebite în cursul anului : — fondul pentru efectuarea unor lu­crări de investiții sociale : locuințe, creșe, cămine, cantine, dispensare, baze sportive și altele similare, din beneficiile peste plan ale anului anterior, în cadrul cote­lor stabilite prin planurile anuale ; pen­tru întreprinderile din cadrul centrale­lor fondul se constituie la nivelul cen­tralei ; — fondul pentru protecția muncii ;■ — alte fonduri prevăzute de dispoziții­le legale. Art. 8. — întreprinderea beneficiază de fonduri repartizate de organul căruia îi este subordonată, din cele ce se consti­tuie centralizat la nivelul acestuia. ATRIBUȚii Art. 9. — In domeniul planificării și­ controlului îndeplinirii sarcinilor de plan,, întreprinderea are următoarele atribuții principale: purtînd răspunderea pentru­ îndeplinirea lor : a) elaborează planul cincinal și planu­rile anuale, pentru întreaga sa activitate, asigurînd folosirea maximă a tuturor ca­pacităților de producție și a celorlalte resurse pe care le are la dispoziție, ținîr­d seama de posibilitățile de asigurare a materiilor prime și materialelor necesare, precum și de desfacerea produselor reali­zate atît pe piața internă cit și la ex­port ; planul astfel elaborat se corelează cu prevederile planului de stat de dez­voltare a ramurilor și a­ economiei na­ționale în ansamblul său, de către or­ganul ierarhic superior, aprobîndu-se de conducerea colectivă a acestuia ; elabo­rează studii de prognoză privind dezvol­­­tarea în perspectivă ; b) asigură relații de cooperare cu alte­­ unități socialiste ; c) urmărește îndeplinirea ritmică și in­tegrală a­ planului și raportează perio­dic organului căruia îi este subordonată asupra realizării acestuia ; d) organizează evidența capacităților de producție, analizează modul lor de folo­sire și ia măsuri pentru creșterea gra­dului de utilizare a acestora. Art. 10. — In domeniul cercetării-dez­­vol­tării, întreprinderea are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor : A. Cercetare și proiectare a) elaborează planul propriu de cer­cetare și proiectare, precum și planul tehnic ; face propuneri pentru temele de cercetare ■ care să fie cuprinse în planul­ de stat ; b) elaborează studii, cercetări, documen­tații și proiecte pentru dezvoltarea pro­duselor, dezvoltarea și modernizarea uti­lajelor, reutilări, extinderi de capacități de producție, perfecționarea proceselor tehnologice, introducerea de metode și procedee noi, introducerea în fabricație a­ unor materiale noi, înlocuirea de ma­teriale deficitare ; ia măsuri pentru apli­carea acestora ; c) aplică în producție și urmărește re­zultatul valorificării studiilor, și cercetă­rilor științifice proprii și a celor primite, de la organul ierarhic superior ; d) organizează laboratorul de cercetare uzinală și colaborează cu unități de cer­cetare și cu instituții de învățămînt Su­perior pentru realizarea temelor proprii de cercetare ; e) organizează activitatea de invenții­­inovații, asigură înregistrarea și protec­ția soluțiilor tehnice brevetabile realizate în cadrul unității ; elaborează proiecte de­ standarde, norme interne, prospecte și instrucțiuni de folosire pentru produ­sele care­, intră în nomenclatura sa;; f) asigură informarea, documentarea și propaganda tehnică-științifică. B) investiții și construcții a) elaborează planul de investiții și de finanțare și creditare a acestora : b) asigură în termen documentațiile tehnico-economice necesare pentru reali­­­zarea investițiilor ; c) stabilește indicatorii tehnico-eco­no­­­mici pentru investiții, în limita compe­tențelor acordate ; d) încheie contracte de antrepriză pen­tru executarea lucrărilor de investiții ; asigur­ă pentru lucr­ăr­ile la care intr­e­­prinder­ea este­ beneficiar, amplasamentele și deschiderea finanțării, în vederea în­ceperii la termen a lucr­ărilor și pentru desfășurarea acestora confor­m graficelor ; orrganizează executar­ea de lucrări în re­gie proprie ; e) încheie codrti’acte și întocmește, în colaborare cu furnizorii, grafice pentru livrarea utilajelor, cor­elate cu gr­aficele de eșalonare a investițiilor și cu ter­me­­nele de punere în funcțiune a capacită­ților : urmăr­ește respectarea termenelor de livrare . (continuare în pag. a 2-a)

Next