Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)

1973-01-31 / nr. 1532

Proletari din toate tertre, vnîlî-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Ședința Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R. In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc ședința Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare in legătură cu vizitele efec­tuate de președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România in Pakistan și Iran, la începutul lunii ianuarie a.o. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu In­teres despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și dintre România și Iran. Comitetul Exe­cutiv a dat o înaltă apreciere activității desfășu­rate de președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat în unanimitate rezul­tatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și orga­nizațiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viață a înțelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluția situației din sud-estul Asiei, Comitetul Executiv al G.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea acordului de încetare a războiului și restabilire a păcii la Viet­nam. Întreaga evoluție a evenimentelor din Viet­nam demonstrează că un popor, hotărît să-și a­­pere drepul la viață liberă, independentă și demnă, să-și făurească destinele potrivit voinței sale, nu poate fi infinit de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țărilor socialiste și a forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, și-a cucerit respectul și simpatia tuturor națiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că in zilele noastre singura cale de soluționare a problemelor litigioa­se este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că a­­cordul realizat va crea condiții pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-și poată con­sacra forțele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespunzător vo­inței și hotărârii lor, fără nici un amestec din a­­fară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Ro­mân cu aspirațiile naționale ale poporului viet­namez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că Intre Partidul Comunist Român și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu re­lații de prietenie și solidaritate frățească, în in­teresul celor două popoare, al unității țărilor so­cialiste și al mișcării comuniste și muncitorești In­ternaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, con­vingerea că între poporul român și toate popoa­rele din Indochina se va dezvolta o largă colabo­rare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabilit ca, pe baza observațiilor făcute în cadrul ședin­ței, proiectul să fie definitivat și apoi supus dez­baterii publice în vederea înaintării spre adop­tare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat unele propuneri de modificare și completare a unor pre­vederi ale legislației penale. Principalele măsuri a­­doptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ ; să se introducă în le­gislația penală munca corecțională fără privare de libertate; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuțiile comisiilor de judecată. Mă­surile aprobate de Comitetul Executiv vor fi îna­intate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. LA ÎNTRECERE­­ PENTRU INJIUNEA SATELOR­ Gospodarii din Stoicănești, județul Olt, — unde există una din cele mai vechi cooperative agricole din țară, distinsă pentru a 4-a oară cu Ordinul Muncii clasa I — reuniți marți in se­siune­a consiliului popular comunal, au hotărît să cheme la întrecere socialistă toate consiliile populare, pe toți cetățenii din comunele și sa­tele patriei, pentru realizarea și depășirea sarci­nilor economice, edilitare și social-culturale pe anul 1973. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, parti­cipanții au adresat o telegramă Comitetului Cen­tral al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, in care se spune « Deputații consiliului popular al comunei Stoi­cănești, județul Olt, intruniți in sesiune pentru dezbaterea planului de dezvoltare economico-so­­cială și a bugetului pe anul 1973, vă adresează, mult iubite și stimate tovarășe Ceaușescu, in numele tuturor locuitorilor de aici, cele mai calde simțăminte de dragoste, devotament și ne­țărmurită prețuire pentru tot ceea ce faceți in fruntea partidului și statului, in numele celor mai scumpe idealuri ale poporului de înflorire continuă a patriei, de dezvoltare a tuturor loca­lităților țării, in cadrul mărețului program de făurire a societății socialiste multilateral dez­voltate. Noi, stoicăneștenii, n-am uitat și nu vom uita niciodată ce ne ați spus la înființarea Q.A.P., in 1949, cind am avut fericita ocazie ca la acest important eveniment din viața satului să fiți in mijlocul nostru, să ne arătați calea ce trebuie s-o urmăm împreună cu întreaga țărănime a țării. Cuvintele rostite atunci in fața obștei sa­tului, îndrumările și indicațiile date ulterior cu prilejul altor vizite, rezultatele obținute ne dau obligația cetățenească ca celui care este —­ așa cum se spune la noi — nașul celor peste 5.100 locuitori ai comunei să-i aducem calda noastră mulțumire pornită din piep­turile tuturor stoicăneștenilor, de la mic la mare, profunda recunoștință și dragoste fier­binte ce i-o acordăm. "Analizînd cu grijă și înaltă răspundere, ne-am propus ca, printr-o muncă susținută, plină de entuziasm, să lucrăm în acest an și mai bine pămîntul și să obținem o depășire de 750 kg. la hectarul de griu față de 4.000 kg. producție pla­nificată, un spor de 600 kg. la hectarul de po­rumb față de 4.800 kg., o creștere de 6.500 kg. la hectarul de sfeclă de zahăr față de 35.000 kg. planificat, precum și o depășire a producției me­dii la lapte, cu 250 litri față de 3.000 litri pla­nificat. Putem astfel să livrăm statului peste plan 700 tone cereale, 1.300 tone sfeclă de zahăr, 1.200 hl. de lapte și 150 tone carne, la care se adaugă importante cantități de produse anima­liere contractate și livrate statului peste plan de locuitorii comunei, însuflețiți de sarcinile mobilizatoare pe care Conferința Națională și Plenara C.C. al P.C.R. a din noiembrie 1972 le pun în fața agriculturii, satului in general, am hotărît in­­tr-o atmosferă de puternic atașament față de partid, față de dumneavoastră, tovarășe secretar general, să lansăm o chemare la întrecere către toate consiliile populare, către toți locuitorii co­munelor și satelor patriei noastre. Știm că și alte cooperative agricole și comune din Banat, Tran­silvania, Dobrogea, din întreaga țară, au obținut rezultate bune și foarte bune și că tot mai multe unități se angajează la marea întrecere a recol­telor bogate, a dezvoltării multilaterale a locali­tăților rurale. Știind că în această patriotică întrecere cîștigă omul, cooperativa de producție, comu­na, țara, vă asigurăm, iubite tovarășe Ceaușescu, să nu precupețim nici un efort, să răspundem cu fapte, așa cum dumneavoastră ne-ați învățat, marii cinste ce o avem de a lansa această chemare, să muncim cu pasiune, abne­gație și totală dăruire, pentru a înfăptui în mod exemplar obiectivele ce ne-am propus, fiind convinși că astfel ne aducem contribuția la ri­dicarea țării noastre pe cele mai înalte culmi de prosperitate și civilizație. SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL COMUNEI STOICĂNEȘTI C­HEMARE către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicănești, jude­țul Olt, în sesiunea din 30 ianuarie 1973 a dezbă­tut într-o atmosferă de exigență și responsabili­tate modul de îndeplinire a sarcinilor economice și a bugetului local pe anul 1972, precum și pre­vederile planului de dezvoltare economico-so­­cială. tn profil teritorial și ale bugetului local pe anul 1973 Consiliul popular apreciază că, sub îndruma­rea organizațiilor­ de partid, colectivele de oa­meni ai muncii din cooperativa agricolă de pro­ducție, din unitățile de comerț și prestări de servicii, din instituțiile de invățămînt, sănătate și cultură, toți locuitorii comunei, au obținut în anul care a trecut succese însemnate în sporirea producției vegetale și animale, în buna aprovi­zionare și servire a populației, In domeniile edi­­litar-gospodăresc, al invățămîntului, sănătății, culturii educației socialiste și sportului, care au­­reat o puternică bază materială și spirituală pentru dezvoltarea in continuare a comunei. Ca urmare a organizării producției și a mun­cii, pe baza acordului global, a eforturilor depu­se și a folosirii unor tehnologii moderne. Coope­rativa agricolă de producție din comuna noas­tră a obținut in anul 1972 o producție medie la hectar, în teren neirigat, de 4.655 kg. grîu față de planul de 3.600 kg. ; 4.827 kg. porumb boabe față de 4.000 kg. planificat ; 41 067 kg. sfeclă zahăr față de 30.000 kg. prevăzute în plan. Efec­tivele de animale la sfîrșitul anului au fost rea­lizate în proporție de 104 la sută la bovine și de 147 la sută la porcine. De la cele peste 700 vaci furajate s-a obținut o producție medie de CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI STOICĂNEȘTI (continuare în pag. a 3-a) Anul V, nr. 1532 MIERCURI 31 IANUARIE 1973 4 pagini, 30 bani Solemnitatea conferirii Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, ziarului „România liberă“ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a tnminat marți, in cadrul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România“ clasa I, conferit ziarului „România li­beră“, pentru contribuția deose­bită adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului, de con­struire a socialismului In patria noastră și pentru activitatea de educație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al zia­rului. La solemnitate au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Mi­ron Constantinescu, Constantin Stătescu, Mihai Gere, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Ma­­rinescu, șeful secției de presă a C.G. a­ P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și reprezentanți ai con­ducerilor ziarelor centrale, Ra­­dioteleviziunii și Agenției ro­mâne de presă „Agerpres", vechi colaboratori ai ziarului. (continuare in pag. a 4-a) Cuvintul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comite­tului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere” cu prilejul săr­bătoririi a 30 de ani de la apa­riția primului său număr și al de­cernării înaltei distincții a Repu­blicii Socialiste România. De ase­menea, aș dori să adresez felici­tări lucrătorilor de la „România liberă.. .car­e...vr«a fi decorați cu diferite ordine și medalii ale Re­publicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România”, clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă”, cei ce l-au re­dactat și tipărit au adus-o la cau­za eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a Româ­niei. Intr-adevăr, „România liberă” a apărut in condițiuni grele. Edi­tarea ei a avut menirea să uneas­că eforturile tuturor forțelor de­mocratice, patriotice din țară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fas­ciste, scoaterea României din răz­boi și alăturarea ei la coaliția antifascistă. Astfel, alături de „Scânteza*, in anii ilegalității, „România liberă” a adus o con­tribuție de preț la activitatea par­tidului și a forțelor democrate. Desigur, nu este momentul a­­cum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, ai „României libe­re”. Ea are merite în toate etape­le dezvoltării României. Astăzi, prin răspindirea cuvîntului parti­dului, al Frontului Unității Socia­liste, al guvernului, „România li­beră” contribuie la unirea efor­turilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viață cu succes a politicii interne și ex­terne a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită ac­tivității „României libere”. De­sigur că întotdeauna, și în toate domeniile, mai este joc de mai bine ; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am re­ținut din ceea ce ați spus aici că în atenția conducerii ziarului stă îmbunătățirea continuă a ac­tivității, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi socie­tății socialiste multilateral dez­voltate, inclusiv în ce privește a­­firmarea în viața societății noas­tre a principiilor eticii și echi­tății socialiste. Presa are, într-adevăr, un rol deosebit de important. Sîntem convinși că, împreună cu întrea­ga presă, „România liberă” va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind la acest fel la reali­zarea marilor schimbări revolu­ționare din societatea noastră. Cu aceste gânduri, doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează și contribuie la apariția „României libere”, suc­cese tot mai mari la realizarea sarcinilor de onoare și de cinste ce se revin. Multă sănătate și fericire I (Aplauze). Președintele Consiliului de Stat, NiCOLAE CEAUȘESCU, a primit pe: Ministrul afacerilor externe al Franței Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primit marți 30 ianuarie, pe mi­­­nistrul afacerilor externe al Fran­ței, Maurice Schumann, care face o vizită oficiala in țara noastră. La începutul convorbirii, mi­nistrul afacerilor externe, Mau­rice Schumann, a subliniat că are plăcuta însărcinare de a trans­mite personal Nicolae Ceaușescu, președintelui din partea președintelui Georges Pompidou, un cordial mesaj de prietenie și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală, de prospe­ritate pentru poporul român. Tot­odată, oaspetele s-a făcut mesa­gerul omagiilor adresate tovarășei Elena Ceaușescu de președintele Franței și soția sa. Mulțumind pentru amabilul me­saj, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită președintelui Georges Pompidou un cordial salut, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate pentru poporul fran­cez. Totodată președintele Con­siliului de Stat a rugat să trans­mită, din partea sa și a tovarășei Elena Ceaușescu, șefului statului francez și soției sale expresia ce­lor mai alese sentimente. In cursul întrevederii s-a dat o înaltă apreciere relațiilor tra­diționale și colaborării multilate­rale dintre România și Franța, re­­levîndu-se importanța deosebită pe care au avut-o întîlnirile din­tre președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Geor­ges Pompidou pentru dezvoltarea și adîncirea prieteniei româno­­franceze. In context, s-a reliefat dorința comună de a pune in va­loare, într-o măsură și mai mare, posibilitățile existente pentru lăr­girea și diversificarea in conti­nuare a conlucrării reciproce pe multiple planuri — politic, eco­nomic, tehnico-științific și cultu­ral —, in folosul ambelor popoa­re, al înțelegerii și cooperării în­tre țările europene, între toate statele lumii. In acest spirit s-a­ subliniat preocuparea comună da a amplifica și echilibra schimbu­rile comerciale și a da­t pon­dere crescîndă cooperării econo­mice sub diferite forme, inclusiv­ în domeniul industrial. Abordtndu-se aspecte ale vieții internaționale, a fost consemnat cu satisfacție cursul favorabil al evenimentelor din ultima vreme, subliniindu-se necesitatea partici­pării tuturor statelor la procesul de dezvoltare a climatului de­ destindere și securitate, la solu­ționarea tuturor problemelor care privesc întărirea păcii și cola­borării între state. In aceeași or­dine de idei, s-a apreciat contri­buția deosebită pe care o repre­zintă crearea celor mai favora­bile condiții pentru participarea cît mai largă și nestînjenită a tu­turor statelor la schimburile eco­nomice internaționale. A fost ex­primată convingerea că principii­le respectării independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, treburile interne neamestecului în și avantajului reciproc constituie fundamentul trainic al înțelegerii și cooperă­rii rodnice între state. In cadrul convorbirii, a fost reafirmată voința României și (continuare in pag. a 4-a) / Ambasadorul Uruguayului la București Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primit, marți după-amiază, pe am­a­basadorul Republicii Orientale a Uruguayului la București, Victor Pomei, la cererea acestuia. Cu acest prilej, ambasadorul Victor Pomei a transmis tovară­șului Nicolae Ceaușescu invita­ția oficială a președintelui Repu­blicii Orientale a Uruguayului, Juan Maria Bordaberry, de a vi­zita această țară. Invitația a fost acceptată cu plăcere, urmînd ca data efectuă­rii vizitei să se stabilească cel comun acord. Ambasadorul Uruguayului ținut să sublinieze că vizita pre­a­ședintelui Nicolae Ceaușescu este așteptată cu mare interes, guver­nul și poporul Uruguayan rezer­vi­ndu-i o foarte călduroasă pri­mire, în cadrul convorbirii s-a subliniat deosebita importanță pe care o reprezintă vizita șefului statului român pentru dezvoltarea­ relațiilor de prietenie și coope­rare dintre cele două țări, nu fo­losul ambelor popoare, al cau­zei păcii și colaborării interna­­­­ționale. j Răspunsul Consiliului popular al județului Vaslui la chemarea la întrecerea socialistă adresată de Consiliul popular al județului Maramureș către toate consiliile populare județene din Republica Socialistă România în pagina a 3-a LA FILATURA DE BUMBAC Pasiunea și dragostea față de muncă, prezențe creatoare in cea mai tinără fabrică vasluiană C­olectivul Filaturii de bumbac din orașul Vaslui trăiește în­că sub impresia bucuriei de­terminată de recenta vizită făcută de către cel mai iu­bit fiu al poporului - tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, in unitatea lor. Cu acest prilej, secretarul ge­neral al partidului a dat prețioase recomandări privind activitatea de viitor a întreprinderii, indicații ca­re transpuse in viață vor duce la indeplinirea cincinalului inainte de termenul fixat Filatoarele, tehni­cienii, toți lucrătorii întreprinderii au elaborat apoi noi măsuri pentru valorificarea rezervelor interne, și-au intensificat eforturile în mun­că. Astfel, așa cum preciza tov. ing. Gheorghe Dumitrescu, directo­rul Filaturii, planul pe prima lună a noului an a fost îndeplinit în proporție de 101 la sută. Fruntaș se menține schimbul A, condus de maistrul Constantin Moscu, urmat de secția fluiere. „ Am vizitat, recent, filatura. Tînă­­rul inginer Dumitru Diaconescu, șe­ful atelierului preparații, a ținut să ne vorbească despre drumul parcurs de materia primă folosită a­­ici, bumbacul și fibra polinozica, să ne redea succint întregul proces tehnologic ce se petrece în fa­brică. Minunatele mașini, în majo­ritate de fabricație românească, lucrează cu precizie de ordinul micronilor. Este de-a dreptul spec­taculos tot ceea ce se petrece in tînăra fabrică vasluiană. Deosebiți sînt și oamenii, entuziaști, pasio­nați de meseria lor din care și-au făcut o adevărată profesiune de credință. Margareta Costea n-a împlinit încă 21 de ani și, deși lucrează la mașina de bobinat abia de șase luni, se numără printre cele mai destoinice muncitoare. — Există vreun secret al mese­riei pe care v-ați ales-o f, am în­trebat-o. — Secretul meseriei înseamnă dra­gostea pentru muncă, dorința de a da produse de cea mai bună calitate, disciplina la locul de mun­că și mai ales grija față de ma­șina la care lucrezi. Nu trebuie uitată, de asemenea, ridicarea ne­contenită a pregătirii profesionale. Atentă, urmărea rotirea ritmică a bobinelor care se umpleau uni­form cu fire fine, albe. „Sîntem mîndri să lucrăm la astfel de ma­șini moderne și de înaltă precizie fabricate in patria noastră" - a ținut să precizeze tînăra noastră interlocutoare. Maria Pașa este de fel din co­muna Laza. Timp de 7 ani a lu­crat la Filatura de lună din Ghim­­bav (Brașov). Meseria a invâțat-o încă de la vîrsta de 17 an­­­i.Este una dintre cele mai conștiincioase lucrătoare din sectorul linguri­­an GH ȘERBARU Foto : V. Botoșanu (continuare in pag. a 4-a) Maria Pașa Maria Blăgeanu

Next