Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-05-14 / nr. 1311
I I 2 w Activitatea tehnico-productivă a elevilor pi lmiiiiului sichijrrifffiin iin intr ă programul partidului nostru, în expunerile secretarului general al partidului sunt cuprinse prețioase implicații menite să orienteze și să impulsioneze procesul ridicării întregii munci instructiv-educative la nivelul cerințelor actuale. Directivele Comitetului Central al P.C.R. privind dezvoltarea învățâmîntului, aprobate în Plenara din 22—25 aprilie 1968, prevăd, între alte însemnate obiective pe linia unei continue modernizări a învățămîntului, „pregătirea de perspectivă a tineretului" potrivit dezvoltării științei și tehnicii contemporane, cu nevoile societății noastre socialiste. Se subliniază cu pregnanță, faptul că pregătirea pentru muncă și viață a tineretului trebuie astfel făcută încît acesta să-și poată valoa ductivă, alături de celelalte forme de învățămînt, contribuia la conturarea personalității elevilor, crează bazele formarii unor oameni capabili să participe, responsabili și cu inițiativă, la luarea deciziilor în viata politică, economică și socială. Alături de evidențierea necesității activității productive, a efectelor moral-educative și social-politice ale acesteia, trebuie considerate și temeinic analizate problemele de fond ale acesteia, la obiect, scop și metodologie. refer',toate căci, deși experiența în acest domeniu este relativ nouă, se pot deduce unele concluzii cu caracter de generalizare. Obiectul activității tehnico-productive poate să-l constituie orice activitate din sfera producției materiale, adaptată post- tineretul in spiritul fată de muncă rifica pe deplin calitățile, forța creatoare, integrîndu-se organic și cit mai rapid în viața socială. De aceea, din școală, tinerii trebuie să pășească în viață cu un bogat volum de cunoștințe și, mai ales, cu înțelegerea clară a rolului și importanței muncii, a faptului că munca în țara noastră este o datorie de onoare și că dragostea și respectul față de aceasta reprezintă componente esențiale ale vieții. în acest sens, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, arăta: „Trebuie să educăm pe toți cetățenii și în special tineretul în spiritul cultului față de muncă, față de munca liberă despovărată de exploatare din societatea noastră, singura sursă a progresului și prosperității poporului nostru, a națiunii noastre socialiste, mijlocul principal de afirmare a talentului și forței creatoare a tuturor cetățenilor, de manifestare a personalității și autoperfecționare a fiecăruia". în această lumină s-a preconizat restructurarea învățămîntului de cultură generală pentru a răspunde mai direct cerințelor economiei și culturii noastre. Introducerea activității tehnico-productive ca obiect de învățămînt reprezintă o componentă a acestui ansamblu. Activitatea tehnico-productivă, ca orice obiect de învățămînt, cuprinde atît latura instructivă, cit și latura educativă. Latura instructivă, fără să-și propună direct să dea elevilor o calificare, urmărește formarea de deprinderi și aptitudini profesionale, deprinderi de organizare a producției și a muncii, deprinderi privind necesitatea considerării continue a aspectului economic și a eficienței procesului muncii. Latura educativă urmărește dezvoltarea unei atitudini pozitive, a respectului tinerilor față de muncă, a intoleranței față de trîndăvie, a conștiinciozității și spiritului de disciplină, a înțelegerii finalității și eficienței sociale a munciibilităților de realizare de către copii. Este riguros necesar ca activitatea aleasă să nu fie forțată, ci să se integreze organic în ansamblul sistemului de pregătire. Aceasta impune condiția ca activitatea tehnicoproductivă a elevilor să fie diferențiată în funcție de vîrstă, de caracteristicile grupului social căreia îi aparține școala, de aptitudinile personale ale copiilor. Alegerea cu discernămînt a obiectului activității reprezintă premisa esențială a eficienței educative a acesteia, în acest scop să se urmărească ca activitatea aleasă să impună corelat solicitări fizice și intelectuale, evitindu-se cu multă grijă absolutizarea extremelor (producția artizanală și mic meșteșugărească, producția total mecanizată sau automatizată). Interesantă, în acest sens, este inițiativa unor școli de a dezvolta în aceeași unitate cercuri tehnice și cercuri de producție cu activitate de tip diferit (grup productiv de rotărie și cerc de rachetomodele, de exemplu), care presupun cunoștințe teoretice și condiții de realizare diferite. Este, de asemenea, deosebit de interesantă inițiativa de a profila activitatea tehnico-productivă pentru realizarea de mobilier școlar, material didactic și piese de laborator. Poate că această activitate ar trebui sistematizată și extinsă așa încît să nu fie utilizată numai pentru autodotare, ci să se creeze centre regionale specializate în producția de material didactic. Pe aceeași direcție nu este recomandabilă îndreptarea fetelor numai către cercuri a căror activitate are caracter unic gospodăresc , mecanica fină, electrotehnica, electronica oferă, de asemenea, posibilități de lucru convenabile condiției fizice a fetelor. Inclusă în sistemul de formare a tinerilor, activitatea tehnico-productivă are drept scop nu numai obținerea unor bunuri, ci realizarea ansamblului cerințelor instructiv-educative care conduc la formarea unui om capabil să se integreze cu ușurință în orice fel de activitate viitoare. Criteriul de apreciere a activității este randamentul productiv și formativ. In considerarea scopului trebuie să se țină seama de faptul că școala de cultură generală nu poate și nu trebuie să fie transformată în școală profesională. Experiența celor doi ani parcurși arată că locul cel mai eficace pentru desfășurarea activității tehnico-productive este atelierul școală, dar aceasta nu exclude, evident, posibilitatea ca o parte a activității să se desfășoare direct în întreprinderile industriale. Ținînd seama de aspectul formativ al activității, practica săptămânală, deși prezintă dezavantajul discontinuității, asigură însușirea mai solidă a deprinderilor și permite utilizarea reciprocă a cunoștințelor mai eficient. Conducătorul activității tehnico-productive trebuie să fie maistrul-instructor, numai în unele cazuri profesorii de specicialitate. Caracterul formativ al activității obligă pe maistrul-instructor să acționeze simultan ca specialist și pedagog, contribuind astfel la formarea profesională, cît și la educarea moral-cetățenească și politico-ideologică a elevilor. Cu siguranță, în etapa actuală, este necesară o activitate de perfecționare în această direcție a educatorilor înșiși, a maiștrilor-instructori și a profesorilor care lucrează în acest domeniu Aspectele metodice ale activității tehnico-productive, deși conturate, nu sunt încă în suficientă măsură clarificate. Aici, mai mult poate decît la celelalte discipline de învățămînt, se poate pune problema elaborării unei tehnologii a învățămîntului care să cuprindă metode și mijloace tehnice cu randament verificat. In condițiile actuale, cînd perioada de început a fost deja depășită, metodologia generală de desfășurare a activității trebuie să asigure depășirea nivelului meșteșugăresc, includerea problemelor ttratate în sistemul general de prelucrare a cunoștințelor, înțelegerea mai profundă a teoriei prin practică, utilizarea creatoare a teoriei. O pondere însemnată în preocupările metodice trebuie să ocupe acelea care asigură formarea spiritului organizatoric și întreprinzător. în acest sens, problemele de organizare internă a echipei, repartizarea sarcinilor pe oameni, normarea în timp, gestiunea grupei etc. ar trebui lăsate pe seama grupei de elevi, sub îndrumarea și controlul conducătorului. Aspectele expuse reprezintă numai o mică parte din acelea care interesează sfera activității tehnico-productive, aspecte care se vor dezbate aprofundat în cadrul secțiilor de specialitate. Contribuția tuturor disciplinelor de învățămînt în pregătirea și educarea elevilor prin muncă, precizarea conținutului, metodelor de desfășurare a muncii, activitatea de perfecționare a modului de organizare și de desfășurare a activității tehnico-productive reprezintă probleme care preocupă un larg cerc de oameni din școală și din afara școlii. Rezolvarea pe o înaltă treaptă a acestor probleme va crea condiții pentru înfăptuirea programului de construcție și dezvoltare a societății socialise multilateral dezvoltate și, implicit, a înălțării școlii românești. Să educăm cultului Conf. univ. dr. CORNELIA LEONTE Institutul Politehnic Iași In felul acesta, activitatea tehnico-pro \ Liceul „Gh. Gheorghiu-Dej" din Bîrlad Atelier de automatizări industriale înființarea, la Liceul nr. 1 „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Birlad, a atelierului de automatizări industriale urmărește să pună la dispoziția elevilor mijloace tehnice de automatizare folosite în industrie, să-i familiarizeze cu principiile ce stau la baza funcționării utilajelor, să pună pe elevi în situația de a interpreta unele scheme de automatizare, proiectare și realizare a automatizării chiar în atelier. Am înzestrat în acest scop atelierul cu cele mai importante elemente de automatizare ca: relee electromagnetice, electropneumatice, electronice, termice, elemente de proiecție la scurtcircuit și la suprasarcină, limitatoare de cursă, redresoare, acumulatoare, reostate ș.a. In ultimul timp am mai procurat două grupuri electrogene, un alternator monofazat autoexcitat și un tablou de distribuție folosit pentru alimentarea cu energie electrică a aparatului de proiecție cinematografică in satele neelectrificate. Plecînd de la aceste mijloace tehnice am realizat cu elevii un tablou de distribuție a energiei electrice în sistem trifazat, 14 tablouri didactice pentru ca elevii să execute schemele electrice de automatizare, o instalație de încărcat acumulatoare ș.a. Elevii au putut face, astfel, legătura între cunoștințele căpătate la fizică și modul cum sunt realizate acestea sub aspect industrial. Cunoștințele lor teoretice s-au cimentat și mai mult cînd releul electromagnetic studiat la fizică a fost demontat și montat de fiecare elev în atelierul școlii, studiind „pe viu“ părțile componente ; bobina, circuitul magnetic, contactele normal deschise sau normal închise, carcasa. Pentru familiarizarea elevilor cu elementele de automatizare din atelier și dezvoltarea dragostei pentru muncă i-am pus să execute mai întîi scheme simple de automatizare, apoi pentru comanda de la distanță. In realizarea acestora, elevii au depus un deosebit interes, pasiune chiar, verificîndu-și practic cunoștințele predate la pre. prof. ing. C. BICHIR Liceul nr. 1 Btrlad L iii AGRICOLI «MIALE otul școlar experimental este un teren agricol amenajat în scop didactic, unul din mijloacele principale ale școlii, mai ales din mediul sătesc, de a realiza educarea prin muncă și pentru muncă a elevilor. Acest teren constituie un auxiliar prețios în munca profesorilor de biologie și agricultură, deoarece aplicațiile practice executate de elevi aici le verifică și consolidează cunoștințele, se formează primele priceperi și deprinderi pentru munca în agricultură. Terenul experimental școlar îndeplinește funcțiuni multiple, servind nu numai pentru predarea obiectului „Agricultura“, ci și a științelor biologice. Deoarece la multe lecții predarea se poate desfășura direct pe lotul școlar, se poate spune că el este un laborator viu, unde experiențele și demonstrațiile se fac în condiții naturale, sub cerul liber. Condițiile experimentării pe terenul școlar trebuie să se apropie de condițiile din producție pentru ca elevii să poată constata că metodele agrotehnice folosite de ei pe suprafețe reduse, sunt aplicabile pe suprafețe mari cu ajutorul mașinilor agricole. Prin practica agricolă elevii au, de asemenea, ocazia să-și lămurească unele probleme mai greu accesibile pentru ei, ca : legătura dintre cauză și efect, unitatea dintre organism și mediu, ceea ce contribuie in mod deosebit la formarea concepției lor materialist-diabetice despre natură. Prin aplicarea metodelor agrotehnice înaintate, elevii constată posibilitățile omului de a stăpîni natura, de a o transforma în mod creator pentru a obține recolte bogate Activitatea desfășurată pe terenul școlar trebuie făcută astfel încît aceasta să nu dezvăluie elevilor numai latura tehnică a muncii, ci și conținutul ei social. Noi am urmărit, prin activitatea desfășurată pe lotul școlar, să contribuim la formarea atitudinii comuniste față de muncă a elevilor, dar și la cultivarea înaltelor ei valori etice. In această accepțiune școala este pentru elev un mediu eficient de exersare complexă a multiplelor posibilități de integrare socială, munca elevului constituind nota dominantă a acestui proces de socializare. Cunoștințele teoretice și practice, priceperile și deprinderile dobîndite de elevi în cadrul restrîns al terenului agricol școlar îi pregătesc pe elevi, pentru munca lor ulterioară în unitățile agricole productive, pentru orientarea spre diferite profesiuni, mulți dintre ei devenind agronomi sau zootehnicieni. Un interes deosebit prezintă și observațiile fenologice prin care elevii cunosc unele aspecte din fazele de creștere și dezvoltare a organismelor vegetale sau animale ca : înmugurirea, înflorirea, fructificarea sau metamorfoza unor insecte dăunătoare agriculturii. Pe terenul școlar elevii pot să execute experiențe și lucrări de cultivare a plantelor în condițiile naturale cu scopul de a verifica în practică cunoștințele de botanică, zoologie, biologie generală predate la clasă. In acest fel elevii se deprind să lege cunoștințele însușite la disciplinele științelor biologice de practica producției agricole cu care se familiarizează printr-o muncă plăcută și accesibilă. Valoarea educativă a lucrărilor agricole se relevă și în cazul cînd unii elevi manifestă înclinații pentru studierea unor probleme din biologie, agricultură sau zootehnie sau pentru cultivarea și îngrijirea plantelor. Profesorul are datoria de a descoperi astfel de înclinații și a se cultiva spre o muncă creatoare. Organizarea și conducerea pedagogică a elevilor în lucrările practice pe terenul școlar este o muncă de răspundere a profesorului. Prin lucrările de pregătire a solului, de semănare, prin efectuarea lucrărilor în răsadnițe și a celor de îngrijire a plantelor de cultură, elevii se deprind să mînuiască uneltele agricole mai simple, ceea ce permite introducerea mai multor elemente de politehnizare în procesul instructiv-educativ la științele biologice și pregătirea tehnico-productivă. La organizarea terenului experimental școlar, împărțit de regulă în mai multe sectoare și parcele cultivate cu plante în baza unui plan de cultură prealabil, trebuie avute în vedere cerințele programei, scopul didactico-instructiv urmărit și condițiile locale. Prin respectarea acestor cerințe, pasiune didactică în activitatea pe lotul școlar, elevii vor cunoaște natura plantelor, vor ști să semene, să îngrijească plantele Prof. I. BULETE, Școala generală nr. 1 Zorleni Drumul cunoașterii în chimie pornește de la un bogat material de noțiuni, principii și legi cu caracter abstract care-și găsesc o largă și utilă aplicabilitate practică în industrie și agricultură. Acest aspect trebuie evidențiat în fiecare oră de chimie, la fiecare oră de laborator, îmbinarea armonioasă a expunerii în cadrul orelor de predare cu metoda demonstrației practice stabilește în gîndirea elevilor conexiuni trainice intre cuvînt și reprezentarea obiectului pe care acesta definește. Manipularea ustensilelor de lalaborator și a reactivilor, păstrarea ordinei la locul de muncă, îi obișnuiește pe elevi cu unele activități viitoare, îi disciplinează în muncă, îi îndeamnă să cunoască cit mai mult și să îndrăgească activitatea practică în laborator. Pentru aceasta, fu predarea unor teme care puteau oferi asemenea valențe formative, am introdus la diferite clase experimentele frontale. Prepararea unor substanțe, combinarea acizilor cu metalele, determinarea caracterului acid sau bazic al unei soluții ș.a. sunt operații practice ce le-am efectuat cu toți elevii, fie în cadrul predării noilor cunoștințe, fie la lecțiile de verificare, repetare, și sistematizare. Am observat că descrierea cu ajutorul elevilor a voltmetrului, instalației de distilare ,aparatului Kipp, a furnalului înalt, a convertizoarelor Bessener, Thomas, Siemens Martin, prepararea industrială a acidului sulfuric, metalurgiei aluminiului asigură o participare activă a întregii clase la lecții. Lucrările de laborator sunt forme specifice în predarea chimiei prin intermediul cărora toți elevii sunt antrenați să lucreze în dependent. Scopul acestor lecții îl constituie formarea priceperii și deprinderilor de a minui aparatura de laborator și substanțele chimice Lucrările de laborator formează calități individuale ca : spirit de observație, răbdare, simțul de ordine, spiritul de economie, calități care, bine cultivate și dirijate pedagogic, contribuie la pregătirea elevilor pentru munca productivă. O altă cale de educare prin și pentru muncă o constituie formele de activitate independentă a elevilor, desfășurate pe baza unor teme practice date, fără participarea directă a profesorului. Munca independentă îi disciplinează pe elevi, le dezvoltă inițiativa și dorința de acțiune. Studiind capitolele „Cărbuni de pămînt“, „Țițeiul“, „Metanul“, „Acetilena”, am dat ca teme pentru acasă întocmirea unor tablouri care să cuprindă substanțele obținute din aceste materii prime. Controlîndu-le am observat că fiecare și-a dat silința să se informeze și să treacă cu mai multe asemenea substanțe. Tot ca teme pentru acasă am dat elevilor să execute desene, schițe, planșe, grafice, diagrame, spuse individuale, voltmetre, spirtiere, să culeagă informații științifice de la cursurile de radio și televiziune. O altă formă a procesului de educare prin și pentru muncă o constituie activitatea elevilor în cercurile tehnice și științifice de fizică, chimie ș.a. La ședințele cercului de chimie pot fi efectuate experiențe mai grele, dar atractive, însoțite de explicarea fenomenelor: cristalizări, arderi de oxigen, focuri bengale, artificii, pomul lui Saturn ș.a. Aici se pot explica mai pe larg procedeul românesc de exploatare a sării cu ajutorul sondei, procedeul de chimizare a CH/„ a sării petrolului, procedeul românesc de fabricare a cocsului, a H2SO din gips, metode românești de obținere a maselor plastice. Avînd largi posibilități la orele de chimie pentru îmbogățirea secțiilor cu probleme de actualitate, putem evidenția sarcinile planului de producție pe țară în actualul cincinal, realizările industriei chimice românești, ca urmare a măsurilor luate în acest sector de partidul și guvernul nostru, legătura strînsă ce există intre noțiunile predate și activitatea de zi cu zi a industriei noastre chimice Vizitele în întreprinderi, au un rol deosebit în educarea elevilor pentru tehnică și producție, contribuie la educarea lor morală și formarea atitudinii socialiste față de muncă, îi ajută să descopere mai ușor legătura dintre fenomenele învățate și aplicațiile lor practice. Pot să afirm, fără să greșesc, că orele de chimie și fizică oferă cele mai largi posibilități de educare a elevilor prin și pentru muncă, pentru tehnică și producție, pentru viață. Prof. ELENA BADIU, Liceul „M. Kogălniceanu" — Huși LECȚIILE LA LABORATORUL DE CHIMIE CADRU OPTIM A TEORIEI CU PRACTICA VREMEA NOUA (urmare din pag. 1) făcută în așa mod încît se constată o rămînere în urmă cu o treime a lucrărilor, conform ... planificării. Și aceasta Interesantă ni se pare poziția beneficiarului care ... elaborează planuri de devansare a termenului de punere în funcțiune. Inginerul șef cu investițiile la F.R.B., I. Moldovan, ne declara : „In schimb, stadiul lucrărilor este nesatisfăcător atît în ceea ce privește realizările valorice, cît și cele fizice". De ce ? Fiindcă beneficiarul nu are posibilitatea să efectueze un control amănunțit, fiindcă „nu există un grafic al stadiilor fizice și nici vreo obligație legală pentru constructori de a-și eșalona lucrările de comun acord cu beneficiarul. Constructorul nu se situează pe o poziție realistă spunînd doar — că va efectua lucrările la timp — și rămînînd cu promisiunile". „El este foarte optimist, de altfel — ne relata inginerul Savel Țarălungă, șeful serviciului investiții — dar ceea ce face el, este mai mult poezie, optimismul său neavînd o bază reală". „Dacă există niște motive de divergență — ne relata inginerul șef Moldovan — între noi, constructor și proiectant — acestea sînt numai speculative, de justificare întîrzierilor constructorilor’*. Dintre toate, cea mai interesantă ni se pare optica constructorului. Inginerul șef adjunct Constantin Ioniuc, șeful platformei industriale Bîrlad — ne relata că: „Pornirea investiției a fost total neglijată, cu o îngăduință foarte mare față de proiectant. Ar fi suficient să amintim că abia după 6 luni noi deținem toate proiectele care trebuiau să ne parvină încă de anul trecut. Acest fapt ne-a împiedicat să luăm măsurile de aprovizionare și organizare necesară. Normal ar fi fost să aplicăm penalizări pentru aceste întîrzieri beneficiarului conform prevederilor legale. Deși la 15 aprilie trebuia depusă toată documentația pentru anul 1973 noi nu avem documentația nici pentru acest an. Sub antreprizele nu au absolut nici un proiect. Așadar, dacă nu am avut posibilitatea să le contractăm materiile și materialele, nu avem nici producția pregătită la nivel corespunzător. Am primit luni în șir proiecte pe care nu puteai decît să le admiri... deoarece nu aveau avizul firmei licențiatoare. Practic, abia din februarie am reușit să începem lucrul și cred că ne vom achita așa cum trebuie de aceste obligații. Așadar, constructorul a avut și unele cauze obiective. Nu înțelegem de ce beneficiarul s-a coalizat cu proiectantul ! Probabil de dragul de a nu se supăra unul pe altul — asigurînd abia acum proiectele ce trebuiau cunoscute în urmă cu o jumătate de an. Deci stadiul realizărilor constructorului trebuie privite la justa lor valoare, ele fiind rodul a numai trei luni de muncă și nu 7 cste s-au scurt de la înființarea șantierului. Dar constructorul nu poate avea nici o scuză pentru faptul că nu și-a creat o bază tehnico-materială (lucrările de organizare), fără de care nu va putea înregistra acel salt cu toate prevederile optimiste. De asemenea, e nerezolvată probema forței de muncă și a utilajelor date de T. M. București, care nu se interesează de buna lor funcționare. Luni în șir, utilaje de bază (buldozere, cilindri compresori) au stat fără să funcționeze măcar un ceas. Credem însă că în loc de planuri ar fi mai eficientă o colaborare : beneficiar-constructorproiectant, așezată pe baze realiste, căci a face planuri de devansare a termenului investiții fără a interveni acolo unde lucrările stagnează nejustificat înseamnă a nu sta cu picioarele pe pămînt. Or, sarcinile de investiții sînt prea importante pentru a ne fabrica acum precedente pentru niște viitoare scuze „obiective”: în loc să se acționeze pentru recuperarea restanțelor, se... întocmesc planuri de devansare a investițiilor Sezonul turistic a venit. De ce unitățile comerciale de pe trasee mai sínt tributare nepăsării? (urmare din pag. 1re pitorească, arhitectură originală, dotare tehnico-materială bună, aprovizionare abundentă și variată, servire promptă. Excepție face întrucîtva... curățenia, cu toate strădaniile, o îngrijire corespunzătoare nu poate fi asigurată de o singură persoană, care îndeplinește nu numai funcția de responsabil și de chelner, ci și de bucătar... Considerăm, de asemenea, că este absolut necesar ca IGO Huși să stabilească un orar de funcționare a autobuzelor pe traseul Huși-Dobrina, în zilele de sîmbătă și duminică, pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiți să străbată 3-4 km, pe jos pînă la această unitate. Ar fi rentabil, bineînțeles, atît pentru IGO Huși, cît și pentru camping. ...Hotelul bun se cunoaște... de la ușă. Treci pragul și dintr-o privire îți faci o imagine despre „stilul unității, despre modul cum sînt asigurate primirea și găzduirea călătorului. Fără a mai pierde vremea cu formalități greoaie, la hotelul „Moldova“ din Bîrlad, ești condus în camera în care te așteaptă un pat proaspăt învățat și lenjerie imaculată. Este un hotel in care te simți binar zeci și zeci de detalii, care întregesc confortul ilustrează preocupare pentru buna gospodărire a unității. Curățenia este ireproșabilă, prosoapele curate, personalul politicos. Restaurantul, braseria și cele două terase crează condiții pentru a petrece citeva minute intr-un mod plăcut. Aceleași lucruri s-ar putea spune și despre hotelul „Minerva“ și restaurantul „Mielul alb”, dacă ar fi fost reparate... Așa însă... Raidul nostru prin unitățile de pe traseele turistice menționate a scos in evidență faptul că aprovizionarea este în general bună, dar că există încă o monotonie în ceea ce privește oferta. Se impune, prin urmare, mai mare preocupare pentru dioersificarea preparatelor culinare și pentru pregătirea mîncărurilor cu specific moldovenesc, care să ducă vestea fiecărei unități. Deficiențele privind ordinea și curățenia arată că trebuie acordată toată atenția problemelor de igienă, după cum ținuta vestimentară a celor ce servesc călătorii nu trebuie să fie deloc neglijată. Apropiata afluență a turiștilor trebuie să găsească fiecare unitate de alimentație publică bine pregătită din toate punctele de vedere. SPORT KgEenizaa Liceul Agricol Huși-Botoșani Voința 15-8 (8-7) Duminică, la Huși, sute de simpatizanți ai handbalului au venit să asiste la ultimul meci pe teren propriu din această ediție al jucătoarelor divizionare din localitate. Confirmînd forma bună din actualul sezon, prin victoria la scor asupra formației Voința din Botoșani, elevele de la Liceul agricol s-au găsit astfel la a patra etapă consecutiv de cînd nu au mai cunoscut infrîngerea. Meciul a fost dramatic în repriza întîi, poate și datorită mizei mari care și-a pus amprenta pe joc. După un început rapid. In min. 6 scorul era 3—0 pentru gazde, prin golurile înscrise de Maftei, elevele din Botoșani, profitînd de unele greșeli în apărare ale gazdelor, reușesc să egaleze și chiar să conducă: min. 12 — scorul era de 3—5. Hușencele își revin din acest neașteptat joc, se regrupează în apărare și, anihilind cei doi interi adverși, pun stăpinire pe joc, încheind repriza cu un avantaj minim de un gol. In a doua repriză, echipa din Huși, etalîndu-și un larg bagaj de cunoștințe tehnico-tactice și făcînd o mare risipă de energie, a realizat un joc excelent reușind să mai înscrie 7 goluri și să primească numai unul. Punctele partidei au fost înscrise de D. Maftei (8), St. Paulina (2), E. Hazapariu (2), M. Ploaie, T. Iulia și I. Mocanu, câte unul, pentru gazde, și D. Gheorghiu (3), L. Lozneanu (3) și A. Bucur, pentru oaspete. A condus excelent Octavian Popescu din Bacău.