Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)

1972-07-04 / nr. 1354

Proletari din toate tarile, vn îti-vâ ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII O voință unanimă: CINCINALUL - ÎN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE Lecția comunistă a șantierului I­storicul de mai tîrziu al acestor ani fierbinți pe care îi parcurgem va fi nevoit să consemneze undeva exis­tența unei geografii a șantierelor. Ritmul trepidant în care se desfă­șoară construcția societății socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noastră, mu­tațiile civilizației și culturii socialiste care au loc în fiecare localitate urbană sau ru­rală, aplicarea tehnicilor moderne în re­zolvarea celor mai prețioase construcții industriale sau edilitare fac din construc­torul de azi un om omniprezent, o verigă principală în marele șantier al țării. La Bîrlad, prezumtiva geografie va putea să consemneze, numai în acest an, construi­rea unei școli cu 16 săli de clasă, a unui impunător complex meșteșugăresc de ser­vire a populației, o creșă, extinderea fa­bricilor de rulmenți și confecții, noi blocuri de locuințe. O parte din lucrările acestor edificii i-a revenit colectivului de constructori ai Șantierului nr. 5 din ca­drul întreprinderii județene de construcții­­montaj, celelalte, altor întreprinderi cu a­­celași profil. Sîntem într-o luptă permanentă cu timpul — ne-a declarat tovarășul Alexan­dru Codreanu, inginerul șef al șantierului — cel mai mare „dușman“ al nostru. Nelu­­îndu-l în seamă, am reușit să dăm în folo­sință, cu o luna înainte de termen, două blocuri de locuințe din zona Parc, redu­cînd cheltuielile indirecte cu 31 000 lei. La fel am procedat cu darea în folosință a Complexului meșteșugăresc al coopera­tivei „Progresul“ , în loc de 30 iulie, cum „Secretul“ succeselor - inalta conștiință politică Planul de producție nu e o graniță Irosirea de materiale poate fi evitată era prevăzut, el a fost dat beneficiarului, la 30 iunie (parțial, la 15 iunie). Astfel, cooperatorii au intrat în „casă nouă“, spo­rind producția și desfacerea produselor. Dînd lucru de bună calitate și înainte de termen, constructorii bîrlădeni au în­deplinit sarcina de plan, pe primul semes­tru, la construcția de locuințe, cu 30 la sută. Pentru obținerea acestui succes, au procedat la exploatarea intensivă a utila­jelor, la aplicarea structurilor de tip in­dustrial, la introducerea la montaj și ma­carale a cîte două schimburi, obținînd în­semnate economii la prețul de cost. In fruntea tuturor acestor acțiuni, ne spunea tovarășul Ioan Țurcanu, secretarul comitetului de partid al șantierului, s-au situat,­­ca întotdeauna, comuniștii. Ei au fost motorul principal al tuturor inițiative­lor. Ei au fost, în primele­­ rînduri, unde a fost mai greu, unde s-a ivit o defecțiu­ne. Lecția comunistă a șantierului i-a în­vățat să prețuiască timpul, să dea lucrări de bună calitate, să lupte împotriva irosi­rii de materiale. Astfel, printr-o mai bună gospodărire a materialelor pe șantier, prin reducerea consumurilor specifice, s-a re­dus prețul de cost la mia de lei produc­ție. Toate acestea se datorează înaltei conștiințe politice a constructorilor noștri. Printre fruntași se numără comuniș­tii Aristide Buganu — șeful brigăzii de monteori și dulgheri, maistrul Neculai Gri­­gore, instalatorul Pavel Pîrgaru, care, re­cent, datorită măiestriei profesionale, cali- M. COLOȘENCO (continuare în pag. a 3-a) Comuniști din rîndul celor mai destoinici Delegați la Conferința Națională a partidului [TEMPLU IN MUNCĂ _ cam 6 ani, o tinără pă­­­­șea pe poarta Fabricii 1­ de confecții din Bîrlad­­ " venind din Viișoara. Fii­că a unor comuniști (pă­rinții sînt amîndoi membri de partid), tînăra Catană Ilinca știa ce este o fabrică din ceea ce învățase la școală sau auzise de la ceilalți trei frați muncitori, învățase ce este industria și, aici, la Bîrlad, în cadrul celor 6 luni cu­ frecventase școala de partid, în anul 1958. Apoi, în 1959, cînd comuniș­tii din comună au primit-o in rîndurile lor, a auzit din nou de industrie. Dar, pînă acum lucrase la cooperativa agrico­lă de producție. Astăzi, însă, aici era nevoie de muncitori. Fabrica organizase un curs de calificare. A venit și ea, tînă­ra care pînă acum se ocupase de viticultură. A venit din ne­voia de a învăța mai mult, de a învăța o meserie, de a-și ridica cunoștințele politice. Partidul punea mare preț pe industrializare. Și i-a pus pe învățați La început mai greu, apoi mai ușor, astfel că după o jumătate de an, la termina­rea cursului de calificare, a obținut certificatul de munci­, toare mașinistă. — Era și este și astăzi muncitoare bună, disciplinată,­­ care pune tot sufletul în ceea ce face, în realizarea planului de producție a întregii brigăzi, ne spune actuala ei maistră, comunista Ecaterina Macri. Spre deosebire de altele de vîrsta ei, era ascultătoare, nu­mai ochi și urechi să prindă meseria. Și a prins-o ! Astăzi poate executa orice operație i se cere la mașina la care lu­crează. Și comunista Ecaterina Ma­cri, care are mulți ani de ve­chime în fabrică știe ce spune: Am discutat cu tovarășa Ca­tană într-o pauză. La început, pînă să se aco­modeze bine cu producția, cu felul de lucru din fabrică, co­muniștii i-au încredințat sar­cini mai ușoare ca aceea de membră într-o comisie de con­trol obștesc. Au urmat apoi alte sarcini. A fost aleasă res­ponsabil de grupă sindicală. Tînăra comunistă știa că trebuie să fie mereu în frunte. Nu numai în producție, cu care acum se acomodase nu-i mai era greu ca la înce­st put, ci și în muncile pe care organizația de partid i le în­credința. Ca și în producție făcea to­tul fără zgomot, fără laudă, cu modestia caracteristică co­munistului. A început să fie remarcată și în producție. In ultimii trei ani, la fiecare sfîrșit de an, pe piept i-a fost prinsă cîte o steluță de frun­taș în întrecerea socialistă, semn al prețuirii celor mai buni muncitori. E. MUNTEANU (continuare în pag. a 3-a) \ F. R. R. Lamo­­torul Traian Filip execută cu multă atenție repararea unui cuptor din secția forjă. Foto : R. Ganea Anul V, nr. 1354 MARTI IULIE 1972 4 pagini, 30 bani s ! ­ I în pagina a 2-a La Simla a fost semnat „Un acord de pace și cooperare" Sport I­I Imagine vasluiana. Foto : G. Radu Subredacția mobilă­­ a „Vremii noi“ transmite de la j V­mm 1­ 2 1 C ^ ^ I I mmrm W////////////////////////W* „Trebuie să continuăm munca, cu același avînt, pe orice fel de timp, pentru că acest lucru este in fălosul nostru“ L.­ ­­ a cooperativa agricolă din Băcești, în comparație cu anii din urmă, pe oaspete îl întîmpină în prezent o situație substanțial îmbu­nătățită, capabilă, firesc, să procure bucurie și entuziasm, în primul rînd, se remarcă o mai mare participare a brațelor apte de muncă la acțiunile întreprin­se, iar în al doilea — rezultat evi­dent al celei dintîi — numeroa­se lucrări agricole de sezon sunt executate la timp și de un ni­vel calitativ superior. Astfel, prașila I la porumbul pentru boa­be, pe întreaga suprafață de 558 de hectare, a fost efectuată la timp, iar a doua pe mai bine de 300 de hectare. Restul, de circa 200 de hectare, nu poate fi con­siderată ca restanță, întrucît este vorba de anumite terenuri pe ca­re însămînțările s-au făcut, din motive obiective, mai tîrziu. In frunte s-au situat, la prășit, mem­brii brigăzilor din satele Țibă­­neștii Buhlii, Armășeni și Vovri­­ești. La sfecla de zahăr, pe 70 de hectare, cîte­ sînt în cultură, execută în aceste zile prașila se treia manuală. In vie se lucrea­a­ză intens la efectuarea prașilei și stropitului al treilea, pe cele 55 de hectare. La cartofi, cultură că­reia i-au fost afectate 22 de hec­tare, lucrările sînt la zi. Conco­mitent, în cooperativa agricolă Băcești s-a trecut la recoltatul manual al orzului pe 104 hecta­re și s-au încheiat pregătirile pentru recoltatul grîului de pe mai bine de 650 de hectare. Au fost puse la punct mijloacele me­canice pentru recoltarea grîului de pe 400 de hectare; au fost, de asemenea, procurați saci, sfoară, reparate 50 de atelaje proprietate obștească, un auto­camion cu remorcă și organizați țăranii cooperatori care vor se­cera griul de pe restul suprafe­ței cultivate. Ca urmare, chiar în momentul vizitei subredacției, cu toate că ploaia abia încetase și din nou aceasta era gata din clipă în clipă să pornească, aproape 100 de țărani cooperatori din trei sate secerau orzul. în aceleași momente, salariații, în frunte cu inginerul-fermier Iulian Vlase, priveau răsadul pentru varza de toamnă. în cooperativă se lucra, de asemenea, la pregă­tirea spațiilor pentru depozitarea temporară a cerealelor păioase și la înălțarea construcțiilor pre­văzute. Explicația acestui ritm in­tens de lucru trebuie căutată, pe de o parte, în faptul că aici se e. S. VINATORU (continuare în pag a 3-a) Studiu pentru determinarea compoziției fizico-chimice a vinurilor Specialiștii Institutului de cercetări pentru viticultură și vinificație, de la Valea Călugărească au întocmit un in­teresant studiu pentru determinarea compoziției fizico­­chimice a vinurilor albe și roșii din diferite podgorii ale țării, precum și a limitelor intre care variază principalii compuși, în funcție de condițiile pedo-climatice. De aseme­nea, au fost puse in lucru noi metode de analiză, a unor cantități mai mari de vinuri, prin stații pilot realizate cu mijloace proprii. Vinurile astfel îmbunătățite sunt solicitate anul acesta la export în proporție de peste 70 la sută. Prodigioase cercetări au fost întreprinse pentru amelio­rarea unor soiuri de struguri de masă. (Agerpres). Pe problema omului, a dezvol­­­tării și afirmării capacități­lor sale creatoare, a inte­grării totale a acestuia în viața economică, socială și politică a societății noastre, rea­lizarea unui climat social propice împlinirii aspirațiilor umane — toate acestea au fost și conti­­­­nuă să fie cu atît mai mult în zilele care premerg marelui eve­niment — Conferința Națională P.C.R. — preocupări fundamentale ale partidului, abordate în spirit concret și în raport direct cu dez­voltarea tuturor­ domeniilor vieții economice, perfecționarea forme­lor de organizare și conducere a societății socialiste. Tocmai de aceea, analiza relațiilor sociale, economice și politice ale satului contemporan nu­ poate fi făcută în afara raportării acestor relații la locul pe care­ îl are agricul­tura în ansamblul dezvoltării so­cietății noastre. La plenara C.­S.. al P.C.R. din 17—19­ martie 1970, tovarășul­­ NICOLAE CEAUȘESCU , sublini­a că „fără o agricultură in­­tensivă, modernă, de înaltă pro­ductivitate, organizată pe baza celor m­ai noi cuceriri ale știin­ței, nu se poate asigura nici fău­rirea societății socialiste multila­teral dezvoltate, nici edificarea socialismului în patria noastră". Programul stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru moder­nizarea agriculturii și a vieții sociale, rurale direcționează acti­vitatea organelor de partid și de stat în trei domenii fundamen­tale : dezvoltarea economică a u­­nităților productive, perfecționa­rea formelor de organizare și con­ducer­e și­­ dezvoltarea relațiilor sociale și a vieții spirituale a colectivităților din mediul rural. Cei 10 ani care au trecut de la încheierea cooperativizării în țara noastră stau mărturie progre­sului remarcabil1 pe care l-a fă­cut agricultura în țara noastră. Factorii obiectivi care au asigu­rat acest progres au fost : dezvol­tarea în ritm susținut a industriei socialiste, relațiile de producție socialiste in agricultură (de stat și cooperatistă), formele de orga­nizare social-economică a muncii și a producției și activitatea prac­tică, creatoare desfășurată de ță­rănimea­ cooperatistă, de toți oa­menii muncii din agricultură. Dezvoltarea proprietății obștești asupra­ mijloacelor de producție și a producției realizate constituie un obiectiv central, întrucît ea este baza reală a tuturor rapor­turilor social-economice dintre membrii cooperatori, dintre coo­perative, cit și dintre acestea și organele și organizațiile de stat. In documentele Congresului al X-lea al P.C.R., în cuvîntările to­varășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 17 —19 martie 1970, și la Congresul al II-lea al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție, precum și în alte docu­mente elaborate de secretarul ge­neral al partidului nostru, prin­tre care cuvîntarea la prima Con­ferință pe țară a secretarilor co­mitetelor de partid și a președin­ților consiliilor populare comu­nale, sînt indicate căile dezvol­tării proprietății obștești și ale perfecționării relațiilor de pro­ducție cooperatiste. Printre aces­tea reținem : valorificarea inte­grală a fondului funciar de care dispun cooperativele și creșterea valorii productive a acestuia ; e­­xecutarea, la un nivel calitativ corespunzător, a tuturor lucrări­lor agrotehnice, perfecționarea sistemului de retribuire a muncii în care să se îmbine mai armo­nios cuinteresarea materială ca stimulentele morale , folosirea in­tegrală și judicioasă a resurse­lor umane de care dispun coope­rativele. Un important factor de creștere a avuției obștești a coo­perativelor îl constituie sprijinul acordat de stat sub forma cre­ditelor pe termen lung și a altor ajutoare materiale. Una din consecințele cele mai semnificative ale dezvoltării eco­nomice a unităților din mediul rural, ale modernizării forțelor de producție din agricultură este di­rector univ. ION CAUC Academia „Ștefan Gheorghiu“ (continuare în pag. a 4-a) Realități și perspective ale satului românesc contemporan 4

Next