Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-06-23 / nr. 1345

Proletari din toate tarile, uniti-vă ? Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C. R. și al Consiliului popular județean Anul V, nr. 1345 Vineri, 23 iunie 1972 4 pagini, 30 bani Trei temerari , niciodată viața orașului lui Vaslui nu a pulsat atît­u­­ de impresionant ca în • ■ aceste zile premergătoa­re Conferinței Naționa­le a partidului și sărbătoririi unui sfert de secol de la pro­clamarea Republicii. Fiecare om la locul lui de muncă adu­ce ceva nou și deosebit pen­­­tru a întîmpina aceste două evenimente din viața partidu­lui și patriei noastre cu rea­lizări superioare altora precedente. Dar cum faptele sînt acelea care demonstrează verdictul unei afirmații, să dăm cuvintul faptelor. S-a întîmplat ca proiectul de execuție a cuptorului de uscare de la Fabrica de mate­riale izolante să întîrzie pe­­ undeva. Pentru confecționarea­­ instalației de evacuare a ga­­­­zelor, documentația proiectu­­­­lui prevedea patru zile de­­ muncă, dar pînă la intrarea s cuptorului în proba de funcți­­­­onare nu mai rămăsese decit­­ două. In­formația de lucru 1 condusă de lăcătușul Ștefan I Hărlăoanu, respectarea grafi­­­ A. GRIGORAȘ J (continuare in pag. a 3-a) \ _ ț IN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P. C. R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII TOTUL­­ PENTRU ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE TERMEN A CINCINALULUI ! CU SARCINILE DE PLAN DEPĂȘITE din citeva mii! O CONSTANTA A II R­VAS IN A­ntrenați într-un vast efort constructiv, oamenii muncii din întreprinderile și șan­tierele județului Vaslui ma­terializează în aceste zile angajamentele sporite luate în întrecere pentru atingerea mare­lui obiectiv național: CINCINA­LUL ÎNAINTE DE TERMEN! încheierea celei de a doua de­cade a lunii iunie, ultima lună a primului semestru, consem­nează, ca de obicei, importante cantități de produse realizate peste plan. Acest fapt demon­strează că economia județului nostru nu numai că s-a dezvol­tat în ritmul prevăzut, dar a crescut chiar într-un ritm su­perior, demonstrează că preve­derile planului de stat sunt pe deplin realiste, că există toate condițiile de­ a îndeplini și de­păși aceste prevederi. Ritmicitatea­­ realizării sarcini­lor s-a înscris ca o constantă în activitatea celor mai multe și mai importante colective din întreprin­derile vasluiene. In fabricile de confecții, în Fabrica de rulmenți, în Fabrica de mobilă se merge cu producția în graficul prevăzut și am adăuga nu numai cu pro­ducția planificată, dar și cu an­gajamentele de a depăși preve­derile. La Bîrlad s-a produs un volum suplimentar de confecții în valoare de 530 mii lei, iar la Vaslui în valoare de 380 mii lei. (In ultima decadă). In industria cărnii considerăm că a fost bă­tut un record la produsele pre­parate: 50 de tone, în loc de 16, realizate în 10 zile. Producția oooooooc oooooooc oooooooc oooooooc oooooooo Decada — pulsul ritmic al producției oooooooo oooooooc oooooooc oooooooc oooooooo suplimentară livrată în această unitate bîrlădeană de la începu­tul anului și pînă în prezent a atins cifra de 106 tone! Toate felicitările acestui colectiv 1 La Fabrica de ulei s-au mai adău­gat depășirilor încă 24 tone ulei din soia, la întreprinderea fermentare a tutunului, încă de tone. Industria locală din Huși­­ și Vaslui își face planul la de­cadă în proporție de 144,4 la sută și respectiv 132,6 la sută la producția de mobilă. La Indus­tria locală di­n Bîrlad se merge, în continuare, în avans la pro­dusul piese de schimb auto, cu 95 mii lei. Și tot aici a apărut un aspect interesant, mai bine­­zis efectul unei măsuri ce ține de îmbunătățirea continuă a con­ducerii economiei în scopul spo­ririi eficienței, eliminării unor a­­nomalii. Avînd o depășire prea mare realizată în lunile anteri­oare la producția de mobilă, în­treprinderea a încetinit ritmul și lucrează acum sub plan pen­tru ca este clar că forurile tu­telare nu mai permit depășirea planului la mobilă decit în ca­zuri speciale, desfacere asigu­rată, utilizarea unor economii la materiale. Măsura are un sub­strat pozitiv, cu toate că frî­­nează depășirea planului la un anumit produs. Conducerea în­treprinderii pentru a-și putea în­deplini angajamentele luate în în­­trecere­a socialistă va trebui acum să-și îndrepte atenția spre diver­sificarea producției, în special a produselor de lanț consum ce­rute de populație, va trebui să-și realizeze planul la toate C­­HIIȘANU (continuare în pag. a 2-a) Comuniști din rândul celor mai destoinici DELEGAȚI LA CONFERINȚA NAȚIONALA A PARTIDULUI Etalon al hărniciei — Pe Lina Chiru o căutați? O găsiți la brigada de tineret a maistrului Gh. Dănilă, una din cele 8 asemenea brigăzi care dinamizează energiile co­lectivului Fabricii de confec­ții Vaslui la realizarea noi și însemnate sucese unor în vasta întrecere ce se desfă­șoară în preajma Conferinței Naționale. Concentrată asu­pra unor operații executate cu măiestrie la mașina de surfilat, Lina Chi­ru aproape că nu ne-a observat. că — Știți, se scu­ea, atelierul nostru s-a angajat să realizeze supli­mentar 1­000 bu­căți costume uni­forme școlare in valoare de 220 mii lei și pînă acum am și deja 500 de obținut bu­căți. In aceste condiții, fiecare clipă își sporește necontenit valoa­rea, prețul ei ma­­terializîndu-se în zeci de articole. Mi-a plăcut din totdeauna să văd ieșind din mîi­­nile mele un lu­cru util care să bucure și pe alții. Așa am ajuns la a opta pentru mese­ria de confecționeră. Am cres­cut o dată cu fabrica, iar de 2 ani lucrez în aceeași briga­dă. Avem un colectiv bine în­chegat, capabil de rezultate deosebite. De acest fapt aveam să mă conving fiind martora unui adevărat salt calitativ B. CONSTANTIN (continuare în pag. a 2-a) Un om al timpului nostru . „Un om al timpului nos­tru !" este, evident, expresia care ar putea caracteriza și desemna în același timp nu activitatea unui singur om ori a unei colectivități de oameni, ci a unei întregi generații, bunăoară generația noastră, care am putea s-o intitu­lăm simplu : generația mari­lor înfăptuiri comuniste. A­­ceasta, avînd în vedere ui­mitoarele realizări obținute de poporul nostru de-a luncul a mai bine de două decenii de existentă liberă, dar mai ales, avînd în vedere uimitoarele transformări produse în inti­mitatea stucturii noastre u­­mane, deci a conștiinței. Fi­rește, în acest sens, am pu­tea spune că aproape nu e­­xistă comună, ori altă loca­­litate, rurală sau urbană, in care caldul umanism al timpu­lui nostru, al noastre generației de azi să nu se fi revăr­sat cu dărni­cie în realizări trainice ce-și me­­­rită cu prisosin­ță adjectivul de „grandioase“, în­chinate, desigur, bunăstării și feri­cirii­­ omului. Nu există zi deci, ceas ori secundă, în care oamenii să nu adauge vic­toriilor din fieca­re moment , ob­ținute în patria noastră construc­ții noi, je, șarje de bara­oțel ori de fontă, C PAUNESCU (continuare în pag. a 2-a) *i FIUEIEREA VIZITEI !A ȚARA NOASTRĂ A ȘEFULUI STATULUI CAMBODGIA, PRINȚUL NORODOM SIANUK Plecarea din Capitală doi dimineața, Alteța Sa Re­gală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, pre­ședintele Frontului Unit Națio­nal al Cambodgiei, și Alteța Sa Regală, prințesa Monique Stanik și-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în țara noas­tră la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Altețele Lor Regale, prințul No­rodom Sianuk și prințesa Mo­nique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internațional Bucu­­rești-Otopeni, împreună cu tova­rășul Nicolae Ceaușescu și to­varășa Elena Ceaușescu, cu to­varășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa, Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Constan­tin Stătescu, secretarul Consiliu­lui de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ma­rin Alexie, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România acredi­tat pe lîngă șeful statului Cam­bodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite, cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarășului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom Sianik. Urarea „Trăias­că prietenia și solidaritatea mili­tantă dintre poporul român și poporul cambodgian" se putea citi pe o mare pancartă înălțată pe platoul central al aeroportu­lui. La aeroport au venit să-i sa­lute pe solii poporului cambod­gian tovarășii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai unor instituții centrale și organizații­­ obștești, generali. Erau de față șefi de misiuni diplomatice acreditați în țara noastră și alți membri ai corpu­lui diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 de salve de ar­tilerie. Prințul Norodom Sianik­ și președintele Nicolae Ceaușescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiu­nilor diplomatice acreditați București, de la persoanele ofi­la­ciale române prezente pe aero­port. Oaspeții răspund îndelung aclamațiilor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii a­­flați pe aeroport, își iau rămas bun de la conducătorii partidu­lui și statului nostru. La despărțire, prințul Norodom Stanik și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Tovară­șa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianik își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeților buchete de flori. Avionul special cu care călă­toresc înalții oaspeți cambod­­gieni decolează, îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pînă la fron­tiera țării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacție ale forțelor armate ro­mâne. (Agerpres). DECLARAȚIA COMUNA adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a șefului statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianik 09—22 iunie 1972) La invitația președintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceaușescu, și a to­varășei Elena Ceaușescu, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cam­bodgiei, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianuk și Alteța Sa Re­gia Prințesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în Româ­nia, între 19 și 22 iunie a.c. In timpul șederii sale în Ro­mânia, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Na­țional al Cambodgiei, și celelalte personalități cambodgiene au vi­zitat unități industriale, obiective social-culturale din orașele Bucu­rești și Pitești, luînd cunoștință cu mult interes de realizările ob­ținute de poporul român în făuri­rea orînduirii noi, socialiste, în patria sa, înalții oaspeți cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă și ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimente­lor de prietenie și solidaritate pe care poporul român le nutrește față de poporul cambodgian Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Co­munist Român, Nicolae Ceaușescu, și șeful statului Cambodgia, pre­ședintele Frontului Unit Națio­nal al Cambodgiei, Alteța Sa Re­gia Prințul Norodom Sianik, au avut convorbiri la care au participat: Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al CC. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri ; Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P­C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri ; Ște­fan Andrei, secretar al C.C. P.C.R.; Corneliu Mănescu, mem­ab­­ru al C.C al P.C.R, ministrul afacerilor externe ; Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R, șef de secție la C.C. al P.C.R. ; Marin Alexie, ambasadorul R.S. Româ­nia acreditat pe lîngă șeful sta­tului Cambodgia. Din partea cambodgiana : Jeng Sary, trimis special al părții din interior al Frontului Unit Național al Cambodgiei (F.U.N.C.) și a Guvernului Re­gal de Uniune Națională (G.R.U.N.C.) ; Larin Chak, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. și ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C. ; Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. și am­basador al Regatului Cambodgia în R.S. România ; Thiorin Pra­­sith, membru supleant al Biro­ului Politic al C.C. al F.U.N.C. și ministru însărcinat cu coordona­rea eforturilor luptei pentru eli­berare națională ; Alteța Sa prin­țul Sisowath Methavi, director de cabinet al șefului statului. In cadrul întilnirilor și convor­birilor, care s-au desfășurat în­tr-o atmosferă cordială, de prie­tenie și înțelegere reciprocă, cele două părți s-au informat re­­­ciproc asupra preocupărilor ac­tuale ale popoarelor român și cambodgian, au examinat etapa actuală și perspectivele relații­ (continuare în pag. a 4-a) r Astăzi, prima zi a unei prestigioase manifestări ‘ A­stăzi, în sala de specta­l , cole a Casei de cultură­­ a sindicatelor din Vas­’­­ ■ lui, va avea loc — la o­i­rele 10 — deschiderea­­ ediției a II-a a Festivalului 1 umorului „C. Tănase“, presti­­­gioasă manifestare cultural-­ artistică, capabilă să ofere o­­ măsură a bogatelor resurse­­ ale vieții spirituale a județu­­­lui nostru, să contribuie la a­­­firmarea mișcării artiștilor a­­­matori de pe aceste melea­­­guri. Actuala ediție a Festiva­­­lului își propune să promove­­­ze umorul combativ, profund­­ integrat în spiritul umanismu­­­lui socialist și tradițiilor spi­­­rituale ale poporului nostru,­­ să promoveze, totodată, o ati­­­tudine exigentă, fermă față­ ­ de fenomenele sociale negati- A­ve care se mai întîlnesc în­­ viața contemporană. După deschiderea festivă a­­ acestei importante manifestări,­­ la care și-au anunțat pînă a­­­cum participarea peste 250 de­­ artiști amatori din 23 de ju­­­dețe ale țării și din munici­­­piul București, cei prezenți în sla de spectacole a Casei de A­cultură a sindicatelor din A Vaslui vor audia expunerea­­ cunoscutului istoric al teatru­­­lui românesc, Ioan Massofi. A .,Centenarul revistei romă­­­nești“, consacrată împlinirii a­­ 100 de ani de la primul spec­­­tacol de revistă­­ care a avut­­ loc in noiembrie 1872 la Bucu­­­rești și i se datorează lui­­ Matei Millo). După expunere,­ ­ la ora 11,30, va avea loc ver­^ nisajul unși interesante expo- ziții de desene și caricaturi, „Să glumim din virful creio­nului“ organizată in colabo­rare cu UNINEA ARTIȘTI­LOR PLASTICI. Pima zi a Festivalului umo­rului „C. Tănase“ programea­ză încă o serie de manifestări cultural-artistice și educative; în după-amiaza zilei, aseme­nea manifestări vor avea loc nu numai la Vaslui, dar și la Bîrlad, Ruși și Negrești (pro­gramul celor 3 zile ale Festi­valului a fost publicat într-un număr anterior al­­ ziarului nostru). Acum, cu citeva ore îna­inte de deschiderea festivă, ne exprimăm convingerea că modul de concepere și orga­nizare a Festivalului umoru­­­­lui din anul acesta va prilejui interpreților individuali și co­lectivelor de artiști amatori de la casele orășenești de cul­tură, cluburi și case ale ti­neretului și sindicatelor, că­minelor culturale, cluburilor cooperației meșteșugărești, să-și manifeste plenar talen­tul artistic, posibilitățile cre­atoare, pasiunea pentru nemu­ritoarea artă a satirei și u­­morului. Urm­ă succes deplin tuturor participanților la Fes­tival, sperăm că această mani­festare de amploare, elocventă pentru bogăția vieții cultu­­ral-artistice care înflorește pe meleagurile vasluiene, să con­tribuie la stimularea și afir­marea spectacolului de estra­dă și de brigadă artistică, ca genuri cu puternice valențe educative, la îmbogățirea mo­dalităților de exprimare a ta­lentului artiștilor amatori, la afirmarea acelor valori ale culturii și artei noastre izvo­­rîte din idealurile de muncă și viață ale clasei muncitoare. A.----­i- ‹ '-1

Next