Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-11-25 / nr. 1167

) i / à > Proletar! din toate țările, unifi-vu ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean SE DUBLEAZĂ PRODUCȚIA INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII 9 ^*" n ‘ actualul cincinal, industria materialelor de construcții este orientată spre o dezvoltare rapidă și multilaterală, în vederea satisfacerii cerințelor continuu sporite impuse de construcțiile de noi obiective industriale, social-culturale și de locuințe, precum și pentru asigurarea cererilor popu­lației și a solicitărilor la export. Astfel, în perioada 1971-1975 producția acestei ramuri este prevăzut să crească într-un ritm mediu anual de 17,6 la sută, ceea ce va permite ca în ultimul an al cincinalului să se dubleze producția față de 1970. Investițiile alocate — de 2,3 ori mai mari decât în cincinalul trecut — vor asigura realizarea a 174 de noi capacități de pro­ducție, introducerea unor tehnologii moderne, la nivelul tehnicii mondiale, care vor contribui la creșterea și diversificarea pro- Cincinalul 1971 1975 e­ ducției, la reducerea cheltuielilor. Noile întreprinderi vor fi re­unite în mari combinate, fabrici de ciment, de materiale izola­toare, întreprinderi producătoare de prefabricate de beton, de produse ceramice etc. Printre altele, vor fi puse în funcțiune 19 linii tehnologice de ciment la noile combinate de la Aleșd, Cîmpulung, Hoghiz, Mintia și o fabrică de ipsos la Călan; la Combinatul de la Aleșd, primele trei linii de ciment, fiecare de 320 000 tone pe an, au și fost puse în funcțiune. Industria de lianți va produce astfel la finele cincinalului de două ori mai mult decît în 1970. Industria de prefabricate din beton se îmbogățește și ea cu încă șapte mari fabrici și cu noi balastiere: în­ subramura ceramicei brute și fine vor fi puse în funcțiune, printre altele, un combinat de produse din ceramică fină pentru construcții la Cluj, o fabrică de materiale ceramice de finisaj tot pentru construcții la Medgidia, două întreprinderi pentru prelucrarea marmurei și pietrei la Tulcea și Vașcău. rea Intrarea în funcțiune a acestor unități, precum și adopta­și generalizarea unor tehnologii noi, moderne, printre care procedeul uscat la fabricile de ciment, sisteme continue de fabricare a geamului laminat vor permite diversificarea pe scară largă a producției, realizarea unor produse de calitate, la un preț redus, competitive, întreprinderile industriei materi­alelor de construcții vor introduce astfel în fabricație curentă­ în anii cincinalului peste 400 noi sortimente, a căror pondere va reprezenta în totalul producției circa 27 la sută. Un accent deosebit se pune pe fabricarea unor materiale cu caracteris­tici tehnice superioare, în greutate redusă, cu un grad înalt de prelucrare și finisare, cu calități estetice deosebite, menite să contribuie la înfrumusețarea noilor construcții, la ridicarea gra­­dului de confort, în industria lianților și azbocimentului, de pildă, se vor­ obține cimenturi superioare celor realizate pînă acum, var măcinat și hidratat, plăci și piese speciale de azbo­ciment, asociate cu plăci termoizolatoare autoportante din vată minerală sau polistiren expandat etc. Dezvoltarea pe care o va cunoaște în anii actualului cinci­nal industria materialelor de construcții va contribui la înfăptui­rea mobilizatorului program de investiții elaborat de conduce­rea partidului și statului nostru, menit să asigure progresul mul­tilateral al României socialiste. 1 xnn în mu­riiiiiiiui Mumuuimmiiininun % % - ornind de la faptul că desfă­ ^ ATi­șurarea unei permanente ac­­­­­tivități politico-ideologice și de 5 l­a educație socialistă se înscrie­­ ca o necesitate obiectivă, ca Ș­a un proces continuu și neîntrerupt, ț § mereu perfecționat și constituie o Ș ^ componentă a întregii munci desfă­­ș­­­șurate pentru făurirea societății so­ ^ › cicliste multilateral dezvoltate, par­­a S­tidul nostru a dat o fundamentare Ș­i științifică profundă programului de ț. § făurire a omului nou, devotat cau­­­­zei socialismului. § In T.W.ț.^ In contrașt CU CREȘTERILE IREVERSIBILE Construim societatea socialistă, ne făurim un viitor mai bun prin participarea conștientă a tuturor claselor sociale, a întregului popor la crearea unei istorii noi a Româ­niei. Acest proces amplu și complex reclamă crearea tuturor condițiilor pentru participarea reală la condu­cerea societății a întregului popor, un grad înalt de conștiință și de responsabilitate comunistă. Nimeni astăzi, nici în țară, nici în străină­tate, nu poate contesta victoriile noastre economice și sociale.Oricît de răuvoitor ar fi, oricît venin ar avea, trebuie să recunoască realita­tea prezentului și viitorului Româ­niei. Sunt certitudinile socialiste și comuniste, sunt creșterile noastre ireversibile. Noi însă suntem­ proprii noștri critici, nu avem o privire simplistă asupra făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și, apoi, a ce­lei comuniste. Ne dăm seama că m­ai avem multe de făcut. Nu toți membrii societății noastre sînt pe deplin conștienți de noua lor con­­diție socială, de strînsa împletire și intercondiționare a intereselor­­ in­dividuale cu cele colective. Princi­­ p. JELESCU (co­nt­in­u­­are în pag a 3-a) frUilllilili/H­ lllllllllllllllll­ llllinitlilllil Hii* * UNIVE. TMI Pe bulevardul Republicii din Bîrlad se află în construcție noul complex al Cooperativei „Pro­gresul \­­S In pagina a 2-a | |OMUL | j și „oglinda" sa socială | | —opinia publică | - T 0­c CfC\ rtm 1 Managementul, a­­ceastă artă a con­ducerii și organi­zării, se încetățe­nește tot mai preg­nant în practica u­­nităților­ economice socialiste. Maistrul constituie de fapt primul eșalon de manager. Capacita­tea organizatorică, tehnică, științifică a acestor specialiști ai producției, in­tens valorificate, amplifică străluci­rea caratelor efi­cienței. Astfel, la întreprinderea eco­nomică de indus­trie locală Bîrlad, în urm­a propune­rilor și studiilor făcute de maiștri — așa cum ne re­lata tovarășul eco­nomist Ion Helgiu, de la serviciul or­ganizarea produc­ției și a muncii — a pornit acțiune de o amplă optimi­zare “a "procesului " de producție în toate sectoarele în­treprinderii, ceea ce a avut ca efect sporirea producției, volumului, utiliza­rea rațională a u­­tilajelor, reducerea consumurilor speci­fice, micșorarea costurilor și spori­rea beneficiilor. Rezultatele obținu­te atestă o adevă­rată reconsiderare a noțiunii de efi­ciență economică. Printre importante cele mai acțiuni, amintim : reampla­­sarea într-o altă ordine a utilajelor de producție în a­­telierul strungărie, care va conduce a­­proape la dublarea volumului produc­ției cu aceleași u­­tilaje. Maistrul Moruzan este auto­­­­rul unei propuneri de natură să con­ducă la sporirea e­­ficacității cursuri­lor de calificare, iar maistrului T. Bolintiru îi revine meritul de a fi conceput un nou sistem de depozita­re a materiilor materialelor la sec­și ția mobilă. La a­­telierul prefabrica­­­­te, vol­maistrul Maco­­s-a preocupat, de utilizarea trans­porturilor interne în vederea ușurării efortului fizic al lucrătorilor și creș­terea ții. Pe productivită­lingă elec­trocare vor fi am­­­plasate, conform planului de inves­tiții, două macara­le rotative pentru încărcarea și des­cărcarea electroca­relor de la­­ mesele­ vibratoare, un vi­brator de adînci­­me, două dumpere. Totodată, el se nu­mără printre prin­cipalii animatori ai colectivului care se preocupă de pune­rea la punct a fo­losirii intensive a spațiului și supra­fețelor de produc­ție pe verticală în locul utilizării pe orizontală. Sunt doar cîteva din ac­țiunile ce atestă potențialul creator al maiștrilor — a­­cest prim avanpost al eficienței. C. BENEA S. E. I. L. Bîrlad PENTRU SPORIREA CONTINUĂ A EFICIENȚEI ECONOMICE A MM 1 au mai rămas cîteva săptămâni pînă la sfîrșitul anului 1971. Ținînd sea­­­­ma de faptul că în agricultură au­­mai rămas puține lucrări de efec­tuat am socotit util să facem un popas la S.M.A. Huși, spre a vedea în ce măsură realizarea sarcinilor de plan co­respunde cu perioada în care ne aflăm, cum a procedat acest colectiv de muncă pentru a-și îndeplini și depăși sarcinile de producție ale anului curent. Situațiile care ne-au fost prezentate la direcția și dispeceratul sta­țiunii sînt clare: ,,la zi“. Din pla­nul valoric de 6.907.000 de lei, pe 11 luni, la sfîr­șitul celei de a doua, decade, a lui noiembrie, e­­rau realizate 6.730.000 de lei. Secțiile de meca­nizare Corni, Huși, Lunca Banului w^mmmmmmm MMM mmmm și-au îndeplinit încă de acum cîteva săptămîni în urmă planul. Continuă, în schimb, să aibă anumite, restanțe, secțiile de mecanizare Pogănești și Stănilești. Pentru ca cele trei secții fruntașe și o parte din mem­brii care și-au realizat planul din secțiile restanțiere să poată Înregistra rezultatele arătate a fost nevoie de serioase eforturi individuale și colective. In cadrul stațiu­nii, desfășoară o activitate rodnică 77 de membri de partid, majoritatea lor covâr­șitoare constituind un exemplu mobiliza­tor pentru toți cei peste­ o sută de mem­bri ai colectivului­ stațiunii. Comitetul d­e partid a analizat în două rînduri, pe par­cursul anului, felul în care se realizează și se depășesc indicatorii de plan, pre­cum și propriile angajamente asumate de mecanizatori la începutul anului. Ca re­zultat al aplicării­­ în­­ viață a măsurilor adoptate cu prilejul analizelor amintite, cei mai mulți mecanizatori au reușit să desfășoare, ulterior, o 'activitate­­ demnă de relevat. In aceasta trebuie căutată, de altfel, explicația cu privire­­ la serioasele depășiri de plan pe care le-au­­ obținut formațiunile de lucru din cooperativele agricole în cadrul cărora au efectuat anu­mite lucrări tractoriștii. Pentru că, pe ansamblu, cooperativele agricole din zonă au înregistrat o depășire de plan în me­die cu 200 de kg. la hectar la cultura floriie soarelui, 250 la a griului și peste 700 la porumb pentru boabe. Deci, se poate spune că anul 1971 constituie, pen­tru numeroși­ dintre mecanizatorii de la S.M.A. Huși, an al acumulării unei valo­roase experiențe pozitive. Am văzut, în schimb, că sunt și două secții cu realizări incă sub plan. De asemenea, mai trebuie realizată o însemnată cantitate de pro­ducție, a cărei valoare se ridică la citeva sute de mii de lei, din întregul plan a­­nual. Tovarășii din conducerea stațiunii căutau să­ ne convingă că și de la Pogă­­nești și Stănilești mecanizatorii s-au stră­duit să desfășoare o muncă rodnică, dar, că, totuși, nu au reușit să obțină rezul­tatele scontate, întrucât au­­ avut un plan prea mare în comparație cu puterea de producție a secțiilor respective. Ne între­băm însă : cin­e a stabilit acest plan ? Vor fi venit­oare niște persoane străine, din­­ afară, care, în necunoștință de ru­­­ză, vor fi stabilit un plan la întîmplare ? Nu ! Cînd încercăm, în schimb, să­­ efec­tuăm o analiză amănunțită a faptelor. C. S. VINĂTORUI (continuare în pae. a 3­a) L~s-M- *•H""1 Bilanț -> rodnic în... scuze * ? X V US In pagina a 4-a Delegația U.C.S.R. a vizitat complexul industrial de la nem­an Ședința Consiliului de Securitate —wi I V v *VIV TOVARĂȘUL IOSIP BROZ TITO ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA DE PRIETENIE ÎN ȚARA NOASTRĂ Încheierea convorbirilor oficiale româno- iugosla­ve Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la la sediul Comitetului județean — Timiș al P.C.R, convorbirile oficiale între to­varășul N­icolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, și tovarăș­ul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președin­tele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Ni­­culescu-Mizil, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P­C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C.­­ al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă, de colaborare e­­conomică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Bel­grad, și Gheorghe Colț, director în Mi­nisterul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat to­varășii Gemal Bredici, președintele Con­siliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.S. Stane Dolanț, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneț, șef-adjunct al Cabine­tului Președintelui Republicii, Xso Njego­­van, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Se­cretariatul Federal pentru Afacerile Ex­terne, și Murat Agovici, consilier la Se­cretariatul Federal pentru Afacerile Ex­terne. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme ac­tuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu­­ satisfacție că punctele de vedere ale României și­­ Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în a­­precierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiu­nile menite să contribuie la convocarea Conferinței în problemele securității eu­ropene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în ve­derea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abor­date, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, și sub toa­te formele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, pro­bleme privind întărirea unității și co­eziunii mișcării comuniste și muncito­rești, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile­ s-au desfășurat într-o at­mosferă de­ prietenie, cordialitate, depli­nă înțelegere și încredere reciprocă. ■* Dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito Tovarășul Nicolae­­ Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele­ Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a­­ oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preșe­dintele Uniunii Comuniștilor din Iugosla­via, în saloanele hotelului „Continental". Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corne­liu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njego­­van, ambasadorul Iugoslaviei la Bucu­rești, și alte persoane oficiale iugosiv La dineu au­­ participat, de asemenea, conducători ai­ organelor­ locale de pârtie­ și de stat, personalități ale vieții științi­fice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei­­ străine acreditați în țara noas­tră, numeroși trimiși speciali ai presei și rad­iotel­eviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordialei. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. TOASTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Bredici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în Ro­mânia se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte re­lații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați­ putut vedea — desigur în treacăt — și este ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă; în al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de pro­bleme. în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satis­facție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și na­tural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie: nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu­ o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socia­lismul și noi și dumneavoastră ; sîntem interesați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relațiilor care să asigure bu­năstarea și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există: (continuare în pag. a 4-a)I st TOASTUL TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, dv. Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospi­talieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea,, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dez­voltarea­ unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat, în spi­ritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în conti­nuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internațio­nale și, desigur, și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și­ mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot ame­nința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori­­ să intru în detalii. Aș dori sa­ subliniez doar citeva probleme, în primul rînd a­­ceea a situației di­n această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acțio­năm, mai mult, să facem în așa fel nicit situația din Bar­(continuare în pag. a 4-a) Plecarea din Timișoara Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în țara noastră, la invi­tația tovarășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Român, președintele Consiliului Comunist de Stat al Republicii Socialiste România, de to­varășul Iosip Broz Tito, președintele Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — ro­mâni, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură și dragoste pe­­ oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, ase­meni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările, și, popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de­ la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pină la gura orașului se aflau mii de cetățeni, care­ au ținut și cu acest prilej să-și ma­nifeste — prin urate și aplauze — sa­tisfacția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Tosio Broz Tito, pentru re­zultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări, în gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost­ conduși... de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R.,­ președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de co­laborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul­ afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării, conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare nu­măr de oameni ai muncii din întreprin­derile și instituțiile municipiului Timi­șoara. In vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoțit de tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Fede­ral, Dragoslav Markovici, președintele A­­­­dunării R.S. Serbia, membru al Prezidiu­lui R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolani, pre­ședintele în funcțiune al Biroului Exe­cutiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepa­vaț, secretar federal­ pentru afacerile ex­terne, membru al Prezidiului U.C.I., Du­șan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iu­goslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, și de alte persoane oficiale. Este ora 21.30. In vasta piață a gării, împodobită cu drapelele române și iugo­slave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două țări. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito trec în revistă garda mi­litară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu — Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“ Cei doi președinți și persoanele oficiale care îi însoțesc se îndreaptă spre pero­nul gării. Tovarășul Tito și ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi își iau ră­­mas bun de la conducătorii de partid și de stat români: înainte de despărțire, to­varășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito se îmbrățișează prietenește. Un mare număr de cetățeni prezenți pe peronul gării aplaudă, ovaționează înde­lung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării­­ dintre par­tidele și popoarele celor două țări. (continuare în pag. a 4-a)

Next