Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-12-04 / nr. 1175

) ) \ r A Proletari din toate tarile, uniti­vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existență a Uzinei de autocamioane din Brașov Una din importantele întreprin­deri constructoare de mașini, nu numai ale Brașovului, dar și ale țării, Uzina de autocamioane­ a săr­bătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei jumătăți de secol de prodigi­oasă existență. Cu prilejul festivită­ții, miile de muncitori, ingineri și tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-și exprima sen­timentele de dragoste și prețuire față de conducătorul partidului și statului, de­ a raporta succesele do­­bîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună drep­tate cincinalul construcțiilor de ma­șini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanț al etapei parcurse de la înființare și pînă astăzi al marilor înfăptuiri obținute sub conducerea partidului în anii socialismului. In vizita la Brașov, secretarul ge­neral al partidului a fost însoțit de tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu și Dumitru Po­­pescu. . Ca sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroși foști muncitori, ingineri și tehnici­­­­eni ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora în decursul anilor le-au fost încredințate munci de răspundere în activul de partid și de stat, mun­citori și tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Brașov, aniversa­rea întreprinderii fiind o sărbătoa­­r­­e a tuturor brașovenilor, a întregii ramuri a construcțiilor de mașini, încă de la intrarea în județ, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sînt salutați de tovarășul Constantin Drăgan, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­țean—Brașov al P.C.R., de alți re­prezentanți ai organelor locale de partid și­ de stat, au venit în întîm­­pinare un mare număr de oameni ai muncii. Toți cei prezenți fac oas­­­­peților o primire deosebit de căl­duroasă. Se ovaționează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea­ patriei noastre scum­pe — Republica Socialistă România. Pînă la porțile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiș, la Dîrste —, mulțimea salută cu bucurie trecerea ’ coloanei oficiale. ’ La intrarea în întreprindere, to­­­­varășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați de Ioan Avram, minis­­­­­trul industriei construcțiilor de ma­șini­, Constantin Cîrțînă, prim-secre­­tar al Comitetului municipal Brașov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, di­rectorul general­­ al centralei indus­­­­triale de autocamioane și trac­toare, director general al uzinei, Pavel Ștefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezentanți ai conducerii întreprinderii și un mare număr de muncitori, tehnici­eni și ingineri. Populația muncitoa­re a uzinei ovaționează îndelung, aplaudă, scandează „Ceaușescu — P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă și pionierii, viitorii muncitori, tehnicieni, ingineri ai industriei bra­șovene. Creată în 1921 sub denumirea de Fabrica românească de locomotive și vagoane, actuala unitate indus­trială pentru producția de autoca­mioane s-a făcut cunoscută îndeo­sebi în ultimul sfert de veac, cîști­­gîndu-și un binemeritat renume nu numai în țară, dar și peste hotare, autocamioanele purtînd marca uzi­nelor brașovene fiind cunoscute în numeroase țări ale lumii. Secretarul general al partidului, ceilalți conducători de partid și de stat sînt invitați să ia cunoștință de cîteva din înfăptuirile importante ale întreprinderii. In fața, unei machete, a unor gra­fice, inginerul Gheorghe Trică dă ample explicații cu privire la sta­diul­ actual al întreprinderii, per­spectivele ei de dezvoltare. In actualul cincinal, prin extin­derea capacităților de producție, prin asimilarea de produse noi, Uzina de autocamioane — Brașov își va dubla aproape volumul pro­ducției. Se va dubla, de asemenea, volumul producției destinate expor­tului. La finele cincinalului, pro­­ducînd în serie mare anumite tipuri de motoare Diesel, uzina va atinge un înalt grad de specializare și in­tegrare. (continuare in pag. a 3-a) C­uvintarea tovarășului N­ICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarășul Maurer și pentru cei­lalți tovarăși de a lua parte la aniversa­rea împlinirii a 50 de ani de la înfiin­țarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă a­­dresez, cu acest prilej, dumneavoastră, tu­turor muncitorilor, tehnicienilor și ingi­nerilor, un salut călduros din partea Co­mitetului Central al partidului, a Consi­liului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite), în cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puter­nice uzine constructoare de mașini din România, cu un colectiv de peste 15 000 de salariați. După cum cunoașteți, în a­­ceastă perioadă în uzină s-au produs multe mașini și utilaje. Mica expoziție pe care am văzut-o astăzi reamintește tot ceea ce întreprinderea a produs mai im­portant în anii de cînd a fost creată : se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai mun­cii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în țară, cît și în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica a­­vansată, mecanizarea, automatizarea pro­ceselor de producție, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al pro­ducției, la îmbunătățirea continuă a ca­lității camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă și cum arată astăzi, am pu­tea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcție. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut — dar rezultatele obținute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al mo­dernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcții de mașini din România. Vă urez din toată inima să atingeți acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice, urale). Ați obținut an de an rezultate de sea­mă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-ați realizat în bune condițiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să produ­că un nou camion modern — de aseme­nea se realizează și chiar se depășește cu un anumit procent. înțeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu a­­sigurarea producției, și dezvoltarea și do­tarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sînt bune, cu toate că ele nu sînt încă pe măsura a­­cestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veți obține asemenea rezultate încît, la sfîrșitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38 000 de camioane, să o depășiți cu cel puțin cî­teva mii de camioane. Există toate posibilitățile pentru aceasta, iar construc­țiile pe care le realizați acum vor permi­te să se producă mult mai mult decît este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru rezulta­tele bune obținute pînă acum, pentru rea­lizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiați cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toți ne bucură faptul că acest co­lectiv închegat, de înaltă calificare, des­fășoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activitate — al pro­ducției, productivității muncii, al calită­ții — obține an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deși sîntem la o săr­bătoare și de obicei cu asemenea pri­lejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuși, o serie de deficiențe care trebuie înlătu­rate. Este necesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătățiri producției uzinei încît auto­camionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piața internațională. Eu cred că sar­cina nu este prea grea, ținînd seama de dotarea uzinei și mai cu seamă de valoa­rea colectivului ei de muncitori, tehnici­eni și ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerințelor progresului continuu al uzinei și, prin aceasta, și al economiei noastre naționale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cer­cetători, tehnologi, muncitori să acțione­ze în strînsă colaborare pentru a lichi­da rapid deficiențele care mai există și pentru a ridica în continuare nivelul teh­nic al producției din uzina dumneavoas­tră. în al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obținut rezultate bune — mai cu seamă in ultimii doi ani — pe linia autodotării. Aveți, în această privință, un program bun pînă în 1975. Dar și în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteți de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat și mașini-unelte, deci are o experiență în această direcție ; produ­cerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenție dezvoltării sectorului de au­­todotare, creării de mașini-unelte, ele ma­­șini-agregat nu numai pentru nevoile u­­zinei, ci și pentru necesitățile altor în­treprinderi din România. Cu timpul — și aș dori ca acest timp să nu fie prea în­depărtat — va trebui să participăm și la export cu această producție de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă și mai rentabilă pe pia­ța internațională. Consider că și în a­­ceastă direcție colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depă­șească. Aș dori din toată inima să obți­neți pe acest drum realizări mult mai mari decît prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aș dori să vorbesc pe larg de pro­d­ucti­vitatea muz­cii, ele economii de re­­ducerea consumurilor de metal și de m­a­­teriale ; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creș­terea producției cu un preț de cost cît mai redus, cu cheltuieli cit mai mici, spo­rirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuției la creșterea venitului națio­nal, la crearea resurselor necesare pen­tru dezvoltarea­­ în continuare a econo­miei și pentru ridicarea nivelului de via­ță al întregului nostru popor. In această privință, în uzina dumneavoastră sînt încă rezerve însemnate și trebuie acțio­nat pentru punerea lor cît mai deplină în valoare. Cunoașteți că actualul plan cincinal cu­prinde sarcini mari de dezvoltare a eco­nomiei naționale, producția industrială urmează să crească intr-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construc­țiilor de mașini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „cincina­lul construcțiilor de mașini", pentru că într-adevăr dorim ca în 1975 construcția de mașini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît­ din punct de vedere cantitativ, cît mai cu seamă ca­litativ, încît să poată fi competitivă cu orice producție similară din orice țară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de mașini își va putea îndeplini marele său rol în înzes­trarea și dotarea economiei naționale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm susți­nut, corespunzător cerințelor revoluției tehnico-științifice mondiale. In cadrul acestui program se înscriu și sarcinile uzinei dumneavoastră. In în­treaga economie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe econo­mie sunt depășite cu aproape două pro­cente ; realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depășire. Așa cum am spus, sper că în următorii patru ani veți reuși să vă ridicați cel puțin la nivelul depășirii pe țară, deși posibilitățile uzinei dumneavoastră sînt mai mari. Rezultatele economice generale dovedesc că am început noul plan în con­dițiuni bune, ceea ce exprimă­ atît rea­lismul planului cincinal, cît și posibili­tățile industriei noastre, ale muncitorilor și tuturor oamenilor muncii din Româ­nia, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societății socialiste multilateral dezvolta­te în patria noastră, ridicarea bunăstării și fericirii întregului popor. (Aplauze pre­lungite, orale). Cunoașteți prevederile din acest cinci­nal, precum și măsurile ce se au in ve­dere pentru ridicarea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum știți, încă din toamna aces­tui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creșterea alocațiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, în primul rînd — în conformitate cu preve­derile cincinalului, la sporirea pensiilor și, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrșitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevă­zute, de asemenea, măsuri privind îm­bunătățirea producției bunurilor de con­sum în vederea satisfacerii în condițiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are în vedere realizarea unui volum sporit de locuințe pentru a asigura sa­tisfacerea cerințelor și îmbunătățirea con­dițiilor de locuit, numai în orașe vom construi peste 500.000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor prețuri — pe baza scăderii prețurilor de cost. După cum știți, acum cîteva zile Comitetul Execu­tiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută prețurile aparatelor de radio și televizoarelor, ceea ce înseam­nă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populație de circa 360—370 mili­oane de lei; aceasta va influența pozi­tiv asupra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătățire continuă a condițiilor de muncă și de viață, de ridicare a nivelului de trai material și spiritual al poporului consti­tuie obiectivul principal al politicii parti­dului nostru, esența făuririi socialismu­lui, a societății socialiste multilateral dezvoltate, care pune în centrul aten­ției omul, bunăstarea și fericirea lui. (Aplauze prelungite, urale). Știm că mai avem mult de făcut, că mai sunt și o serie de lipsuri, că se mai comit un șir de greșeli. Ne străduim să lichidăm greșelile, să înlăturăm neajun­surile, să facem ca activitatea noastră de construcție socialistă să se desfășoare în toate domeniile în condițiuni cit mai bu­ne. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare — și în primul rînd a clasei muncitoare — la conducerea întregii activități economico­­sociale. De altfel acesta este­ sensul măsu­rilor adoptate încă de Conferința Națio­nală a partidului din 1967, cu privire la perfecționarea conducerii și planifi­cării economiei naționale. Am luat un șir de măsuri in această direcție, am for­­'î­n­dt’ organe!« ele conducere colectivă, la care participă nemijlocit reprezentanții muncitorilor, am ridicat rolul adunări­lor generale ca­­ organe de dezbatere a problemelor conducerii economice. Dorim ca în următorii ani să intensificăm parti­ciparea clasei noastre muncitoare, a tu­turor oamenilor muncii la conducerea întregii activități economice, sociale și politice. Numai în măsură în care fie­care om al muncii participă cu deplină răspundere și conștiință la soluționarea tuturor problemelor, putem asigura mersul nostru înainte, făurirea societății socialiste. Participarea conștientă a în­tregului popor la această operă, la con­ducerea destinelor țării, la făurirea pro­­priei sale istorii, este­ pînă la urmă esen­ța însăși a democrației socialiste reale. (Aplauze prelungite). Fără îndoială că făurirea unei opere aici de vaste — care presupune dezvol­tarea rapidă a economiei, științei, cul­turii, învățămîntului — cere în același timp o activitate intensă de lichidare a unor mentalități înapoiate, a unor stări de lucruri vechi. Uzinele, după cum ve­­deți,­am reușit să le construim ușor; ridicam acum, în doi-trei ani de zile, uzine dotate cu tehnica cea mai avansa­ta. Dar se impune ca în același ritm să transformăm și omul, care să fie în stare să stăpînească tehnica nouă, să o și pro­ducă și, în același timp, să gîndească intr-un spirit nou. Este de înțeles, deci, că trebuie să fim mai exigenți, mai in­transigenți față de cei care mai comit abateri, în primul rînd față de cei care au atitudini de neglijare a avutului obștesc. In fond, aceste uzine sînt pro­prietatea clasei muncitoare. In mod con­­cret dumneavoastră sînteți proprietarii uzinei; ca parte a clasei muncitoare aveți in stăpînire o parte a avuției naționale și este in interesul atît al dumneavoas­tră, al familiilor dumneavoastră, al cla­sei muncitoare și întregului popor, ca aceasta avuție să fie gospodărită cit mai bine. Nu e un secret că mai sînt unii oameni care nu au în această privință a­­titudine corespunzătoare. Este necesar să dezvoltam o atitudine conștientă, de gri­ja, de preocupare permanentă, pentru buna gospodărire a avuției naționale — condiție elementară, fără de care nu se hmitec«încep?­ Pa sul țării, ridicarea bunăstării națiunii noastre socialiste Mai sunt și alte mentalități, alte neajunsuri dar nu aș dori să vorbesc acum de ele.’ +nu num­ai să menționez că hotărîrile Ple­narei Comitetului Central de la începutul lunii noiembrie a acestui an au tocmai menirea de a ajuta la transformarea o­­mului, _la_ ridicarea nivelului conștiinței lui.. s­oCialiste, a răspunderii lui sociale astfel ca fiecare să înțeleagă că la locul sau de muncă răspunde, atît pentru acti­vitatea lui, cit și pentru cea a întregului colectiv,­­pentru desfășurarea bunei activi­tăți in întreaga țară. Fericirea generală este strîns legată de fericirea fiecăruia iar fericirea fiecăruia în parte, a fiecărei­ familii nu se poate realiza decât o dată cu fericirea și bunăstarea întregului popor. (Aplauze puternice, prelungite). Ați auzit vorbindu-se aici de condițiile grele din trecut. Fără îndoială, condițiile de atunci nu pot fi comparate cu cele de astăzi, dar, ceea ce am realizat și ne pro­punem să realizăm cere eforturi­ cere în­vingerea multor greutăți. In trecut, clasa muncitoare, sub conducerea comuniștilor a dus lupte grele. Și în uzina dumneavoas­tră a existat o puternică mișcare sindica­lă, o puternică organizație a partidului nostru comunist, care și-a adus contribu­­ția la lupta generală împotriva vechii o­­răduiri, la înfăptuirea actului istoric de la 23 August și, în continuare, la trans­formarea socialistă a patriei. Astăzi, or­ganizația de partid a uzinelor dumnea­voastră numără 3.500 de membri de (continuare în pag. a 3-a) in pagina a 4-a Sesiunea O. N. U. Ședința Prezidiului ®. C. I. RAMBODGIA eșecuri ale trupelor somioliste și saigoneze A­ctivitatea pe șantiere­le de construcții a de­venit de multă vreme o activitate continuă, cu toate că ea se desfășoară în aer liber. O seamă de măsuri au reușit să elimine timpii morți pro­vocați de anotimpul friguros și lucrările să capete, astfel, un caracter permanent. Ceea ce spunem nu este însă o noutate. In plină iarnă asis­tăm adesea la o activitate absolut normală pe șantiere. Nu este o noutate în pri­mul rînd pentru constructori, ei fiind primii obligați să creeze asemenea condiții prielnice lucrului în sezonul înghețat. O preocupare a existat, fără tăgadă, și la nivelul conducerilor tehnice de pe șantierele vasluiene, elaborîndu-se din vreme un proiect de organizare. El își propune o bună aprovizio­nare cu materiale, stadii fi­zice corespunzătoare, asigu­rarea unor condiții optime de lucru în bazele de pro­ducție, condiții bune de ca­zare pentru forța de muncă, pregătirea specială a mij­loacelor de transport etc. din Cît anume a fost realizat acest proiect, rămîne însă să mai discutăm. Pe multe din șantierele Între­prinderii județene de con­­strucții-montaj, cît și cele ale Trustului de construcții in­dustriale la și, se pare că iarna, cel puțin calendaris­tic, a sosit prea devreme, a sosit înainte ca proiectul amintit să se transforme în măsuri concrete. Stadiile fi­zice, de exemplu, sînt mult rămase în urmă, atît în sec­torul locuințe, cît și în cel al obiectivelor economice, atît la I.C.M. Vaslui, cît și la Șantierul 4 al Trustului ieșean și, am mai putea continua, atît la apartamen­tele cu termen de dare în folosință anul acesta, cît și la frontul de lucru pentru 1972. Prin stadiu fizic corespun­zător înțelegem, desigur, o construcție închisă în care să se poată lucra în inte­rior. Dr­ asemenea condiții nu au fost create la blocul cu 80 de apartamente din zona centru Vaslui, la blocu­rile A­0, A 3, D 4 din Vas­lui, la blocurile D­1, D­2, E­1 din Bârlad. Toate aces­tea ar trebui să fie preda­te beneficiarilor în anul 1971. Dar nici frontul de lucru nu se află în întregime la nivelul cerințelor. Blocurile S 1, S 2, A 2 și altele din Vaslui sunt abia la fundații, iar la O 1 și M 3 nici n-au început măcar lucrările! Cum vor continua oare în plină iarnă ? și la fel se pune problema în domeniul construcții­lor industriale. La șantierul Fabricii de materiale izola­toare, la secția dialit, din cauza faptului că nu s-a respectat graficul, nici spa­țiile prevăzute nu au putut fi închise. Și nu trebuie ui­tat că, la sfîrșitul lunii mar­tie, hala va trebui să fie predată pentru montajul uti­lajelor. Cum se va putea asigura un asemenea stadiu fizic al construcției, dacă iar­na nu a fost întîmpinată cu măsuri corespunzătoare ? La Filatura de bumbac lu­crările sînt, ce-i drept, mai avansate, dar din cauza u­­nor neînțelegeri a sarcinilor, acoperișul halelor î-a lăsat pe constructori. . . descope­riți ! Neaplicîndu-i-se izola­ția termică și hidrofugă, pre­cipitațiile abundente în a­ceastă perioadă , pătrund în voie în hale, unde bineîn­țeles, în asemenea condiții nu se poate progresa, nu se poate monta instalația electrică și altele. Se peri­clitează, astfel, termenul de punere în funcțiune a obiec­tivului. In curînd trebuie să sosească utilajele și spațiile pentru montaj nu sînt nici pe departe pregătite. Din fericire, deși sîntem în de­cembrie, vremea este încă aptă pentru lucru la exte­rior și cu puține eforturi, constructorii Șantierului 4 pot grăbi izolarea termică și hi­drofugă a acoperișului. O altă măsură privind pre­gătirea condițiilor de lucru pe timp friguros se referă la încălzirea spațiilor. Care sunt constatările noastre de pe teren ? Pînă în prezent, la toate obiectivele, centra­lele termice încă nu au fost puse în funcțiune, așa cum sunt cele de la blocul cu 80 de apartamente din centrul Vasluiului, din hala orașului și altele. Dar chiar dacă a­­cestea ar funcționa, rețelele termice exterioare nu sunt terminate, de exemplu, nici la blocurile de locuințe din Vaslui și nici la cele din Bârlad. Și pe măsură ce tre­ce timpul, execuția lor de­vine și mai anevoioasă. Stocurile de materii prime constituie, de asemenea, un punct nevralgic. In baza de producție a I.C.M. Vaslui nu s-a asigurat decît aproxima­tiv 50 la sută din necesarul Ing. ION ȘTEFĂNESCU, de la comisia economică a Comitetului județean de partid CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag.­a 3­a) A sosit iarna în ce condiții se va lucra pe șantiere ? Pentru o viticultură și o vinificație pe baze științifice V­inurile, îndeosebi marile vinuri, sunt adevărate­ opere de artă. Pro­ducerea acestor vinuri este o ști­ință aplicată dintre cele mai di­ficile, pentru a cărei accesibi­litate practică se luptă de multă vreme în iunie. La obținerea vi­nurilor de calitate net superioară orga­noleptic și sanitar concură tehnologia, condițiile jocarurilor de păstrare, lemnul vaselor, „caratele“ specialistului, calita­tea materiei prime, condițiile de micro­­mediu și alți factori. Nu întîmplător, unul din cei mai mari­ enologi contem­porani susține că „anul de recoltă (con­dițiile de mediu) este o adevărată bine­­cuvîntare a naturii la căsătoria (alege­rea) soiurilor cu soiurile“,­ lucru care va influența direct asupra calităților fizio­logice și alimentare ale vinului, pe care Pasteur îl numea „cea mai bună, cea mai sănătoasă și cea mai adorată bău­tură a tuturor timpurilor“. Tocmai pen­tru aceste merite neegalate de nici o al­tă băutură a fost dintotdeauna apărat de legi foarte severe, care la unele po­poare și în unele perioade, conțineau prevederi extrem de aspre împotriva a­­celora care­­ îi denaturau conținutul. In epoca noastră, datorită enormelor progrese pe care le-a făcut îndeosebi „Viticultura“, dar și știința vinului de­numită „Enologie“, toate țările și-au re­actualizat legislațiile viticole, punînd de acord prevederile lor cu realitățile ge­nerate de cuceririle tehnico-științifice, apărînd prin norme juridice naturalețea și autenticitatea produselor vinicole. In țara noastră, unde vița de vie o­­cupă întinse suprafețe și contribuie în mod substanțial la creșterea veniturilor de proveniență agricolă, recentul proiect al Legii viei și vinului — supus dezba­terii publice — explică,­­ în general, nor­mele de înființarea și extinderea sau întregirea podgoriilor, centrelor viticole și îngrijirile ce li se acordă viilor, sta­bilește condițiile ce trebuie să le în­deplinească vinurile și băuturile alcoo­lice pentru a purta denumirea de ori­gine. Prin denumirea d­e origine se vi­zează protejarea produselor de calitate, mai ales a vinurilor de mare marcă — expresie a mediului de „vocație natu­rală“. Așa de exemplu, vinurile și stru­gurii de masă din centrele viticole Huși (din jurul orașului), Pîhnești, Șuletea ș.a. nu se pot confunda cu ale altor cen­tre din cadrul județului nostru. Aceste caracteristici specifice (soi/podgoriic) tre­buie puse în circulație sub denumirea de origine, ca să le apere de imitații și să le dea garanția preluării remuneratorii. Ca un produs să se încadreze în „de­numirea de origine“, și , mai ales „denu­mirea de origine controlată“, trebuie să atingă un nivel ridicat de calitate, să nu poată fi imitat, iar locul de produc­ție să fie strict delimitat și intabulat în harta funciară. Numai cu asemenea vinuri cunoscute și recunoscute — ani de-a rîndul de piețele interne și ex­terne — ne putem cuceri o faimă și un debușeu economic rentabil în țară și peste hotare. Pentru demarcarea și re­liefarea unor asemenea plaiuri sau cen­tre viticole în județul nostru sînt nece­sare studii de cunoaștere minuțioasă a caracteristicilor soi / soi / medii , să fie mai mult stimulată cultivarea unor so­iuri superioare pe cele mai propice ex­poziții și obținerea unor vinuri de marcă v;u prin tarifele de preț în vigoare. Toa­te vinurile de consum curent, indiferent de proveniența lor (din cadrul județu­lui) au același preț, la fel cu cele su­perioare sau de soiuri de marcă. Iii Prin aplicarea legii se creează condi­pentru cantonarea fiecărui soi în micromediul unde dă cele mai repre­zentative pr­oduse — detașate cantitativ Dr. ing. A. D. TUDOSE ing. JAN CHIROȘCA (continuare în pag. a 3-a) C.A. P.-urile din județ Cu indicatorii de plan depășiți Măsurile luate de partid, în ceea ce privește perfec­ționarea conducerii, plani­ficării și organizării agri­culturii, precum și hărni­cia țăranilor cooperatori de pe cuprinsul județului nostru constituie factori de primă însemnătate, care au permis desfășurarea u­­nei munci mai bine or­ganizate și, în consecință, obținerea unor rezultate superioare celor obținute în anii trecuți. Ca o de­monstrație concretă a te­meiniciei afirmației de mai sus, o reprezintă faptul că, după cum am fost infor­mați de reprezentanți ai direcției generale județene pentru agricultură, coope­rativele agricole au înde­plinit, cu cîteva săptămîni mai devreme planul anual la unii indicatori. Astfel, la lapte de vacă au fost livrați la fondul de stat cantități mai mari față de cît prevedea planul anual, iar la carne de taurină s-au livrat, de asemenea, can­tități suplimentare. De ase­menea, la export, planul la carne de ovină a fost in întregime realizat. In pre­zent, țăranii cooperatori din întregul județ își con­centrează eforturile în scopul îndeplinirii și depă­șirii altor indicatori de plan,.

Next