Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-05-14 / nr. 1311

I I 2 w Activitatea tehnico-productivă a elevilor pi­ lmiiiiului sichijrrifffiin­­ iin intr­ ă programul partidului nostru, în expunerile secretarului general al partidului sunt cuprinse prețioase im­plicații menite să orienteze și să impulsioneze procesul ridicării între­gii munci instructiv-educative la nivelul cerințelor actuale. Directivele Comitetului Central al P.C.R. privind dezvoltarea învă­­țâmîntului, aprobate în Plenara din 22—25 aprilie 1­968, prevăd, între alte însemnate obiective pe linia unei continue moderni­zări a învățămîntului, „pregătirea de per­spectivă a tineretului" potrivit dezvoltării științei și tehnicii contemporane, cu nevo­ile societății noastre socialiste. Se sublini­ază cu pregnanță, faptul că pregătirea pen­tru muncă și viață a tineretului trebuie astfel făcută încît acesta să-și poată valoa ductivă, alături de celelalte forme de în­­vățămînt, contribuia la conturarea perso­nalității elevilor, crează bazele formarii u­­nor oameni capabili să participe, responsa­bili și cu inițiativă, la luarea deciziilor în viata politică, economică și socială. Alături de evidențierea necesității acti­vității productive, a efectelor moral-edu­cative și social-politice ale acesteia, tre­buie considerate și temeinic analizate pro­blemele de fond ale acesteia, la obiect, scop și metodologie. refer',toate căci, deși experiența în acest domeniu este relativ nouă, se pot deduce unele concluzii cu caracter de generalizare. Obiectul activității tehnico-productive poate să-l constituie orice activitate din sfera producției materiale, adaptată post- tineretul in spiritul fată de muncă­ rifica pe deplin calitățile, forța creatoare, integrîndu-se organic și cit mai rapid în viața socială. De aceea, din școală, tinerii trebuie să pășească în viață cu un bogat volum de cunoștințe și, mai ales, cu înțelegerea cla­ră a rolului și importanței muncii, a fap­tului că munca în țara noastră este o da­torie de onoare și că dragostea și respec­tul față de aceasta reprezintă componente esențiale ale vieții. în acest sens, tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU, arăta: „Trebuie să educăm pe toți cetățenii și în special tineretul în spiritul cultului față de muncă, față de munca liberă despovărată de ex­ploatare din societatea noastră, singura sursă a progresului și prosperității poporu­lui nostru, a națiunii noastre socialiste, mijlocul principal de afirmare a talentului și forței creatoare a tuturor cetățenilor, de manifestare a personalității și autoperfec­­ționare a fiecăruia". în această lumină s-a preconizat restruc­turarea învățămîn­tului de cultură generală pentru a răspunde mai direct cerințelor e­­conomiei și culturii noastre. Introducerea activității tehnico-productive ca obiect de învățămînt reprezintă o componentă a a­­cestui ansamblu. Activitatea tehnico-productivă, ca orice obiect de învățămînt, cuprinde atît latura instructivă, cit și latura educativă. Latura instructivă, fără să-și propună direct să dea elevilor o calificare, urmărește formarea de deprinderi și aptitudini profesionale, de­prinderi de organizare a producției și a muncii, deprinderi privind necesitatea con­siderării continue a aspectului economic și a eficienței procesului muncii. Latura e­­ducativă urmărește dezvoltarea unei ati­tudini pozitive, a respectului tinerilor față de muncă, a intoleranței față de trîndă­­vie, a conștiinciozității și spiritului de dis­ciplină, a înțelegerii finalității și eficien­ței sociale a muncii­­bilităților de realizare de către copii. Este riguros necesar ca activitatea aleasă să nu fie forțată, ci să se integreze organic în ansamblul sistemului de pregătire. Aceas­ta impune condiția ca activitatea tehnico­­productivă a elevilor să fie diferențiată în funcție de vîrstă, de caracteristicile grupu­lui social căreia îi aparține școala, de ap­titudinile personale ale copiilor. Alegerea cu discernămînt a obiectului activității re­prezintă premisa esențială a eficienței e­­ducative a acesteia, în acest scop să se urmărească ca activitatea aleasă să impună corelat solicitări fizi­ce și intelectuale, evitindu-se cu multă grijă absolutizarea extremelor (pro­ducția artizanală și mic meșteșugărească, producția total mecanizată sau automatiza­tă). Interesantă, în acest sens, este iniția­tiva unor școli de a dezvolta în aceeași u­­nitate cercuri tehnice și cercuri de produc­ție cu activitate de tip diferit (grup pro­ductiv de rotărie și cerc de rachetomodele, de exemplu), care presupun cunoștințe teo­retice și condiții de realizare diferite. Este, de asemenea, deosebit de interesantă ini­țiativa de a profila activitatea tehnico-pro­­ductivă pentru realizarea de mobilier șco­lar, material didactic și piese de labora­tor. Poate că această activitate ar trebui sistematizată și extinsă așa încît să nu fie utilizată numai pentru autodotare, ci să se creeze centre regionale specializate în producția de material didactic. Pe aceeași direcție nu este recomandabilă îndreptarea fetelor numai către cercuri a căror acti­vitate are caracter unic gospodăresc , me­canica fină, electrotehnica, electronica o­­feră, de asemenea, posibilități de lucru convenabile condiției fizice a fetelor. Inclusă în sistemul de formare a tineri­lor, activitatea tehnico-productivă are drept scop nu numai obținerea unor bunuri, ci realizarea ansamblului cerințelor instruc­­tiv-educative care conduc la formarea unui om capabil să se integreze cu ușurință în orice fel de activitate viitoare. Criteriul de­­ apreciere a activității este randamentul­­ productiv și formativ. In considerarea­­ scopului trebuie să se țină seama de fap­­­­tul că școala de cultură generală nu poate și nu trebuie să fie transformată în școală profesională. Experiența celor doi ani parcurși arată că locul cel mai eficace pentru desfășura­rea activității tehnico-productive este ate­lierul școală, dar aceasta nu exclude, evi­dent, posibilitatea ca o parte a activității să se desfășoare direct în întreprinderile industriale. Ținînd seama de aspectul formativ al activității, practica săptămânală, deși pre­zintă dezavantajul discontinuității, asigură însușirea mai solidă a deprinderilor și per­mite utilizarea reciprocă a cunoștințelor mai eficient. Conducătorul activității tehnico-produc­tive trebuie să fie maistrul-instructor, numai în unele cazuri profesorii de spe­ci­cialitate. Caracterul formativ al activității obligă pe maistrul-instructor să acționeze simultan ca specialist și pedagog, contri­buind astfel la formarea profesională, cît și la educarea moral-cetățenească și po­­litico-ideologică a elevilor. Cu siguranță, în etapa actuală, este necesară o activitate de perfecționare în această direcție a edu­catorilor înșiși, a maiștrilor-instructori și a profesorilor care lucrează în acest do­meniu Aspectele metodice ale activității tehni­co-productive, deși conturate, nu sunt încă în suficientă măsură clarificate. Aici, mai mult poate decît la celelalte discipline de învățămînt, se poate pune problema ela­borării unei tehnologii a învățămîntului care să cuprindă metode și mijloace teh­nice cu randament verificat. In condițiile actuale, cînd perioada de început a fost deja depășită, metodologia generală de desfășurare a activității trebuie să asigure depășirea nivelului meșteșugăresc, inclu­derea problemelor ttratate în sistemul ge­neral de prelucrare a cunoștințelor, înțe­legerea mai profundă a teoriei prin prac­tică, utilizarea creatoare a teoriei. O pondere însemnată în preocupările metodice trebuie să ocupe acelea care asi­gură formarea spiritului organizatoric și întreprinzător. în acest sens, problemele de organizare internă a echipei, reparti­zarea sarcinilor pe oameni, normarea în timp, gestiunea grupei etc. ar trebui lăsate pe seama grupei de elevi, sub­ îndrumarea și controlul conducătorului. Aspectele expuse reprezintă numai o mică parte din acelea care interesează sfera activității tehnico-productive, aspec­te care se vor dezbate aprofundat în ca­drul secțiilor de specialitate. Contribuția tuturor disciplinelor de în­­vățămînt în pregătirea și educarea elevi­lor prin muncă, precizarea conținutului, metodelor de desfășurare a muncii, activi­tatea de perfecționare a modului de orga­­nizare și de desfășurare a activității teh­nico-productive reprezintă probleme care preocupă un larg cerc de oameni din școa­lă și din afara școlii. Rezolvarea pe o înal­tă treaptă a acestor probleme va crea con­diții pentru înfăptuirea programului de construcție și dezvoltare a societății socia­lise multilateral dezvoltate și, implicit, a înălțării școlii românești. Să educăm cultului Conf. univ. dr. CORNELIA LEONTE Institutul Politehnic Iași In felul acesta, activitatea tehnico-pro­ \ Liceul „Gh. Gheorghiu-Dej"­ ­ din Bîrlad Atelier de automatizări industriale înființarea, la Liceul nr. 1 „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Birlad, a atelierului de au­tomatizări industriale ur­mărește să pună la dispo­ziția elevilor mijloace tehnice de automatizare folosite în indus­trie, să-i familiarizeze cu princi­piile ce stau la baza funcționării utilajelor, să pună pe elevi în si­tuația de a interpreta unele scheme de automatizare, proiec­tare și realizare a automatizării chiar în atelier. Am înzestrat în acest scop atelierul cu cele mai importante elemente de automa­tizare ca: relee electromagneti­ce, electropneumatice, electro­nice, termice, elemente de pro­iecție la scurtcircuit și la su­prasarcină, limitatoare de cursă, redresoare, acumulatoare, reosta­­te ș.a. In ultimul timp am mai procurat două grupuri electro­gene, un alternator monofazat autoexcitat și un tablou de dis­tribuție folosit pentru alimenta­rea cu energie electrică a apa­ratului de proiecție cinematogra­fică in satele neelectrificate. Ple­­cînd de la aceste mijloace teh­nice am realizat cu elevii un tablou de distribuție a energiei electrice în sistem trifazat, 14 tablouri didactice pentru ca e­­levii să execute schemele electri­ce de automatizare, o instalație de încărcat acumulatoare ș.a. E­­levii au putut face, astfel, legă­tura între cunoștințele căpătate la fizică și modul cum sunt reali­zate acestea sub aspect industrial. Cunoștințele lor teoretice s-au cimentat și mai mult cînd rele­­ul electromagnetic studiat la fizi­că a fost demontat și montat de fiecare elev în atelierul școlii, studiind „pe viu“ părțile compo­nente ; bobina, circuitul magne­tic, contactele normal deschise sau normal închise, carcasa. Pen­tru familiarizarea elevilor cu elementele de automatizare din atelier și dezvoltarea dragostei pentru muncă i-am pus să exe­cute mai întîi scheme simple de automatizare, apoi pentru coman­da de la distanță. In realizarea acestora, elevii au depus un deo­sebit interes, pasiune chiar, ve­­rificîndu-și practic cunoștințele predate la pre. prof. ing. C. BICHIR Liceul nr. 1 Btrlad L iii AGRICOLI «MIALE otul școlar experimental este un teren agricol amenajat în scop di­dactic, unul din mijloacele principa­le ale școlii, mai ales din mediul sătesc, de a realiza educarea prin muncă și pentru muncă a elevilor. Acest teren constituie un auxiliar prețios în munca profesorilor de biologie și agricul­tură, deoarece aplicațiile practice execu­tate de elevi aici le verifică și consolidea­ză cunoștințele, se formează primele price­peri și deprinderi pentru munca în agricul­tură. Terenul experimental școlar îndepli­nește funcțiuni multiple, servind nu nu­mai pentru predarea obiectului „Agricul­tura“, ci și­ a științelor biologice. Deoare­ce la multe lecții predarea se poate desfă­șura direct pe lotul școlar, se poate spu­ne că el este un laborator viu, unde ex­periențele și demonstrațiile se fac în con­diții naturale, sub cerul liber. Condițiile experimentării pe terenul școlar trebuie să se apropie de condițiile din producție pentru ca elevii să poată constata că me­todele agrotehnice folosite de ei pe su­prafețe reduse, sunt aplicabile pe supra­fețe mari cu ajutorul mașinilor agricole. Prin practica agricolă elevii au, de aseme­nea, ocazia să-și lămurească unele proble­me mai greu accesibile pentru ei, ca : le­gătura dintre cauză și efect, unitatea din­tre organism și mediu, ceea ce contribuie in mod deosebit la formarea concepției lor materialist-diab­etice despre natură. Prin aplicarea metodelor agrotehnice înainta­te, elevii constată posibilitățile omului de a stăpîni natura, de a o transforma în mod creator pentru a obține recolte bogate Ac­tivitatea desfășurată pe terenul școlar trebuie făcută astfel încît aceasta să nu dezvăluie elevilor numai latura tehnică a muncii, ci și conținutul ei social. Noi am urmărit, prin activitatea desfășurată pe lotul școlar, să contribuim la formarea atitudinii comuniste față de muncă a ele­vilor, dar și la cultivarea înaltelor ei va­lori etice. In această accepțiune școala este pentru elev un mediu eficient de e­­xersare complexă a multiplelor posibilități de integrare socială, munca elevului con­stituind nota dominantă a acestui proces de socializare. Cunoștințele teoretice și practice, priceperile și deprinderile do­­bîndite de elevi în cadrul restrîns al te­renului agricol școlar îi pregătesc pe elevi, pentru munca lor ulterioară în unitățile agricole productive, pentru orientarea spre diferite profesiuni, mulți­ dintre ei devenind agronomi sau zootehnicieni. Un interes deosebit prezintă și observațiile fenologice prin care elevii cunosc unele aspecte din fazele de creștere și dezvol­tare a organismelor vegetale sau anima­le ca : înmugurirea, înflorirea, fructifica­rea sau metamorfoza unor insecte dăună­toare agriculturii. Pe terenul școlar elevii pot să execute experiențe și lucrări de cultivare a plantelor în condițiile natu­rale cu scopul de a verifica în practică cunoștințele de botanică, zoologie, biologie generală predate la clasă. In acest fel elevii se deprind să lege cunoștințele în­sușite la disciplinele științelor biologice de practica producției agricole cu care se familiarizează printr-o muncă plăcută și accesibilă. Valoarea educativă a lucră­rilor agricole se relevă și în cazul cînd unii elevi manifestă înclinații pentru stu­dierea unor probleme din biologie, agricul­tură sau zootehnie sau pentru cultivarea și îngrijirea plantelor. Profesorul are da­toria de a descoperi astfel de înclinații și a se cultiva spre o muncă creatoare. Organizarea și conducerea pedagogică a elevilor în lucrările practice pe terenul școlar este o muncă de răspundere a profesorului. Prin lucrările de pregăti­re a solului, de semănare, prin efectua­rea lucrărilor în răsadnițe și a celor de îngrijire a plantelor de cultură, elevii se deprind să mînuiască uneltele agricole mai simple, ceea ce permite introducerea mai multor elemente de politehnizare în procesul instructiv-educativ la științele biologice și pregătirea tehnico-productivă. La organizarea terenului experimental șco­lar, împărțit de regulă în mai multe sec­toare și parcele cultivate cu plante în ba­za unui plan de cultură prealabil, trebuie avute în vedere cerințele programei, scopul didactico-instructiv urmărit și con­dițiile locale. Prin respectarea acestor ce­rințe, pasiune didactică în activitatea pe lotul școlar, elevii vor cunoaște natura plantelor, vor ști să semene, să îngrijească plantele Prof. I. BULETE, Școala generală nr. 1 Zorleni Drumul cunoașterii în chimie pornește de la un bogat material de noțiuni, prin­cipii și legi cu caracter abstract care-și găsesc o largă și utilă aplicabilitate prac­tică în industrie și agricultură. Acest as­pect trebuie evidențiat în fiecare oră de chimie, la fiecare oră de laborator, îmbi­narea armonioasă a expunerii în cadrul orelor de predare cu metoda demonstra­ției practice stabilește în gîndirea elevi­lor conexiuni trainice intre cuvînt și re­prezentarea obiectului pe care acesta definește. Manipularea ustensilelor de la­la­borator și a reactivilor, păstrarea ordinei la locul de muncă, îi obișnuiește pe elevi cu unele activități viitoare, îi disciplinea­ză în muncă, îi îndeamnă să cunoască cit mai mult și să îndrăgească activitatea practică în laborator. Pentru aceasta, fu predarea unor teme care puteau oferi ase­menea valențe formative, am introdus la diferite clase experimentele frontale. Pre­pararea unor substanțe, combinarea acizi­lor cu metalele, determinarea caracterului acid sau bazic al unei soluții ș.a. sunt o­­perații practice ce le-am efectuat cu toți elevii, fie în cadrul predării noilor cu­noștințe, fie la lecțiile de verificare, repe­tare, și sistematizare. Am observat că descrierea cu ajutorul elevilor a voltme­­trului, instalației de distilare ,aparatului Kipp, a furnalului înalt, a convertizoare­lor Bessener, Thomas, Siemens Martin, prepararea industrială a acidului sulfuric, metalurgiei aluminiului asigură o parti­cipare activă a întregii clase la lecții. Lu­crările de laborator sunt forme specifice în predarea chimiei prin intermediul că­rora toți elevii sunt antrenați să lucreze în dependent. Scopul acestor lecții îl con­stituie formarea priceperii și deprinderi­lor de a minui aparatura de laborator și substanțele chimice Lucrările de laborator formează calități individuale ca : spirit de observație, răbdare, simțul de ordine, spiritul de economie, calități care, bine cultivate și dirijate pedagogic, contribuie la pregătirea elevilor pentru munca pro­ductivă. O altă cale de educare prin și pentru muncă o constituie formele de activitate independentă a elevilor, desfășurate pe baza unor teme practice date, fără par­ticiparea directă a profesorului. Munca independentă îi disciplinează pe elevi, le dezvoltă inițiativa și dorința de acțiune. Studiind capitolele „Cărbuni de pămînt“, „Țițeiul“, „Metanul“, „Acetilena”, am dat ca teme pentru acasă întocmirea unor ta­blouri care să cuprindă substanțele obți­nute din aceste materii prime. Controlîn­­du-le am observat că fiecare și-a dat si­lința să se informeze și să treacă cu­ mai multe asemenea substanțe. Tot ca teme pentru acasă am dat elevilor să execute desene, schițe, planșe, grafice, diagrame, spuse individuale, voltmetre, spirtiere, să culeagă informații științifice de la cursu­rile de radio și televiziune. O altă formă a procesului de educare prin și pentru muncă o constituie activitatea elevilor în cercurile tehnice și științifice de fizică, chimie ș.a. La ședințele cercului de chi­mie pot fi efectuate experiențe mai gre­le, dar atractive, însoțite de explicarea fenomenelor: cristalizări, arderi de oxi­gen, focuri bengale, artificii, pomul lui Saturn ș.a. Aici se pot explica mai pe larg procedeul românesc de exploatare a sării cu ajutorul sondei, procedeul de chimiza­re a CH/„ a sării petrolului, procedeul ro­mânesc de fabricare a cocsului, a H2SO­ din gips, metode românești de obținere a maselor plastice. Avînd largi posibilități la orele de chi­mie pentru îmbogățirea secțiilor cu pro­bleme de actualitate, putem evidenția sarcinile planului de producție pe țară în actualul cincinal, realizările industriei chimice românești, ca urmare a măsuri­lor luate în acest sector de partidul și gu­vernul nostru, legătura strînsă ce există intre noțiunile predate și activitatea de zi cu zi a industriei noastre chimice Vizitele în întreprinderi, au un rol deosebit în e­­ducarea elevilor pentru­ tehnică și produc­ție, contribuie la educarea lor morală și formarea atitudinii socialiste față de muncă, îi ajută să descopere mai ușor le­gătura dintre fenomenele învățate și apli­cațiile lor practice. Pot să afirm, fără să greșesc, că orele de chimie și fizică oferă cele mai largi posibilități de educa­re a elevilor prin și pentru muncă, pen­tru tehnică și producție, pentru viață. Prof. ELENA BADIU, Liceul „M. Kogălniceanu" — Huși LECȚIILE LA LABORATORUL DE CHIMIE CADRU OPTIM A TEORIEI CU PRACTICA VREMEA NOUA (urmare din pag. 1) făcută în așa mod încît se con­stată o rămînere în urmă cu o treime a lucrărilor, conform ... planificării. Și aceasta Intere­santă ni se pare poziția benefi­ciarului care ... elaborează pla­nuri de devansare a termenului de punere în funcțiune. Ingine­rul șef cu investițiile la F.R.B., I. Moldovan, ne declara : „In schimb, stadiul lucrărilor este ne­­satisfăcător atît în ceea ce pri­vește realizările valorice, cît și cele fizice". De ce ? Fiindcă be­neficiarul nu are posibilitatea să efectueze un control amănunțit, fiindcă „nu există un grafic al stadiilor fizice și nici vreo obli­gație legală pentru constructori de a-și eșalona lucrările de co­mun acord cu beneficiarul. Con­structorul nu se situează pe o poziție realistă spunînd doar — că va efectua lucrările la timp — și rămînînd cu promisiunile". „El este foarte optimist, de alt­fel — ne relata inginerul Savel Țarălungă, șeful serviciului in­vestiții — dar ceea ce face el, este mai mult poezie, optimismul său neavînd o bază reală". „Da­că există niște motive de diver­gență — ne relata inginerul șef Moldovan — între noi, construc­tor și proiectant — acestea sînt­­ numai speculative, de justificare întîrzierilor constructorilor’*. Dintre toate, cea mai interesantă ni se pare optica constructoru­lui. Inginerul șef adjunct Con­stantin Ioniuc, șeful platformei industriale Bîrlad — ne relata că: „Pornirea investiției a fost total neglijată, cu o îngăduință foarte mare față de proiectant. Ar fi suficient să amintim că abia du­pă 6 luni noi deținem toate pro­iectele care trebuiau să ne par­vină încă de anul trecut. Acest fapt ne-a împiedicat să luăm măsurile de aprovizionare și or­ganizare necesară. Normal ar fi fost să aplicăm penalizări pen­tru aceste întîrzieri beneficiaru­lui conform prevederilor legale. Deși la 15 aprilie trebuia depusă toată documentația pentru anul 1973 noi nu avem documentația nici pentru acest an. Sub antre­prizele nu au absolut nici un proiect. Așadar, dacă nu am a­­vut posibilitatea să le contrac­tăm materiile și materialele, nu avem nici producția pregătită la nivel corespunzător. Am primit luni în șir proiecte pe care nu puteai decît să le admiri... de­oarece nu aveau avizul firmei licențiatoare. Practic, abia din februarie am reușit să începem lucrul și cred că ne vom achita așa cum trebuie de aceste obli­gații. Așadar, constructorul a a­­vut și unele cauze obiective. Nu înțelegem de ce beneficiarul s-a coalizat cu proiectantul ! Proba­bil de dragul de a nu se supăra unul pe altul — asigurînd abia acum proiectele ce trebuiau cu­noscute în urmă cu o jumătate de an. Deci stadiul realizărilor constructorului trebuie privite la justa lor valoare, ele fiind ro­dul a numai trei luni de muncă și nu 7 cste s-au scurt de la în­ființarea șantierului. Dar con­structorul nu poate avea nici o scuză pentru faptul că nu și-a creat o bază tehnico-materială (lucrările de organizare), fără de care nu va putea înregistra a­­cel salt cu toate prevederile op­timiste. De asemenea, e nerezol­­vată prob­­ema forței de muncă și a utilajelor date de T. M. București, care nu se intere­sează de buna lor funcționare. Luni în șir, utilaje de bază (bul­dozere, cilindri compresori) au stat fără să funcționeze măcar un ceas. Credem însă că în loc de planuri ar fi mai eficientă o co­laborare : beneficiar-constructor­­proiectant, așezată pe baze rea­liste, căci a face planuri de de­vansare a termenului investiții fără a interveni acolo unde lu­crările stagnează nejustificat în­seamnă a nu sta cu picioarele pe pămînt. Or, sarcinile de investiții sînt prea importante pentru a ne fabrica acum precedente pen­tru niște viitoare scuze „obiec­tive”: în loc să se acționeze pentru recuperarea restanțelor, se... întocmesc planuri de devansare a investițiilor Sezonul turistic a venit. De ce unitățile comerciale de pe trasee mai sínt tributare nepăsării? (urmare din pag. 1­­re pitorească, arhitectură origi­nală, dotare tehnico-materială bună, aprovizionare abundentă și variată, servire promptă. Ex­cepție face întrucîtva... curățenia, cu toate strădaniile, o îngrijire corespunzătoare nu poate fi asi­gurată de o singură persoană, care îndeplinește nu numai func­ția de responsabil și de chelner, ci și de bucătar... Considerăm, de asemenea, că este absolut ne­cesar ca IGO Huși să stabilească un orar de funcționare a auto­buzelor pe traseul Huși-Dobrina, în zilele de sîmbătă și duminică, pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiți să străbată 3-4 km, pe jos pînă la această unitate. Ar fi rentabil, bineînțeles, atît pen­tru IGO Huși, cît și pentru cam­ping. ...Hotelul bun se cunoaște... de la ușă. Treci pragul și dintr-o privire îți faci o imagine des­pre „stilul unității, despre modul cum sînt asigurate primirea și găzduirea călătorului. Fără a mai pierde vremea cu formalități greoaie, la hotelul „Moldova“ din Bîrlad, ești condus în camera în care te așteaptă un pat proaspăt învățat și lenjerie imaculată. Este un hotel in care te simți bina­r zeci și zeci de detalii, care în­tregesc confortul ilustrează pre­ocupare pentru buna gospodărire a unității. Curățenia este irepro­șabilă, prosoapele curate, per­sonalul politicos. Restaurantul, braseria și cele două terase cre­ază condiții pentru a petrece ci­­teva minute intr-un mod plă­cut. Aceleași lucruri s-ar putea spune și despre hotelul „Miner­va“ și restaurantul „Mielul alb”, dacă ar fi fost reparate... Așa însă... Raidul nostru prin unitățile de pe traseele turistice menționate a scos in evidență faptul că a­­provizionarea este în general bună, dar că există încă o mo­notonie în ceea ce privește ofer­ta. Se impune, prin urmare, mai mare preocupare pentru di­o­­ersificarea preparatelor culina­re și pentru pregătirea mîncăru­­rilor cu specific moldovenesc, care să ducă vestea fiecărei u­­nități. Deficiențele privind ordi­nea și curățenia arată că trebuie acordată toată atenția probleme­lor de igienă, după cum ținuta vestimentară a celor ce servesc călătorii nu trebuie să fie deloc neglijată. Apropiata afluență a turiștilor trebuie să găsească fi­ecare unitate de alimentație pu­blică bine pregătită din toate punctele de vedere. S­PORT KgEenizaa Liceul Agricol Huși-Botoșani Voința 15-8 (8-7) Duminică, la Huși, sute de sim­patizanți ai handbalului au venit să asiste la ultimul meci pe teren propriu din această ediție al ju­cătoarelor divizionare din locali­tate. Confirmînd forma bună din actualul sezon, prin victoria la scor asupra formației Voința din Botoșani, elevele de la Liceul a­­gricol s-au găsit astfel la a patra etapă consecutiv de cînd nu au mai cunoscut infrîngerea. Meciul a fost dramatic în re­priza întîi, poate și datorită mi­zei mari care și-a pus amprenta pe joc. După un început rapid. In min. 6 scorul era 3—0 pentru gazde, prin golurile înscrise de Maftei, elevele din Botoșani, pro­­fitînd de unele greșeli în apărare ale gazdelor, reușesc să egaleze și chiar să conducă: min. 12 — scorul era de 3­—5. Hușencele își revin din acest neașteptat joc, se regrupează în apărare și, anihi­­lind cei doi interi adverși, pun stăpinire pe joc, încheind repriza cu un avantaj minim de un gol. In a doua repriză, echipa din Huși, etalîndu-și un larg bagaj de cunoștințe tehnico-tactice și fă­­cînd o mare risipă de energie, a realizat un joc excelent reușind să mai înscrie 7 goluri și să pri­mească numai unul. Punctele par­tidei au fost înscrise de D. Maf­tei (8), St. Paulina (2), E. Haza­­pariu (2), M. Ploaie, T. Iulia și I. Mocanu, câte unul, pentru gaz­de, și D. Gheorghiu (3), L. Loz­­neanu (3) și A. Bucur, pentru oas­pete. A condus excelent Octavian Popescu din Bacău.

Next